Steaua Roşie, iulie 1963 (Anul 12, nr. 153-178)

1963-07-02 / nr. 153

STRUNGARUL DE LA­­SPECIALA" ii cunosc toţi la I.R.U.M. Reghin. Dacă întrebi de el, ţi se răspunde: Cel de la specială? îl ştiu. Bun tovarăş! Este cunoscut şi apreciat de tovarăşii săi de muncă. La a­­dresa lui se spun nu­mai cuvinte de laudă. Toţi îl iubesc, toţi îl respect... Popularitatea, res­pectul cu care se vor­beşte despre strunga­rul Eugen Olteanu de la „specială" te fac să crezi că este vorba de un „veteran" al între­prinderii, sub îndru­mările căruia au cres­cut multe generaţii de muncitori tineri. Cine crede astfel se înşea­lă. Eugen nu este „ve­teran". A venit la I.R.U.M. doar în anul 1956. Tînărul înalt, blond, cu ochii albaş­tri nu are decît 31 de ani. Este un muncitor obişnuit, cum sînt atî­­ţia in întreprinderile noastre socialiste. Un muncitor modest, me­­reu evidenţiat. Un om nou, un comunist, ca­re lucrează cu tragere de inimă în meseria pe care şi-a ales-o, un tînăr tu care se min­­dreşte întreprinderea. Chipu' său a apărut de nenumărate ori pe panoul de onoare. Cum a ajuns atît de popular? Simplu. Da­torită atitudinii corec­te faţă de muncă, faţă de colegi şi, fară în­doială, datorită calită­ţii produselor ieşite din mîinile sale, îşi depăşeşte sistematic sarcinile de producţie. Despre calitatea lucră­rilor plastate ne vor­beşte maistrul Alexa Nagy, primul său în­drumător în tainele a­­c­estei meserii: — Alezi,v­a cere dexteritate, lucrări de precizie. Este o ope­raţiune hotărîtoare pentru buna funcţio­nare a locomotivelor şi motoarelor reparate de întreprinderea noas­tră. Tovarăşul Oltean dă numai piese de calitate. I se spune „cel de la specială" pentru că lucrează la Borwerg — o maşină cu între­buinţări multiple. Pe lingă aşezare, se mai foloseşte la frezarea şi la găurirea pieselor de metal. La început a lucrat singur. Acum sînt doi. A primit ca ajutor un tînăr de 20 de ani, pe utemistul Emil Marian. Lucrează amîndoi la aceeaşi maşină. Strun­garul „şef" împărtă­şeşte cu plăcere expe­rienţa sa colegului mai tînăr, iniţiat la aşezare de acelaşi maistru A­­lexa Nagy. Emil şi-a însuşit re­pede noua îndeletni­cire. Lucrau în tură. Se înţelegeau bine. Analizau rezultatele obţinute, luau măsuri de îndreptare a defi­cienţelor constatate. Totuşi, Eugen nu era mulţumit. Strungul nu se folosea la capacita­tea lui. Intre schim­buri, erau mulţi „tim­pi morţi". La termina­rea pieselor începute în tura de serviciu maşina se oprea. Pină la punerea ei in func­ţiune de către cel ca­re prelua serviciul, timpul era folosit ne­raţional, pentru întoc­mirea situaţiei lucrări­lor executate, pentru întocmirea formelor de pontaj. — Emil, am o pro­punere, zise el într-o zi colegului său. Ce-ar fi să lucrăm în co­mun? Marian l-a privit întrebător. Nu înțele­gea sensul muncii în comun. După o scurtă pauză, întreabă mai mult așa, ca să zică ceva: — Cum? — M-am gîndit să nu oprim mașina la predarea serviciului. Facem predarea din mers. — Dacă vrei dum­neata ... De atunci mașina nu se mai oprește. Piesele începute de unul sînt continuate de celălalt, iar ponta­­jul se face pe o singu­ră fișă. Tînărul înalt, cu mustața tăiată scurt, originar din Gurghiu, rezolvase o problemă care l-a frămîntat mul­tă vreme. Productivi­tatea muncii a crescut considerabil. Cei doi strungari de la „spe­­cială" îşi realizează normele în proporţie de 120—125 la sută. Munca în comun