Steaua Roşie, iulie 1963 (Anul 12, nr. 153-178)
1963-07-02 / nr. 153
Siderată şi lucioasă, faianţa adunată în loturi era pregătită pentru expediţie. Cite şantiere nu o aşteaptă, cile mîini meştere nu se gîndesc cum s-o aşeze mai bine, cum s-o dispună mai frumos în încăperile băilor şi a holurilor apartamentelor şi hotelurilor. Avizele de expediţie poartă aproape numele tuturor regiunilor patriei. De aici, de la secţia faianţă-gresie a Combinatului chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, pleacă mereu alte trenuri cu plăcuţe de faianţă. Marca fabricii de pe Tîrnave a cucerit aprecierea constructorilor. La mori, la pompe, presele cu filtru, uscătoare şi la biscuit i-am întîlnit pe cei care din caolin spălat, argilă, feldspat şi nisip, fabrică plăci albe ca neaua. Pe maşini, ori pe trepiedele din faţa benzilor stau expuse ca la paradă o mulţime de steguleţe purpurii. Pe ele s-a înscris titlul de cinste „evidenţiat în întrecerea socialistă“. Steguleţele oglindesc hărnicia colectivului, care în acest an a realizat un indice de 71,1 la sută la plăci de faianţă de calitate şi care întrece cu 4 la sută pe cel obţinut în 1962. Un asemenea succes presupune perseverenţă, sîrguinţă şi mare răspundere. Unele dintre plăci conţin pete roşii, ondulaţii şi crăpături, dar toate acestea cad în mîna sortatoarelor, care nu le mai lasă să plece mai departe la glazurat. Cu toate că faianţa face un ocol lung prin uscătorie, care de multe ori întrece 1 3 zile, muncitorii nu îngăduie nici cea mai mică „scăpare“ calitativă. Cîtă mulţumire nu are echipa lui Ilie Antonie de la mori cînd aude că la prese, Vasile Moldovan ori Gligor Furnea şi Teodor Moldovan au scos din praful măcinat plăci crude de bună calitate!? Calitatea a devenit cuvîntul de ordine al familiei evidenţiaţilor Pentru „marca fabricii“ luptă deopotrivă şi Ana Avram de la presele automate şi mnuncitoarele de la compartimentul „biscuit“. In ultimul timp vagoneţilor de transport li s-a sporit capacitatea, şi o dată cu aceasta a crescut şi productivitatea echipelor de la, biscuit. Miuţ Viorica, Maria Cherza, Elena Năstase şi Letiţia Cucu sînt nu numai sortatoare, ci adevărate „puncte de control“. Se mai întîmplă ca unele plăci să se lipească. Ele le desprind cu o adevărată măiestrie; le aleg pe toate cele cu mici defecte. Cuvîntul „rebut“ a dispărut de multă vreme din vocabularul lor. Opinia colectivului este atît de puternică încît dacă dimineaţa apare vreo „mostră“* la vitrina cu rebuturi, muncitoarei respective nici nu-i mai vine să dea ochii cu tovarăşele ei de muncă. — La noi nu se pierde nici o bucăţică de faianţă •*- îmi explica, maistrul de secţie, Iuliana Kovács. Cele cu pete sau cu crăpături fac cale întoarsă în producţie, unde se întrebuinţează ca degresanţi. Pentru calitate la noi se dă o adevărată bătălie. Ne luasem angajament la începutul anului să realizăm 68 la sută faianţă de clasa I. Combinatul a primit între timp o sarcină de plan mai mare în ce priveşte calitatea. Prin participarea colectivă la întrecerea socialistă am reuşit să ne doborîm propriile noastre recorduri, obţinînd 71,1 la sută faianţă de clasa I“. Şi fără îndoială că la acest succes v-aţi adus şi dumneavoastră contribuţia — , am completat-o pe animatoarea familiei. — Da. Am însă de menţionat ceva. Aţi scăpat din vedere că mai avem şi alte evidenţiate în familia noastră. Sunt cele de la glazurare. Intr-adevăr, în faţa benzii încărcate de plăcuţe, Silvia Breza, o muncitoare cu experienţă, Patriche Teodora şi Crişan Vicsavia îşi culegeau cu exactitate numărul de plăcuţe ce le ..reveneau şi le aşezau în capsulele: d.e. şamot. Dar şi de această dată nu scăpau din vedere să mai facă o, revizie calitativă. Cutiile de .