Steaua Roşie, iulie 1963 (Anul 12, nr. 153-178)
1963-07-02 / nr. 153
STRUNGARUL DE LASPECIALA" ii cunosc toţi la I.R.U.M. Reghin. Dacă întrebi de el, ţi se răspunde: Cel de la specială? îl ştiu. Bun tovarăş! Este cunoscut şi apreciat de tovarăşii săi de muncă. La adresa lui se spun numai cuvinte de laudă. Toţi îl iubesc, toţi îl respect... Popularitatea, respectul cu care se vorbeşte despre strungarul Eugen Olteanu de la „specială" te fac să crezi că este vorba de un „veteran" al întreprinderii, sub îndrumările căruia au crescut multe generaţii de muncitori tineri. Cine crede astfel se înşeală. Eugen nu este „veteran". A venit la I.R.U.M. doar în anul 1956. Tînărul înalt, blond, cu ochii albaştri nu are decît 31 de ani. Este un muncitor obişnuit, cum sînt atîţia in întreprinderile noastre socialiste. Un muncitor modest, mereu evidenţiat. Un om nou, un comunist, care lucrează cu tragere de inimă în meseria pe care şi-a ales-o, un tînăr tu care se mindreşte întreprinderea. Chipu' său a apărut de nenumărate ori pe panoul de onoare. Cum a ajuns atît de popular? Simplu. Datorită atitudinii corecte faţă de muncă, faţă de colegi şi, fară îndoială, datorită calităţii produselor ieşite din mîinile sale, îşi depăşeşte sistematic sarcinile de producţie. Despre calitatea lucrărilor plastate ne vorbeşte maistrul Alexa Nagy, primul său îndrumător în tainele acestei meserii: — Alezi,va cere dexteritate, lucrări de precizie. Este o operaţiune hotărîtoare pentru buna funcţionare a locomotivelor şi motoarelor reparate de întreprinderea noastră. Tovarăşul Oltean dă numai piese de calitate. I se spune „cel de la specială" pentru că lucrează la Borwerg — o maşină cu întrebuinţări multiple. Pe lingă aşezare, se mai foloseşte la frezarea şi la găurirea pieselor de metal. La început a lucrat singur. Acum sînt doi. A primit ca ajutor un tînăr de 20 de ani, pe utemistul Emil Marian. Lucrează amîndoi la aceeaşi maşină. Strungarul „şef" împărtăşeşte cu plăcere experienţa sa colegului mai tînăr, iniţiat la aşezare de acelaşi maistru Alexa Nagy. Emil şi-a însuşit repede noua îndeletnicire. Lucrau în tură. Se înţelegeau bine. Analizau rezultatele obţinute, luau măsuri de îndreptare a deficienţelor constatate. Totuşi, Eugen nu era mulţumit. Strungul nu se folosea la capacitatea lui. Intre schimburi, erau mulţi „timpi morţi". La terminarea pieselor începute în tura de serviciu maşina se oprea. Pină la punerea ei in funcţiune de către cel care prelua serviciul, timpul era folosit neraţional, pentru întocmirea situaţiei lucrărilor executate, pentru întocmirea formelor de pontaj. — Emil, am o propunere, zise el într-o zi colegului său. Ce-ar fi să lucrăm în comun? Marian l-a privit întrebător. Nu înțelegea sensul muncii în comun. După o scurtă pauză, întreabă mai mult așa, ca să zică ceva: — Cum? — M-am gîndit să nu oprim mașina la predarea serviciului. Facem predarea din mers. — Dacă vrei dumneata ... De atunci mașina nu se mai oprește. Piesele începute de unul sînt continuate de celălalt, iar pontajul se face pe o singură fișă. Tînărul înalt, cu mustața tăiată scurt, originar din Gurghiu, rezolvase o problemă care l-a frămîntat multă vreme. Productivitatea muncii a crescut considerabil. Cei doi strungari de la „specială" îşi realizează normele în proporţie de 120—125 la sută. Munca în comun îşi spune cuvîntul. P. BACIU Fruntaşi la economisire prin C.E.C. Făcîndu-se analiza rezultatelor obţinute în luna iunie a. c., a reieşit că în raionul Topliţa- «laivriatea şcolilor au obţinut rezultate frumoase în acţiunea ele economisire prin C.E.C. In acest sens putem menţiona Şcoala de 8 ani Gălăuţaş (responsabil C.E.C. Weis Carol), Şcoala de 8 ani cătunul Zencani (responsabil Raiko Rozalia) şi Şcoala de 8 ani Borsec (responsabil Nasta Elena), care s-au clasat pe primele trei locuri pe