îşi spune cuvîntul. P. BACIU Fruntaşi la economisire prin C.E.C. Făcîndu-se analiza rezultatelor obţinute în luna iunie a. c., a reie­şit că în raionul Topliţa- «laivria­­tea şcolilor au obţinut rezultate frumoase în acţiunea ele economi­­­sire prin C.E.C. In acest sens pu­tem menţiona Şcoala de 8 ani Gălăuţaş (responsabil C.E.C. Weis Carol), Şcoala de 8 ani cătunul Zencani (responsabil Raiko Roza­lia) şi Şcoala de 8 ani Borsec (responsabil Nasta Elena), care s-au clasat pe primele trei locuri pe raion. In urma clasificării şcolilor frun­taşe din regiune, Şcoala de 8 ani GsrarrfaTtTSTtWit presmr w.­­tub imum­ matenal sportiv in valoare de 1.500 lei. De asemenea şi cadre­le didactice care s-au evidenţiat în acţiunea C.E.C. au fost premiate, iar o parte au primit diplome pen­tru munca depusă. IOAN MICU îndrumător operaţiuni raional Complexitatea sarcinilor politice, economice care ne stau în faţă în actuala etapă de dezvoltare a socie­tăţii —­ subliniază tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în rapor­tul prezentat la Congresul al lll-lea al P.M.R. —- cere fiecărui membru şi candidat de partid să îmbine munca practică de îndeplinire a sarcinilor încredinţate cu o perma­nentă preocupare pentru însuşirea bazelor ideologiei marxist-leniniste şi a politicii partidului. In pregătirea cadrelor de partid, de stat şi din economie, un loc din ce în ce mai important îl ocupă cercurile de economie concretă. Ele au ca sarcină studierea politicii economice a partidului, a proble­melor economiei de ramură, în strînsă legătură cu sarcinile concrete ale raionului, oraşului sau unităţii industriale şi agricole respective. Prin studierea politicii economice a partidului în strînsă legătură cu viaţa întreprinderii, gospodăriei de stat sau colective, cercurile de econo­mie concretă asigură participarea di­rectă a cursanţilor la rezolvarea ce­lor mai esenţiale probleme ale a­­cestora. Ţinînd cont de aportul însemnat pe care l-au adus cercurile de eco­nomie concretă la rezolvarea unor probleme economice importante, în anul de învăţămînt 1962—1963, Comitetul raional de partid Tîrnă­­veni a luat măsuri de extindere a acestor cercuri. Astfel, în raion, au fost organizate 17 asemenea cercuri. Ele au funcţionat ,în întreprinderile industriale, în O.M.T., G.A.S. şi unul la G.A.C. din comuna Dej. In între­prinderile mai mari cum sunt combi­natul chimic şi fabrica de geamuri, ele au fost organizate pe secţiile productive. In ce priveşte selecţio­narea cursanţilor în cercurile de economie concretă, s-a ţinut cont ca aceştia să fie ingineri, tehnicieni, maiştri, muncitori fruntaşi în pro­ducţie, inovatori şi raţionalizatori etc. S-a procedat astfel cu scopul ca temele din programă să fie legate cît mai mult de sarcinile secţiei res­pective. O mare însemnătate în activitatea acestor cercuri, în instruirea econo­mică temeinică a cursanţilor, o are programa. Ea trebuie să aibă ca obiectiv principal rezolvarea celor mai importante probleme care gre­vează asupra îndeplinirii sarcinilor­­economice ale unităţii respective. Să orienteze în aşa fel cursanţii, încît prin studiul făcut să găsească cele mai eficace şi­­economicoase pro­cedee tehnice şi organizatorice, ca­re prin economie de muncă vie şi de materiale, să ducă la realizarea şi depăşirea indicatorilor economici. Conform indicaţiilor Comitetului regional de partid şi a înţelegerii importanţei