şamot înţesate de plăci luau drumul cuptoarelor pentru topirea glazurii unde ele capătă luciu. Mi s-a părut că lucrul s-a încheiat. Dar masele examen la gura cuptorului abea începea. După ce face sortarea finită, Paraschiva Nistor cu echipa ei aplică pe produse pecetea „marca fabricii“, cu care ele vor călători pe șantiere, GH. BARBULESCU PROLETĂRI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI- VA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 153 (1.649) Marţi, 2 iulie 1963 4 pagini 20 bani Să pregătim din timp magaziile pentru cereale. Prin încheierea colectivizării agriculturii s-au creat condiţiile necesare însămînţării cerealelor păioase conform cerinţelor agrotehnicii superioare, folosindu-se seminţe din soiuri de mare productivitate pe suprafeţe mari, datorită cărui fapt aceste culturi vor asigura în acest an producţii mult mai mari decît în anii trecuţi. Marea majoritate a gospodăriilor vor obţine cantităţi mari de cereale. Gospodăria colectivă din Sîntana de Mureş, de exemplu, va avea în acest an o producţie de cel puţin 1.000 tone de grîu. Cantităţilor mari de grîu şi alte cereale păioase trebuie să li se asigure o înmagazinare corespunzătoare. Altfel, munca unui an întreg se poate pierde în magazii, dacă acestea nu asigură o bună păstrare. O păstrare defectuoasă a cerealelor duce la pierderea puterii de germinaţie a seminţelor şi la deprecierea calitativă a cerealelor destinate pentru consum. Pentru a asigura o bună păstrare a acestor cereale, conducerile gospodăriilor colective vor lua măsuri ca toate magaziile planificate a se construi în acest an să fie terminate şi date în folosinţă la timp. Magaziile destinate pentru păstrarea cerealelor trebuie, să fie suficient de încăpătoare,uscate, să menţină pe cît posibilii o temperatură constantă şi o r hidrolizare perfectă, să fie bine luminate, să se poată aerisi şi dezinfecta cu uşurinţă. Pentru a se asigura aceste condiţii, înainte de primirea cerealelor, magaziile trebuie pregătite cu grijă. In primul rînd, se verifică şi se repară acoperişurile magaziilor, pentru ca apa ploilor să nu curgă în magazie. Pereţii şi podelele se repară, astupîndu-se toate găurile, astfel ca şoarecii şi şobolanii să nu pătrundă în magazii şi să nu se scurgă cerealele prin crăpăturile podelei. Toate găurile făcute de şoareci sau şobolani în pereţi sau podea, se astupă bine cu mortar de var sau ciment. Pe geamuri şi uşi se va instala plasă de sîrmă, pentru a opri intrarea păsărilor în magazii, deoarece acestea fac pagube foarte mari. După aceasta se va face o curăţenie generală amănunţită a întregii magazii. Praful şi păienjenişul de pe pereţi, grinzi, stîlpi şi tavan, se mătură bine, iar gunoiul rezultat din curăţenia generală a magaziei şi boabele ce s-au mai adunat se scot afară, deoarece acestea formează focare de infectare. Curăţenia generală va cuprinde obligatoriu şi exteriorul magaziei. Pe sub magazie, dacă aceasta este pe stîlpi, şi în jurul ei, se curăţă bine toate buruienile şi gunoaiele. După ce au fost bine reparate şi curăţite, magaziile trebuie dezinfectate şi apoi văruite. Cel mai la îndemînă material pentru dezinfectarea magaziilor este varul. Se pregăteşte laptele de var, punîtdu-se 4 kg var stins în 10 litri de apă. Pentru a se mări eficacitatea dezinfectantului, în laptele de var se toarnă încet petrol — un litru de petrol la 4 litri lapte de var, agitîndu-se încontinuu cu o mătură de nuiele. La un metru pătrat de perete, tavan sau podea Ing. IOAN HOSSU şeful secţiei cereale, şi plante tehnice din Consiliul agricol regional (Continuare în pag. a 3-a) La Sovata în aceste zile Odihna oamenilor muncii a devenit în anii noştri o problemă importantă de stat. Se investesc an de an sume tot mai însemnate pentru ca cei ce muncesc să găsească staţiunile balneoclimaterice din ce în ce mai frumoase, asigurîndu-se condiţii din cele mai bune. Se organizează schimburi de experienţă între lucrătorii din aceste instituţii, consfătuiri, vizite. Peste tot se dezbat probleme de căpetenie. Să facem totul ca oamenii muncii să-şi petreacă concediul cît mai plăcut. Pe litoralul nostru, la Slănic Moldova, la Herculane ori la Tuşnad, la Borsec şi Sovata, în toate locurile ce găzduiesc în tot cursul anului mii şi sute de mii de oameni ai muncii, s-au creat pentru omul muncii tot mai