raion. In urma clasificării şcolilor fruntaşe din regiune, Şcoala de 8 ani GsrarrfaTtTSTtWit presmr w.tub imum matenal sportiv in valoare de 1.500 lei. De asemenea şi cadrele didactice care s-au evidenţiat în acţiunea C.E.C. au fost premiate, iar o parte au primit diplome pentru munca depusă. IOAN MICU îndrumător operaţiuni raional Complexitatea sarcinilor politice, economice care ne stau în faţă în actuala etapă de dezvoltare a societăţii — subliniază tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej în raportul prezentat la Congresul al lll-lea al P.M.R. —- cere fiecărui membru şi candidat de partid să îmbine munca practică de îndeplinire a sarcinilor încredinţate cu o permanentă preocupare pentru însuşirea bazelor ideologiei marxist-leniniste şi a politicii partidului. In pregătirea cadrelor de partid, de stat şi din economie, un loc din ce în ce mai important îl ocupă cercurile de economie concretă. Ele au ca sarcină studierea politicii economice a partidului, a problemelor economiei de ramură, în strînsă legătură cu sarcinile concrete ale raionului, oraşului sau unităţii industriale şi agricole respective. Prin studierea politicii economice a partidului în strînsă legătură cu viaţa întreprinderii, gospodăriei de stat sau colective, cercurile de economie concretă asigură participarea directă a cursanţilor la rezolvarea celor mai esenţiale probleme ale acestora. Ţinînd cont de aportul însemnat pe care l-au adus cercurile de economie concretă la rezolvarea unor probleme economice importante, în anul de învăţămînt 1962—1963, Comitetul raional de partid Tîrnăveni a luat măsuri de extindere a acestor cercuri. Astfel, în raion, au fost organizate 17 asemenea cercuri. Ele au funcţionat ,în întreprinderile industriale, în O.M.T., G.A.S. şi unul la G.A.C. din comuna Dej. In întreprinderile mai mari cum sunt combinatul chimic şi fabrica de geamuri, ele au fost organizate pe secţiile productive. In ce priveşte selecţionarea cursanţilor în cercurile de economie concretă, s-a ţinut cont ca aceştia să fie ingineri, tehnicieni, maiştri, muncitori fruntaşi în producţie, inovatori şi raţionalizatori etc. S-a procedat astfel cu scopul ca temele din programă să fie legate cît mai mult de sarcinile secţiei respective. O mare însemnătate în activitatea acestor cercuri, în instruirea economică temeinică a cursanţilor, o are programa. Ea trebuie să aibă ca obiectiv principal rezolvarea celor mai importante probleme care grevează asupra îndeplinirii sarciniloreconomice ale unităţii respective. Să orienteze în aşa fel cursanţii, încît prin studiul făcut să găsească cele mai eficace şieconomicoase procedee tehnice şi organizatorice, care prin economie de muncă vie şi de materiale, să ducă la realizarea şi depăşirea indicatorilor economici. Conform indicaţiilor Comitetului regional de partid şi a înţelegerii importanţei programelor, cercurile de economie concretă din raion şi-au înscris programele lor teme ca: „Factorii de creştere a productivităţii muncii", „Analiza factorilor economici care asigură îndeplinirea planului întreprinderii noastre în domeniul creşterii productivităţii muncii", „Căile de reducere a preţului de cost", „Descoperirea rezervelor care să ducă la obţinerea de noi economii la preţul de cost", „Realizarea ritmică a producţiei — factor de seamă în îndeplinirea planului, îmbunătăţirea calităţii produselor şi asigurarea livrării ritmice a produselor întreprinderii" şi altele. Pe considerentul că programele cercurilor de economie concretă au fost alcătuite înainte de începerea anului de învăţămînt de partid, Comitetul raional de partid Tîrnăveni a indicat organizaţiilor de partid şi propagandiştilor să includă în program noi teme privitoare la problemele care se ivesc pe parcurs şi care necesită o studiere amănunţită în cadrul cercului. Astfel, biroul