programelor, cercurile de economie concretă din raion şi-au înscris programele lor teme ca: „Factorii de creştere a produc­tivităţii muncii", „Analiza factorilor economici care asigură îndeplinirea planului întreprinderii noastre în domeniul creşterii productivităţii muncii", „Căile de reducere a pre­ţului de cost", „Descoperirea rezer­velor care să ducă la obţinerea de noi economii la preţul de cost", „Realizarea ritmică a producţiei — factor de seamă în îndeplinirea pla­nului, îmbunătăţirea calităţii pro­duselor şi asigurarea livrării ritmice a produselor întreprinderii" şi altele. Pe considerentul că programele cercurilor de economie concretă au fost alcătuite înainte de începerea anului de învăţămînt de partid, Co­mitetul raional de partid Tîrnăveni a indicat organizaţiilor de partid şi propagandiştilor să includă în pro­gram noi teme privitoare la proble­mele care se ivesc pe parcurs şi care necesită o studiere amănunţită în cadrul cercului. Astfel, biroul orga­nizaţiei de bază de la secţia chimică a combinatului, a inclus în progra­mă şi problema indicilor de consum şi importanţa lor. Pentru studierea amănunţită a acestei teme la speci­ficul secţiei, a format un colectiv în frunte cu Florea Corpade, propagan­distul cercului. Această iniţiativă s-a dovedit foarte valoroasă. In refera­tul pe care l-a prezentat în faţa cursanţilor din cerc, colectivul a ve­nit cu o serie de propuneri con­crete privind reducerea consumuri­lor specifice, propuneri care au fost acceptate şi care aduc economii an­­tecalculate de 150.000 de lei anual. Colectivul a propus, de pildă, ca, consumul specific la acidul azotic pentru acidul sulfuric, să fie redus de la 32 kg/tonă, la 30 kg/tonă. A mai propus, de asemenea, reducerea consumului de cocs pentru meta­lurgie, de la 200 kg/tonă material topit la 190 kg/tonă material topit. S-a dovedit foarte eficientă me­toda folosită în cercuri ca pe baza studiului concret al producţiei din­­tr-un sector sau altul, să se pre­zinte referate. Exemplul dat de la cercul de economie concretă de la secţia chimică este destul de con­vingător în acest sens. Cu rezultate mulţumitoare s-a soldat folosirea acestei metode şi de către cercul de la secţia carbid, cît şi de altele din raion, iată de ce această metodă merită ca în anul viitor să fie gene­ralizată. Important este însă, ca refe­ratele să fie pregătite de oameni cu o calificare superioară şi cu o bogată experienţă în problema respectivă. De aceea, pentru ca lecţiile şi refe­ratele să fie bogate în conţinut, încă de la începutul anului s-a recoman­dat propagandiştilor să repartizeze întocmirea lecţiilor unor cadre de specialitate, care, din punct de ve­dere al pregătirii şi al preocupărilor zilnice, să fie în problemă. Aşa de exemplu, la combinatul chimic, re­feratul cu tema: „Productivitatea muncii şi căile de creştere a ei" a fost întocmit de Ştefan Fülöp, şeful biroului plan. Lecţia: „Organizarea muncii în întreprinderile industria­le" a fost întocmită de Mihai Toc­­şa, şeful serviciului organizare a muncii. Referatul „Importanţa ren­tabilităţii G.A.S." a fost întocmit de inginerul agronom loan Zolog din G.A.S. Sînmiclăuş. Acest mod de orientare în întocmirea lecţiilor a contribuit în bună măsură la ridica­rea calităţii acestora atît din punct de vedere teoretic cît şi din punct de vedere al activităţii concrete, practice a întreprinderii respective. Merită