bune condiţii de odihnă,de petrecere a timpului liber plăcut, instructiv. Case de cultură, cluburi, biblioteci, săli de teatre şi cinematografe şi alte valori spirituale stau la dispoziţia omului muncii în aceste staţiuni balneoclimaterice. Numai la Sovata îşi petrec concediul de odihnă într-un an zeci de mii de oameni ai muncii. Zilele trecute pe lîngă cei peste 2.500 ce-şi petreceau concediul de odihnă, alţi 2.000 de turişti au petrecut o zi de neuitat în mijlocul naturii ce se dăruie din toată splendoarea ei oricărui căutător de frumos. Un nou magazin universal Pe lîngă zecile de case noi pe care Ie ridică an de an colectiviştii din comuna Şopteriu, raionul Luduş, în comună aproape în fiecare an se mai construiesc edificii de interes obştesc. S-au construit, de pildă, două cămine culturale la Şopteriu şi în satul aparţinător Deleni, o sală de clasă, şi tp local de cooperativă. Anul acesta se construieşte în satul Şopteriu un magazin universal care va fi dotat cu bufet, beciuri şi magazii corespunzătoare. O mare parte din materialul necesar acestei construcţii a fost deja procuns, urmînd ca zilele acestea să înceapă lucrările de construcție. A. ARIEŞAN corespondent voluntar 0 Veştii «Icri» Luduş După cum se ştie, de curînid, datorită realizărilor obţinute de către muncitorii, inginerii şi tehnicenii Fabricii de zahăr din Luduş, i s-a decernat „Drapelul de fruntaşă pe ramură". Drept recompensă, printre altele, peste 180 de muncitori, ingineri şi tehnicieni, evidenţiaţi în întrecere, au fost trimişi în excursie pe ruta Luduş—Tg.-Mureş—Bicaz şi retur. * Anul şcolar s-a încheiat, iar vacanţa binemeritată a venit şi pentru elevii şcolilor, din Luduş. Pentru ca această vacanţă să fie petrecută în mod plăcut,un număr de 60 de pionieri vor pleca în tabere la munte sau la mare. O parte din elevi vor pleca într-o excursie organizată pe un traseu cu punctul terminus: Bucureşti. Pentru cei care vor rămîne în oraş, organizaţia U.T.M. şi cadrele didactice se îngrijesc să organizeze o tabără locală, cu un program bogat şi distractiv. Din program nu lipsesc competiţiile sportive, drumeţiile, focurile de tabară şi manifestările artistice. In oraşul Luduş a avut loc de curînd inaugurarea noului local al Băncii de stat. In localul vechi al băncii s-a instalat o cofetărie. LEGUMICULTORII 0 Era încă în primele ore ale A dimineţii. De cum s-a ivit deasu-X pra dealurile , soarele şi-a îm-V prăştiat cu dărnicie căldura do-0 goritoare peste cîmpul îngreunat A de rodul bogat al sîrguinţei mii-0 V lor de lucrători ai ogoarelor unite. Cămăşile colectiviştilor din g Cuci, raionul Luduş, avîntaţi în A bătălia pentru buna întreţinere a X culturilor, recoltatul furajelor etc., A erau leoarcă de apă. Deşi e la A început, vara îşi arată din plin X puterea. V De cum ,am părăsit ultimele case din sat, aşezate pe o parte şi A alta a şoselei asfaltate ce duce la Luduş, ne-a întîmpinat un aer proaspăt, ca după ploaie. Pe, zeci V de.hectare, situate pe malul stingh ', a* Mureşului, se înălţă sus, ca A' nişte focuri de artificii, şuvoaie X mari de apă, în formă de vapori. V In bătaia razelor soarelui, ele y par adevărate curcubee, încăie-A cate două cîte două. X Aici își desfășoară activitatea V brigada legumicolă din cadrul y gospodăriei agricole de stat din A Cuci. Cele 45 de hectare cultiva-A te cu legume constituie o mîndrie X pe deplin justificată nu numai 0 a legumicultorilor, ci a tuturor Q lucrătorilor gospodăriei. De altei, Ioan Chiru este recunoscut ca unul din cei mai pricepuţi legumicultori, nu numai din Cuci, dar poate chiar şi din raion. Prin strădaniile depuse de el, precum şi de întregul colectiv de muncitori care lucrează în acest sector, anul trecut, de pildă, după fiecare hectar cultivat cu legume s-a realizat un beneficiu net în valoare de peste 5.200 Iei. In această dimineaţă de început de iulie aspersoarele lucrează din plin, „adăpînd" pămîntul însetat. Aici vine ploaia la comandă, cînd şi de cîte ori se simte nevoia, întreaga suprafaţă cultivată cu legume