organizaţiei de bază de la secţia chimică a combinatului, a inclus în programă şi problema indicilor de consum şi importanţa lor. Pentru studierea amănunţită a acestei teme la specificul secţiei, a format un colectiv în frunte cu Florea Corpade, propagandistul cercului. Această iniţiativă s-a dovedit foarte valoroasă. In referatul pe care l-a prezentat în faţa cursanţilor din cerc, colectivul a venit cu o serie de propuneri concrete privind reducerea consumurilor specifice, propuneri care au fost acceptate şi care aduc economii antecalculate de 150.000 de lei anual. Colectivul a propus, de pildă, ca, consumul specific la acidul azotic pentru acidul sulfuric, să fie redus de la 32 kg/tonă, la 30 kg/tonă. A mai propus, de asemenea, reducerea consumului de cocs pentru metalurgie, de la 200 kg/tonă material topit la 190 kg/tonă material topit. S-a dovedit foarte eficientă metoda folosită în cercuri ca pe baza studiului concret al producţiei dintr-un sector sau altul, să se prezinte referate. Exemplul dat de la cercul de economie concretă de la secţia chimică este destul de convingător în acest sens. Cu rezultate mulţumitoare s-a soldat folosirea acestei metode şi de către cercul de la secţia carbid, cît şi de altele din raion, iată de ce această metodă merită ca în anul viitor să fie generalizată. Important este însă, ca referatele să fie pregătite de oameni cu o calificare superioară şi cu o bogată experienţă în problema respectivă. De aceea, pentru ca lecţiile şi referatele să fie bogate în conţinut, încă de la începutul anului s-a recomandat propagandiştilor să repartizeze întocmirea lecţiilor unor cadre de specialitate, care, din punct de vedere al pregătirii şi al preocupărilor zilnice, să fie în problemă. Aşa de exemplu, la combinatul chimic, referatul cu tema: „Productivitatea muncii şi căile de creştere a ei" a fost întocmit de Ştefan Fülöp, şeful biroului plan. Lecţia: „Organizarea muncii în întreprinderile industriale" a fost întocmită de Mihai Tocşa, şeful serviciului organizare a muncii. Referatul „Importanţa rentabilităţii G.A.S." a fost întocmit de inginerul agronom loan Zolog din G.A.S. Sînmiclăuş. Acest mod de orientare în întocmirea lecţiilor a contribuit în bună măsură la ridicarea calităţii acestora atît din punct de vedere teoretic cît şi din punct de vedere al activităţii concrete, practice a întreprinderii respective. Merită să fie subliniată şi generalizată şi metoda folosită de Olimpiu Olaru, Florea Corpade şi alţi propagandişti care folosesc materiale ajutătoare la expunerea lecţiilor. De exemplu, tovarăşul Olaru, propagandistul cercului de economie concretă deja atelierul mecanic al combinatului chimic, vorbind despre preţul de cost şi căile prin care poate fi redus, a folosit graficul întocmit pe această temă. Propunerile care se fac în cercuri cu privire la îmbunătăţirea muncii în diferite sectoare de activitate, de inovaţii şi raţionalizări, în baza indicaţiei date, sînt trecute într-un registru după care conducerea întreprinderii le studiază şi urmăreşte, împreună cu cel care a făcut propunerea, aplicarea ei (în cazul cînd ea corespunde). S-a introdus şi metoda, ca rezultatul economic al propunerilor făcute să fie adus la cunoştinţa cursanţilor. Aceasta, în scopul stimulării morale a celor care-şi aduc aportul la îmbunătăţirea muncii. Şi acum, prin cîteva aspecte am vrea să ilustrăm eficacitatea cercurilor de economie concretă organizate în raion. Astfel, la cercul de economie concretă de la Fabrica de geamuri Tîrnăveni, condus de propagandistul Vasile Văideanu, la tema: „îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea pierderilor prin rebutator, Emil Olteanu şi Andrei Gali, au propus ca printr-o preîncălzire a unor sortimente de sticlă, să se reducă procentul de rebut cu 1 la sută. Cursantul Ioan