să fie subliniată şi genera­lizată şi metoda folosită de Olimpiu Olaru, Florea Corpade şi alţi propagandişti care folosesc materia­le ajutătoare la expunerea lecţiilor. De exemplu, tovarăşul Olaru, pro­pagandistul cercului de economie concretă deja atelierul mecanic al combinatului chimic, vorbind des­pre preţul de cost şi căile prin care poate fi redus, a folosit graficul în­tocmit pe această temă. Propunerile care se fac în cercuri cu privire la îmbunătăţirea muncii în diferite sectoare de activitate, de inovaţii şi raţionalizări, în baza indi­caţiei date, sînt trecute într-un re­gistru după care conducerea între­prinderii le studiază şi urmăreşte, împreună cu cel care a făcut propu­nerea, aplicarea ei (în cazul cînd ea corespunde). S-a introdus şi me­toda, ca rezultatul economic al pro­punerilor făcute să fie adus la cu­noştinţa cursanţilor. Aceasta, în sco­pul stimulării morale a celor care-şi aduc aportul la îmbunătăţirea mun­cii. Şi acum, prin cîteva aspecte am vrea să ilustrăm eficacitatea cercuri­lor de economie concretă organi­zate în raion. Astfel, la cercul de economie concretă de la Fabrica de geamuri Tîrnăveni, condus de pro­pagandistul Vasile Văideanu, la te­ma: „îmbunătăţirea calităţii produ­selor şi reducerea pierderilor prin rebuta­tor, Emil Olteanu şi Andrei Gali, au propus ca printr-o pre­­încălzire a unor sortimente de sti­clă, să se reducă procentul de rebut cu 1 la sută. Cursantul Ioan Székely a propus şi executat prin aplicarea unui reductor în locul angrenajelor cu roţi dinţate, acţionarea maşinii de polizat la secţia şlefuitorie plană, prin care s-a redus timpul repara­ţiei accidentale a maşinii de la 10 zile la 3 zile. Acelaşi cursant a pro­pus confecţionarea unui dispozitiv de ridicat blocuri de şamot pe ma­şina de şlefuit. Prin confecţionarea acestui dispozitiv, s-a înlocuit mun­ca manuală a 6 muncitori. Tovarăşul Viorel Cerghizan, cursant al cercului de la secţia chi­mică (combinatul chimic), însuşin­­du-şi materialul discutat în cerc, a studiat şi propus scurtarea traseului de jgheaburi de la turnuri produc­ţie­i la rezervoarele de circulaţie. Această propunere fiind considerată ca bună, a fost aplicată,­­şi în urma ei se va realiza o economie însem­nată la plumb. Tovarăşii Iacob Van­­vulea, Ioan Coman şi Mihai Ludo­vic, cursanţi ai cercului de la atelie­rul mecanic al combinatului, la te­ma: „Gospodărirea socialistă, în­semnătatea introducerii gospodăririi socialista la atelierul mecanic", s-au angajat că vor valorifica, prin reto­pire, tot spanul și deșeurile de bronz. Acest angajament și l-au respectat întocmai, producînd cca. 4.000 kg bronz. Asemenea exemple sînt multe în cercurile de economie concretă din întreprinderile raionului Tîrnăveni. Esenţialul este însă, că toate cercu­rile au contribuit în mare măsură la realizarea principalilor indici de plan şi îndeosebi la introducerea progresului tehnic, la ridicarea ca­lităţii produselor, acestea influen­­ţînd în mod pozitiv creşterea pro­ductivităţii muncii şi reducerea pre­ţului de cost a­ produselor. Studiind activitatea cercurilor de economie concretă din raionul Tîr­năveni, rezultă că ele constituie o formă deosebit de eficace a însuşirii cunoştinţelor economice. De aici decurge şi necesitatea extinderii a­­cestor cercuri în viitorul an de în­văţămînt. Se cere, de asemenea, ca tematica cercurilor să fie lărgită, să includă problemele