este irigată, întrecerea pentru mai mult, mai bun şi mai ieftin este în toi. încă la începutul anului, harnicii legumicultori de aici s-au angajat să dea cu 40 la sută mai multe legume decît au planificat, să reducă preţul de cost cu 1,5 la sută şi totodată să livreze produse de bună calitate. Sunt angajamente îndrăzneţe. — Dar sunt modeste — ne declară Ioan Chiru, brigadierul legumicol. Am încercat să aflăm numele celor care s-au evidenţiat în însufleţită întrecere pentru legume mai multe, mai ieftine şi de calitate tot mai bună. Pentru a înşira numele lor ar fi n necesar un spaţiu mare. Legumicultorii de aici, sau mai bine-zis legumicultoarele, deoarece majoritatea sînt femei, muncesc cu spor în vederea realizării şi depăşirii planului de producţie, pentru o cît mai bună aprovizionare a oraşelor şi centrelor muncitoreşti cu legume proaspete, pentru realizarea de beneficii cît mai mari gospodăriei. In grădina de legume se lucrează de zor la întreţinere şi la recoltări. La unele culturi s-au executat deja patru prăşiţe, la altele trei sau două, după cum s-a simţit nevoia. O echipă de lucrătoare se ocupă cu legatul şi cîrnitul roşiilor, cultură care ocupă anul acesta 6 hectare. In curînd îşi vor luă de aici drumul spre magaziile de desfacere primele cantităţi. La unele suprafeţe roşiile au dat în pîrgă. Peste cîteva zile va începe recoltatul şi valorificatul şi la ardeii graşi, precum şi la castraveţi. Deocamdată se recoltează intens cartofii timpurii, varza timpurie şi ceapa verde. Realizările obţinute pînă în prezent constituie o garanţie sigură că angajamentele luate de legumicultori la începutul anului A vor fi nu numai realizate, dar X chiar şi depăşite. Ceapă verde, de pildă, s-a valorificat pînă în y prezent 15.000 de kg, faţă de y 8.000 kg cît era planificat. La A cartofii timpurii, de asemenea, a deşi recoltatul continuă, s-a rea- X lizat pînă în prezent o producţie y medie de 11.000 kg la hectar, cu Q 1.000 kg mai mult decît prevede A planul. Producţie bună se reali- ' V zează şi la varză. Numai că y U.R.C.C. Luduş nu se îngrijeşte de A preluarea la timp a cantităţilor de a legume recoltate. Prin aceasta, X pe de o parte se îngreunează y recoltatul, iar pe de altă parte , se depreciază produsele. a Pentru legumicultorii gospodă- X riei de stat din Cuci legumele v constituie „marca fabricii", iar 0 grădina, cartea de vizită. Desfă- A șurînd larg întrecerea, ei luptă X din toate puterile pentru ca mar- X ca „fabricii" lor să stea la loc y tot mai de cinste, consolidîndu-și A tot mai mult prestigiul cîştigat a în ultimii ani. In această luptă, X însă, ei au nevoie și de sprijinul y beneficiarilor, militînd împreună Q pentru ca, consumatorii să pri- A mească legume proaspete și de X o calitate cît mai bună. 10 P. POPȘORA '►`%~›~%~%~%~%~%~} Gata pentru transportul cerealelor . Conducerea întreprinderii raionale de transporturi auto (I.R.T.A.) Tîrnăveni, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a luat o serie de măsuri menite să asigure reparatul întregului parc de maşini necesare transportaţii cerealelor. După ce autovehiculele au fost reparate, vopsite şi dezinfectate, comisia de recepţionare şi revizie a aplicat pe fiecare maşină inscripţia: „Bun pentru cereale". SIMION BOCHIŞ corespondent voluntar Electrificarea se desfăşoară într-un ritm intens Cetăţenii din comuna Bălăuşeri, raionul Tîrnăveni, desfăşoară intr-un ritm intens lucrările de electrificare. Ei şi-au propus ca electrificarea comunei să o termine frică înainte de 23 August a. c. dată prevăzută în plan. IOAN FLORUŢ colectivist Institutul de la Fundulea Fundulea, comună din Cîmpia Bărăganului, era cunoscută, în urmă cu cîţiva ani, numai de locuitorii satelor învecinate. Tăblia albastră, gravată cu alb, de pe frontispiciul gării, nu sugera nimic; ea amintea călătorilor care se înapoiau de la Constanţa că în mai puţin de o oră vor sosi în Capitală. Fundulea, această comună odinioară anonimă, a căpătat astăzi un justificat renume. Puţini sunt aceia care nu au