Székely a propus şi executat prin aplicarea unui reductor în locul angrenajelor cu roţi dinţate, acţionarea maşinii de polizat la secţia şlefuitorie plană, prin care s-a redus timpul reparaţiei accidentale a maşinii de la 10 zile la 3 zile. Acelaşi cursant a propus confecţionarea unui dispozitiv de ridicat blocuri de şamot pe maşina de şlefuit. Prin confecţionarea acestui dispozitiv, s-a înlocuit munca manuală a 6 muncitori. Tovarăşul Viorel Cerghizan, cursant al cercului de la secţia chimică (combinatul chimic), însuşindu-şi materialul discutat în cerc, a studiat şi propus scurtarea traseului de jgheaburi de la turnuri producţiei la rezervoarele de circulaţie. Această propunere fiind considerată ca bună, a fost aplicată,şi în urma ei se va realiza o economie însemnată la plumb. Tovarăşii Iacob Vanvulea, Ioan Coman şi Mihai Ludovic, cursanţi ai cercului de la atelierul mecanic al combinatului, la tema: „Gospodărirea socialistă, însemnătatea introducerii gospodăririi socialista la atelierul mecanic", s-au angajat că vor valorifica, prin retopire, tot spanul și deșeurile de bronz. Acest angajament și l-au respectat întocmai, producînd cca. 4.000 kg bronz. Asemenea exemple sînt multe în cercurile de economie concretă din întreprinderile raionului Tîrnăveni. Esenţialul este însă, că toate cercurile au contribuit în mare măsură la realizarea principalilor indici de plan şi îndeosebi la introducerea progresului tehnic, la ridicarea calităţii produselor, acestea influenţînd în mod pozitiv creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost a produselor. Studiind activitatea cercurilor de economie concretă din raionul Tîrnăveni, rezultă că ele constituie o formă deosebit de eficace a însuşirii cunoştinţelor economice. De aici decurge şi necesitatea extinderii acestor cercuri în viitorul an de învăţămînt. Se cere, de asemenea, ca tematica cercurilor să fie lărgită, să includă problemele cele mai esenţiale ale unităţilor unde sînt organizate. Trebuie să se acorde cea mai mare atenţie selecţionării şi pregătirii propagandiştilor pentru aceste cercuri. Astfel, rezultatele concrete ale învăţămîntului de partid vor fi şi mai însemnate. : RIDICUI activist al Comitetului raional de partid Tirnăveni C. GEORGESCU CERCUL DE ECONOMIE CONCRETĂ - FORMĂ EFICACE DE ÎNSUŞIRE A CUNOŞTINŢELOR ECONOMICE STEAUA ROȘIE Să pregătim din timp magaziile pentru cereale! (Urmare din pag. 1) este necesar 0,5—1 litru de asemenea soluţie. Tot pentru, dezinfectare se mai poate folosi şi o soluţie preparată din 7 kg sulfat de cupru (piatră vînătă), 10 kg var nestins şi 90 litri de apă. Duşumelele din scînduri şi pardoselile din ciment se spală bine cu o soluţie de sodă caustică: 15 kg sodă caustică la o sută de litri de apă. In lipsă de sodă caustică, se poate folosi apă fiartă. In cazul cînd magaziile au fost infestate cu molii, dezinfectarea se va face cu o soluţie pregătită din 7,5 litri formalină de 40 la sută cu 90 litri de apă. Personalul care lucrează cu această soluţie trebuie să aibă costum de protecţie, mască şi mănuşi de cauciuc sau să-şi ungă mîinile cu vaselină. După o astfel de dezinfectare, magaziile se ţin închise 4—5 zile, după care se deschid toate uşile şi geamurile şi se aerisesc. O altă metodă de dezinfectare a magaziilor este aceea cu bioxid de sulf. Ferestrele şi uşile magaziei se închid bine, lipindu-se crăpăturile cu benzi de hîrtie (folosindu-se ca lipici cocă fiartă). In mijlocul magaziei se aşterne un strat de nisip de 3—4 cm c grosime, pe care se pun 4 cărămizi. Peste ele se aşează o foaie de tablă de un metru pătrat, peste care se aşează un nou strat de nisip de 4—5 cm. Pe nisip se aşează foi de tablă cu cărbuni aprinşi, peste care se pune sulf praf sau sulf bulgări, stropiţi cu spirt denaturat, pentru a ajuta arderea. După terminarea operaţiunii, lucrătorul