cele mai esen­ţiale ale unităţilor unde sînt organi­zate. Trebuie să se acorde cea mai mare atenţie selecţionării şi pregă­tirii propagandiştilor pentru aceste cercuri. Astfel, rezultatele concrete ale învăţămîntului de partid vor fi­­ şi mai însemnate. : RI­DICUI activist al Comitetului raional de partid Tirnăveni C. GEORGESCU CERCUL DE ECONOMIE CONCRETĂ - FORMĂ EFICACE DE ÎNSUŞIRE A CUNOŞTINŢELOR ECONOMICE STEAUA ROȘIE Să pregătim din timp magaziile­­ pentru cereale! (Urmare din pag. 1) este necesar 0,5—1 litru de ase­menea soluţie. Tot pentru, dezinfectare se mai poate folosi şi o soluţie prepa­rată din 7 kg sulfat de cupru (piatră vînătă), 10 kg var nestins şi 90 litri de apă. Duşumelele din scînduri şi par­doselile din ciment se spală bine cu o soluţie de sodă caustică: 15 kg sodă caustică la o sută de litri de apă. In lipsă de sodă caustică, se poate folosi apă fiartă. In cazul cînd magaziile au fost infestate cu molii, dezinfectarea se va face cu o soluţie pregătită din 7,5 litri formalină de 40 la sută cu 90 litri de apă. Personalul ca­re lucrează cu această soluţie tre­buie să aibă costum de protecţie, mască şi mănuşi de cauciuc sau să-şi ungă mîinile cu vaselină. După o astfel de dezinfectare, magaziile se ţin închise 4—5 zile, după care se deschid toate uşile şi geamurile şi se aerisesc. O altă metodă de dezinfectare a magaziilor este aceea cu bioxid de sulf. Ferestrele şi uşile maga­ziei se închid bine, lipindu-se cră­păturile cu benzi de hîrtie (folo­­sindu-se ca lipici cocă fiartă). In mijlocul magaziei se aşterne un strat de nisip de 3—4 cm c grosime, pe care se pun 4 cărămizi. Peste ele se aşează o foaie de tablă de un metru pătrat, peste care se a­­şează un nou strat de nisip de 4—5 cm. Pe nisip se aşează foi de tablă cu cărbuni aprinşi, peste care se pune sulf praf sau sulf bulgări, stropiţi cu spirt denatu­rat, pentru a ajuta arderea. După terminarea operaţiunii, lucrăto­rul se retrage pe uşa principală, care se va închide bine şi se va lipi cu benzi de hîrtie pe din afa­ră. Pentru fiecare metru cub de în­­căpere sunt necesare 30—50 de grame de sulf. Magazia se va ţine închisă timp de 48—60 de ore, apoi uşile şi ferestrele se vor des­chide larg pentru aerisire. După dezinfectare, pereţii ma­gaziilor se văruiesc cu următoa­rea soluţie de var: 10 kg var ne­stins la 90 de litri de apă. Pentru ca varul de pe pereţii de dinafară să nu fie spălat de ploi, la 100 litri de soluţie se va pur­e un li­tru sau doi de ulei de floarea­­soarelui. In jurul magaziilor pe o distan­ţă de 3—4 metri de la pereţi, te­renul trebuie curăţat de buruieni şi alte rămăşiţe şi aşternut un strat de nisip de 2—3 cm. In a­­cest fel se împiedică dezvoltarea dăunătorilor. Utilajele cu care se lucrează în magazie ca: trioare, selectoare, vînturători, cîntare, prelate, saci, lopeţi, găleţi etc. trebuie şi ele dezinfectate, fie cu apă fiartă, fie prin gazare, concomitent cu gaza­­rea magaziei. Angajamente sporite Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii întreprinderii „Apemin“ din Borsec şi-au revizuit angajamen­tele luate la începutul anului la principalii indicatori economici şi financiari. Analizîndu-se de către biroul organizaţiei de bază, comitetul sindicatului şi conducerea admi­nistrativă, situaţia realizării an­gajamentelor, s-a constatat că an­gajamentele luate erau sub posi­bilităţile real ale unităţii. Ca ur­mare angajamentele au fost spo­rite după cum urmează: la pro­ducţia globală la 400.000 lei, la producţia marfă la 500.000 lei, economii la preţul de cost de 260.