auzit de Institutul de cercetări agricole de aici. Fundulea este citată frecvent în reviste şi lucrări de specialitate din ţară şi de peste hotare. Pentru lucrătorii din agricultură, numele satului Fundulea reprezintă, prin iniţiala „F" asociată cu o cifră, un nou hibrid de porumb sau sorg, un nou soi de grîu, floarea-soarelui, cartofi etc. De aici, din poarta Bărăganului, s-au răspîndit pe tot cuprinsul ţării valoroase soiuri şi hibrizi noi de plante agricole, metode agrotehnice de mare eficienţă, care contribuie din plin la înflorirea agriculturii noastre socialiste. Fundulea a deschis unul din cele mai importante capitole în istoria dezvoltării ştiinţei agricole din ţara noastră. ★ Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice — aceasta este titulatura sa exactă — a fost creat în iarna anului 1957, ca o expresie a politicii partidului de dezvoltare a agriculturii pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Era la început o clădire modestă a unei gospodării de stat. Tineri entuziaşti, alături de cercetători, cu bogată experienţă, au pornit la lucru într-o perioadă cînd agriculturii româneşti îi reveneau sarcini tot mai importante. In ritmul propriu socialismului, Institutul a crescut, s-a dezvoltat continuu, şi-a sporit baza materială de cercetare. Să-l vedem astăzi. Clădirile noi, laboratoarele, halele atelierelor mecanice, imensul complex de uscare şi selecţionare a seminţelor, blocurile moderne de locuinţe pentru cercetători şi lucrători, drumurile asfaltate din incinta Institutului îţi dau impresia că te afli în mijlocul unui orăşel. Adevăratul laborator unde lucrează cei 130 de cercetători cu pregătire superioară, il constituie un teren în suprafaţă de 5.600 ha cîmpuri experimentale şi de producţie. Cîmpurile experimentale, care totalizează 1.000 ha, împărţite în zeci de mii de parcele, etichetate şi numerotate, sunt un catalog viu şi complex al tuturor plantelor cultivate în ţara noastră. In acelaşi timp, prin cele 15 staţiuni experimentale situate în toate regiunile ţării, cu centre şi loturi demonstrative organizate în unităţile agricole socialiste, activitatea de cercetare este extinsă asupra tuturor zonelor pedoclimatice ale ţării. Întreg ansamblul de rezultate obţinute pe cîmpurile experimentale ale institutului este verificat pe terenurile de producţie proprii şi ale staţiunilor. Această etapă constituie şi începutul generalizării rezultatelor, cercetărilor în marea producţie. Suprafeţele cele mai mari sunt rezervate porumbului, cultură care de la început a constituit domeniul principal de cercetare. Din întreaga ţară şi de pretutindeni de pe glob, unde este răspîndită această preţioasă cultură cerealieră, au fost aduse sute şi mii de populaţii, de soiuri şi hibrizi, un vast material biologic, adevărat tezaur pentru specialişti. In prezent se studiază peste 10.000 linii consangvinizate, 2.200 hibrizi simpli, 1.590 hibrizi dubli. Recent s-a înfiinţat şi un laborator special de resurse vegetale pentru adunarea şi studierea materialului biologic iniţial, care furnizează amelioratorilor noi şi noi plante de cercetare. De multe ori, cercetătorii pornesc la drumul lung de formare a soiurilor sau a hibrizilor de la cîteva boabe. Ei urmăresc zi de zi comportarea plantelor, a celor mai bune însuşiri ale lor pe care caută să le fixeze şi să le dezvolte pentru a obţine o plantă viguroasă în stare să înfrunte seceta, gerul şi bolile, să dea producţii cît mai mari. De pe parcelele experimentale, seminţele adunate se înmulţesc pe loturi speciale şi apoi sînt date marii producţii. In puţinii ani care au trecut de la înfiinţarea Institutului de la Fundulea, au fos creaţi peste 180 de hibrizi de porumb. Chiar în primăvara aceasta au fost răspîndiţi în cultură, în unităţile agricole socialiste, 15 din cei mai productivi hibrizi dubli creaţi de oamenii de ştiinţă. Aceştia depăşesc prin producţie atît soiurile locale cît şi cei mai buni hibrizi dubli importaţi. EMIL MARINESCU redactor al Agerpres (Continuare în pag. a 3-a)