se retrage pe uşa principală, care se va închide bine şi se va lipi cu benzi de hîrtie pe din afară. Pentru fiecare metru cub de încăpere sunt necesare 30—50 de grame de sulf. Magazia se va ţine închisă timp de 48—60 de ore, apoi uşile şi ferestrele se vor deschide larg pentru aerisire. După dezinfectare, pereţii magaziilor se văruiesc cu următoarea soluţie de var: 10 kg var nestins la 90 de litri de apă. Pentru ca varul de pe pereţii de dinafară să nu fie spălat de ploi, la 100 litri de soluţie se va pure un litru sau doi de ulei de floareasoarelui. In jurul magaziilor pe o distanţă de 3—4 metri de la pereţi, terenul trebuie curăţat de buruieni şi alte rămăşiţe şi aşternut un strat de nisip de 2—3 cm. In acest fel se împiedică dezvoltarea dăunătorilor. Utilajele cu care se lucrează în magazie ca: trioare, selectoare, vînturători, cîntare, prelate, saci, lopeţi, găleţi etc. trebuie şi ele dezinfectate, fie cu apă fiartă, fie prin gazare, concomitent cu gazarea magaziei. Angajamente sporite Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii „Apemin“ din Borsec şi-au revizuit angajamentele luate la începutul anului la principalii indicatori economici şi financiari. Analizîndu-se de către biroul organizaţiei de bază, comitetul sindicatului şi conducerea administrativă, situaţia realizării angajamentelor, s-a constatat că angajamentele luate erau sub posibilităţile real ale unităţii. Ca urmare angajamentele au fost sporite după cum urmează: la producţia globală la 400.000 lei, la producţia marfă la 500.000 lei, economii la preţul de cost de 260.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 116.000 lei. Prin munca politică de masă ce o va desfăşura organizaţia de partid pentru mobilizarea tuturor salariaţilor cît şi prin aplicarea planului de măsuri tehnico-organizatorice, există toată garanţia că angajamentele luate vor fi realizate. Noi angajamente şi-au mai luat colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderile I. F. Topliţa, C.I.L. Gălăuţaş şi I.G.R. Topliţa. IOAN IACOB activist al Comitetului raional P.M.R. Topliţa Duminica la Jigodin Adevenit de acum o tradiţie, ca în fiecare duminică, la băile Jigodin (oraşul Miercurea Ciuc) formaţii artistice de amatori sa prezinte programe artistice pentru oamenii muncii din împrejurimi, veniţi aici să-şi petreacă ziua de odihnă. Duminică, au prezentat aici programe, formaţiile artistice din Plăieştii de Jos, Casinul Nou, precum şi o formaţie de la Casa raională de cultură. In anii puterii populare electrificarea patriei noastre a cunoscut un avint nemaiintilnit. S-au ridicat ca din pămint numeroase termo şi hidrocentrale producătoare de energie electrică pentru industria şi agricultura In continuă dezvoltare, iar celor existente li s-a mărit simţitor capacitatea. In fotografie: Hidrocentrala Roznov I. Peste un milion de lei din cultura castraveţilor Preocupat de buna aprovizionare a oraşelor şi centrelor muncitoreşti cu legume şi zarzavaturi timpurii, Consiliul agricol raional Tg. Mureş a îndrumat gospodăriile colective să extindă cultura legumelor in răsadniţe, precum şi în cultura mare pe suprafeţe cît mai întinse. Numai cultura forţată a castraveţilor, de exemplu, s-a extins anul acesta în G.A.C. pe 32.000 mp, faţă de 17.000 mp în anul trecut. Numeroase gospodării colective din raion au obţinut deja venituri însemnate de pe urma culturilor forţate. Pînă zilele trecute, gospodăriile colective au livrat peste 10 vagoane de castraveţi, ceea ce valoric înseamnă 1.012.138 lei. Cele mai mari cantităţi au fost livrate de gospodăria colectivă din Pănet (peste 1,7 vagoane). Raportînd însă la cantitatea recoltată la metru pătrat, reiese că cea mai mare producţie de castraveţi au obţinut-o gospodăriile colective din Berghia (7 kg), Sîntioana (5 kg) etc. In atenţia Consiliului agricol