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 116.000 lei. Prin munca politică de masă ce o va desfăşura organizaţia de par­tid pentru mobilizarea tuturor sa­lariaţilor cît şi prin aplicarea planului de măsuri tehnico-organi­­zatorice, există toată garanţia că angajamentele luate vor fi reali­zate. Noi angajamente şi-au mai luat colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderile I. F. Topliţa, C.I.L. Gălăuţaş şi I.G.R. Topliţa. IOAN IACOB activist al Comitetului raional P.M.R. Topliţa Duminica la Jigodin A­­devenit de acum o tradiţie, ca în fiecare duminică, la băile Jigodin (oraşul Miercurea Ciuc) formaţii artistice de amatori sa prezinte programe artistice pentru oamenii muncii din împrejurimi, veniţi aici să-şi petreacă ziua de odihnă. Duminică, au prezentat aici programe, formaţiile artistice din Plăieştii de Jos, Casinul Nou, pre­cum şi o formaţie de la Casa ra­ională de cultură. In anii puterii populare electrificarea patriei noastre a cunoscut un avint nemaiintilnit. S-au ridicat ca din pămint numeroase termo şi hidrocentrale producătoare de energie electrică pentru in­dustria şi agricultura In continuă dezvoltare, iar celor existente li s-a mărit simţitor capacitatea. In fotografie: Hidrocentrala Roznov I. Peste un milion de lei din cultura castraveţilor Preocupat de buna aprovizionare a oraşelor şi centrelor muncito­reşti cu legume şi zarzavaturi tim­purii, Consiliul agricol raional Tg. Mureş a îndrumat gospodăriile co­lective să extindă cultura legume­lor in răsadniţe, precum şi în cul­tura mare pe suprafeţe cît mai în­tinse. Numai cultura forţată a castra­veţilor, de exemplu, s-a extins a­­nul acesta în G.A.C. pe 32.000 m­p, faţă de 17.000 m­p în anul trecut. Numeroase gospodării colective din raion au obţinut deja venituri însemnate de pe urma culturilor forţate. Pînă zilele trecute, gospo­dăriile colective au livrat peste 10 vagoane de castraveţi, ceea ce va­­loric înseamnă 1.012.138 lei. Cele mai mari cantităţi au fost livrate de gospodăria colectivă din Pănet (peste 1,7 vagoane). Raportînd în­să la cantitatea recoltată la metru pătrat, reiese că cea mai mare producţie de castraveţi au obţinu­t-o gospodăriile colective din Ber­­ghia (7 kg), Sîntioana (5 kg) etc. In atenţia Consiliului agricol ra­ional a stat nu numai extinderea suprafeţelor cultivate cu castra­veţi, ci şi construirea de bazine de apă tip turn, care amplasate în apropierea grajdurilor, rezolvă nu numai aprovizionarea cu apă a răsadniţelor, ci şi a grajdurilor de animale de la complexele zooteh­nice ale gospodăriilor colective. Asemenea instalaţii au fost ame­najate la gospodăriile colective din Pănet, Ernei, Corunca, Acăţari şi altele. De asemenea, s-a experimentat cu succes şi cultivarea ridichilor de lună pe marginea interioară a răsadniţelor plantate cu castraveţi forţaţi. Dar preocuparea noastră nu se rezumă numai la cultura forţată a castraveţilor, ci ne stră­duim ca in anul viitor, gospodării­­le colective să cultive în răsadniţe şi pătlăgele roşii, ardei iuţi şi gu­­lioare. Cu toate că s-au obţinut şi se obţin asemenea rezultate bune în cultura forţată a castraveţilor, to­tuşi, la gospodăria colectivă din Păsăreni, raionul Tg.-Mureş, dato­­rită lipsei de preocupare din par­tea consiliului de conducere nu s-a ţinut cont de recomandarea făcută de Consiliul agricol raional, de a se cultiva castraveţi în cultu­ră forţată pe 1.000 m­p, ci, la in­­dicaţia conducerii G.A.C. s-au a­­menajat şi plantat doar 140 m­p cu castraveţi. Rezultatul este că pină zilele trecute de pe această suprafaţă G.A.C. a realizat un ve­­nit de peste 8.000 lei. Dacă Consi­liul de conducere ar fi pus în prac­­tică recomandarea Consiliului a­­gricol raional s-ar fi ales cu un venit în plus de peste 50.000 lei. Faptul că interesul colectivişti­lor faţă de cultivarea legumelor şi zarzavaturilor în cultură forţată a crescut, reiese şi din aceea că toate gospodăriile colective , de ,pe cuprinsul raionului nostru care au încheiat contracte pentru anul 1964, şi-au dublat sau triplat su­prafeţele cu aceste culturi. Ase­­menea exemple constituie G.A.C, Band, Acăţari, Berghia şi altele. • Aceasta este doar o latură a preocupării Consiliului agricol raţ­ional de a îndruma gospodăriile colective, de a extinde în jurul o­­raşului Tg.-Mureş, în special cul­tura forţată a legumelor, la care se mai adaugă şi mărirea supra­feţelor cultivate cu legume şi zar­zavaturi pentru ca G.A.C. să de­vină nu numai mari furnizoare de cereale şi produse animaliere, ci şi de mari cantităţi de legume şi zarzavaturi proaspete şi la un preţ de cost cît mai redus. Ing. VIOREL PAŞCA vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Tg.-Mureș INSTITUTUL DE LA FUNDULEA (Urmare din pag. 1) Ca urmare a muncii de cerce­tare desfăşurată la Fundulea, ţara noastră dispune In prezent de mari cantităţi de săminţă de po­rumb dublu hibrid, ceea ce per­mite ca porumbul hibrid să fie cultivat in 1964 pe toată supra­faţa destinată acestei culturi. Prin aplicarea com­plexului de măslin agrotehnice, pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb se va putea asigura — în condiţii climatice normale — un spor mi­nim de 500 kg boabe la hectar. Realizarea acestor obiective va constitui cea mai mare satisfac­ţie pentru entuziaştii cercetători de la Fundulea. Alături de porumb, în activita­tea cercetătorilor, un loc impor­tant îl ocupă griul. Ei au creat 55 de linii de grîu, superioare so­iurilor cultivate in prezent, linii gata să concureze prin producţie, rezistenţă la secetă, ger şi boli pe cele mai valoroase dintre so­iurile de pînă acum. Unele din a­­ceste Unii, care în perioada experimentare au dovedit­ însuşiri superioare, sunt înmulţite pentru a fi extinse în anii următori in cultură. Lucrări similare se des­făşoară la sorg, leguminoase pen­tru boabe, sfeclă de zahăr, floa­­rea-soarelui, cartofi, leguminoase furajere şi plante medicinale. La toate aceste plante cercetătorii au pus la dispoziţia unităţilor agri­cole socialiste soiuri sau hibrizi noi, iar in următorii ani vor fi extinse în producţii soiuri de ma­­­re productivitate la toate cultu­rile agricole. Să continuăm vizita noastră pe vastul domeniu al Institutului de la Fundulea. Complexul de lucru,­­ care se face pe cîmpurile experi­mentale este impresionant. Am menţionat pînă acum ca obiectiv de cercetare illanta. însăşi. Dar solul? Iată doar cftereL. pro ple­ne la care trebuie să răspundă spe­cialiştii pentru mărirea potenţia­lului productiv al solului, siste­mul de prelucrare şi de fertilizare a solului, de aplicare a amenda­mentelor, tehnica semănatului, a lucrărilor de irigare, de îngrijire a