raional a stat nu numai extinderea suprafeţelor cultivate cu castraveţi, ci şi construirea de bazine de apă tip turn, care amplasate în apropierea grajdurilor, rezolvă nu numai aprovizionarea cu apă a răsadniţelor, ci şi a grajdurilor de animale de la complexele zootehnice ale gospodăriilor colective. Asemenea instalaţii au fost amenajate la gospodăriile colective din Pănet, Ernei, Corunca, Acăţari şi altele. De asemenea, s-a experimentat cu succes şi cultivarea ridichilor de lună pe marginea interioară a răsadniţelor plantate cu castraveţi forţaţi. Dar preocuparea noastră nu se rezumă numai la cultura forţată a castraveţilor, ci ne străduim ca in anul viitor, gospodăriile colective să cultive în răsadniţe şi pătlăgele roşii, ardei iuţi şi gulioare. Cu toate că s-au obţinut şi se obţin asemenea rezultate bune în cultura forţată a castraveţilor, totuşi, la gospodăria colectivă din Păsăreni, raionul Tg.-Mureş, datorită lipsei de preocupare din partea consiliului de conducere nu s-a ţinut cont de recomandarea făcută de Consiliul agricol raional, de a se cultiva castraveţi în cultură forţată pe 1.000 mp, ci, la indicaţia conducerii G.A.C. s-au amenajat şi plantat doar 140 mp cu castraveţi. Rezultatul este că pină zilele trecute de pe această suprafaţă G.A.C. a realizat un venit de peste 8.000 lei. Dacă Consiliul de conducere ar fi pus în practică recomandarea Consiliului agricol raional s-ar fi ales cu un venit în plus de peste 50.000 lei. Faptul că interesul colectiviştilor faţă de cultivarea legumelor şi zarzavaturilor în cultură forţată a crescut, reiese şi din aceea că toate gospodăriile colective , de ,pe cuprinsul raionului nostru care au încheiat contracte pentru anul 1964, şi-au dublat sau triplat suprafeţele cu aceste culturi. Asemenea exemple constituie G.A.C, Band, Acăţari, Berghia şi altele. • Aceasta este doar o latură a preocupării Consiliului agricol raţional de a îndruma gospodăriile colective, de a extinde în jurul oraşului Tg.-Mureş, în special cultura forţată a legumelor, la care se mai adaugă şi mărirea suprafeţelor cultivate cu legume şi zarzavaturi pentru ca G.A.C. să devină nu numai mari furnizoare de cereale şi produse animaliere, ci şi de mari cantităţi de legume şi zarzavaturi proaspete şi la un preţ de cost cît mai redus. Ing. VIOREL PAŞCA vicepreşedinte al Consiliului agricol raional Tg.-Mureș INSTITUTUL DE LA FUNDULEA (Urmare din pag. 1) Ca urmare a muncii de cercetare desfăşurată la Fundulea, ţara noastră dispune In prezent de mari cantităţi de săminţă de porumb dublu hibrid, ceea ce permite ca porumbul hibrid să fie cultivat in 1964 pe toată suprafaţa destinată acestei culturi. Prin aplicarea complexului de măslin agrotehnice, pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb se va putea asigura — în condiţii climatice normale — un spor minim de 500 kg boabe la hectar. Realizarea acestor obiective va constitui cea mai mare satisfacţie pentru entuziaştii cercetători de la Fundulea. Alături de porumb, în activitatea cercetătorilor, un loc important îl ocupă griul. Ei au creat 55 de linii de grîu, superioare soiurilor cultivate in prezent, linii gata să concureze prin producţie, rezistenţă la secetă, ger şi boli pe cele mai valoroase dintre soiurile de pînă acum. Unele din aceste Unii, care în perioada experimentare au dovedit însuşiri superioare, sunt înmulţite pentru a fi extinse în anii următori in cultură. Lucrări similare se desfăşoară la sorg, leguminoase pentru boabe, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, leguminoase furajere şi plante medicinale. La toate aceste plante cercetătorii au pus la dispoziţia unităţilor agricole socialiste soiuri sau hibrizi noi, iar in următorii ani vor fi extinse în producţii soiuri de mare productivitate la toate culturile agricole. Să continuăm vizita noastră