culturilor — toate acestea în condiţii de irigare şi neirigare pentru fiecare zonă în parte. O problemă nouă luată de curînd în studiu o constituie combaterea chimică a buruienilor, pentru a elimina prăşitul manual din cul­tura porumbului. Primele rezulta­te şi-au găsit deja aplicarea în primăvară acestui an pe mii de hectare in gospodăriile agricole de stat. De asemenea, experienţele de la Fundulea au dus la stabilirea agrotehnicii culturilor irigate cu ajutorul căreia multe unităţi agri­cole socialiste au realizat produc­ţii de 5.000 kg grîu şi 10.000— 14.000 kg porumb boabe la hectar, îmbunătăţirea bazei furajere constituie, de asemenea, o preocu­pare a cercetătorilor. Ei au expe­rimentat atit cultivarea cît şi va­lorificarea porumbului siloz, sta­bilind agrotehnica culturii şi cei mai productivi hibrizi pentru cul­turile irigate şi cele neirigate. De mare însemnătate pentru practică sunt rezultatele cercetărilor între­prinse de specialişti pentru spori­rea conţinutului de proteină al po­rumbului pentru siloz şi masă verde, prin cultivarea lui interca­lată cu soia. Multe gospodării a­­plică cu rezultate bune aceste rea­lizări ale Institutului de la Fun­dulea, ca şi cele cu privire la me­todele de sporire a producţiei pe păşunile şi fîneţele naturale. In toate regiunile ţării sînt apli­cate metodele recomandate pe ba­za cercetărilor de către Institutul de La Fundulea privind protecţia plantelor şi a producţiei agricole depozitate. Datorită eforturilor de­puse de către­­ cercetătorii de la Fundulea şi dezvoltării continue a bazei materiale a institutului, vor pleca an de an de aici, din mar­gine de Bărăgan, cantităţi tot mai mari de seminţe şi hibrizi va­loroşi, vor fi recomandate noi me­tode de culturi şi protecţie a plan­telor, de folosire raţională şi efi­cientă a furajelor în hrana anima­lelor etc. Fundulea reprezintă nu numai o poartă de pătrundere in tainele lu­mii vegetale, ci şi un admirabil efort de transformare a acestei lumi spre binele şi în folosul omu­lui. ★ Muncă intensă la Filea Colectiviştii din Filea, raionul Topliţa, acordă o mare atenţie lu­crărilor de întreţinere a culturilor, ştiind din proprie experienţă, că aceste lucrări constituie un factor­ hotărîtor pentru obţinerea de re­colte bogate. Anul acesta, sub îndrumarea or-­ ganizaţiei de partid, ei au pornit din timp şi cu toate forţele la exe­­cutarea lucrărilor de întreţinere în perioada optimă şi la un înalt nivel agrotehnic, aşa cum au în­văţat la cercurile agro-zootehnice în timpul iernii. Executind la timp praşila întli, în prezent colectiviştii muncesc in­tens la praşila a doua. In scurt timp ei au prăşit porumbul pe o suprafaţă de 50 ha. O atenţie deo­sebită se acordă lucrărilor de în­treţinere şi în grădina de legume, care ocupă o suprafaţă de 15 ha. TEODOR MIRZA corespondent voluntar P­regătiri intense Peste cîteva zile va începe o nouă campanie de recoltare a fructelor de pădure şi la Topliţa. Pentru a putea asigura realizarea planului la acest capitol, în tri­­gada a IlI-a Voivodeasa, din Oco­lul silvic Topliţa, se fac intense pregătiri. Pînă în prezent s-au identifi­cat de către personalul brigăzii toate suprafeţele de pe care se pot recolta fragi, zmeură, afine şi mure. In bazinele Ciupa, Crestă­tura de Jos, Crestătura de Sus şi Toplicioara, terenuri aflate în fon­dul forestier, s-a identificat o su­prafaţă de cca. 400 de hectare. 3

Next