pe vastul domeniu al Institutului de la Fundulea. Complexul de lucru, care se face pe cîmpurile experimentale este impresionant. Am menţionat pînă acum ca obiectiv de cercetare illanta. însăşi. Dar solul? Iată doar cftereL. pro plene la care trebuie să răspundă specialiştii pentru mărirea potenţialului productiv al solului, sistemul de prelucrare şi de fertilizare a solului, de aplicare a amendamentelor, tehnica semănatului, a lucrărilor de irigare, de îngrijire a culturilor — toate acestea în condiţii de irigare şi neirigare pentru fiecare zonă în parte. O problemă nouă luată de curînd în studiu o constituie combaterea chimică a buruienilor, pentru a elimina prăşitul manual din cultura porumbului. Primele rezultate şi-au găsit deja aplicarea în primăvară acestui an pe mii de hectare in gospodăriile agricole de stat. De asemenea, experienţele de la Fundulea au dus la stabilirea agrotehnicii culturilor irigate cu ajutorul căreia multe unităţi agricole socialiste au realizat producţii de 5.000 kg grîu şi 10.000— 14.000 kg porumb boabe la hectar, îmbunătăţirea bazei furajere constituie, de asemenea, o preocupare a cercetătorilor. Ei au experimentat atit cultivarea cît şi valorificarea porumbului siloz, stabilind agrotehnica culturii şi cei mai productivi hibrizi pentru culturile irigate şi cele neirigate. De mare însemnătate pentru practică sunt rezultatele cercetărilor întreprinse de specialişti pentru sporirea conţinutului de proteină al porumbului pentru siloz şi masă verde, prin cultivarea lui intercalată cu soia. Multe gospodării aplică cu rezultate bune aceste realizări ale Institutului de la Fundulea, ca şi cele cu privire la metodele de sporire a producţiei pe păşunile şi fîneţele naturale. In toate regiunile ţării sînt aplicate metodele recomandate pe baza cercetărilor de către Institutul de La Fundulea privind protecţia plantelor şi a producţiei agricole depozitate. Datorită eforturilor depuse de către cercetătorii de la Fundulea şi dezvoltării continue a bazei materiale a institutului, vor pleca an de an de aici, din margine de Bărăgan, cantităţi tot mai mari de seminţe şi hibrizi valoroşi, vor fi recomandate noi metode de culturi şi protecţie a plantelor, de folosire raţională şi eficientă a furajelor în hrana animalelor etc. Fundulea reprezintă nu numai o poartă de pătrundere in tainele lumii vegetale, ci şi un admirabil efort de transformare a acestei lumi spre binele şi în folosul omului. ★ Muncă intensă la Filea Colectiviştii din Filea, raionul Topliţa, acordă o mare atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor, ştiind din proprie experienţă, că aceste lucrări constituie un factor hotărîtor pentru obţinerea de recolte bogate. Anul acesta, sub îndrumarea or- ganizaţiei de partid, ei au pornit din timp şi cu toate forţele la executarea lucrărilor de întreţinere în perioada optimă şi la un înalt nivel agrotehnic, aşa cum au învăţat la cercurile agro-zootehnice în timpul iernii. Executind la timp praşila întli, în prezent colectiviştii muncesc intens la praşila a doua. In scurt timp ei au prăşit porumbul pe o suprafaţă de 50 ha. O atenţie deosebită se acordă lucrărilor de întreţinere şi în grădina de legume, care ocupă o suprafaţă de 15 ha. TEODOR MIRZA corespondent voluntar Pregătiri intense Peste cîteva zile va începe o nouă campanie de recoltare a fructelor de pădure şi la Topliţa. Pentru a putea asigura realizarea planului la acest capitol, în trigada a IlI-a Voivodeasa, din Ocolul silvic Topliţa, se fac intense pregătiri. Pînă în prezent s-au identificat de către personalul brigăzii toate suprafeţele de pe care se pot recolta fragi, zmeură, afine şi mure. In bazinele Ciupa, Crestătura de Jos, Crestătura de Sus şi Toplicioara, terenuri aflate în fondul forestier, s-a identificat o suprafaţă de cca. 400 de hectare. 3