Steaua Roşie, noiembrie 1963 (Anul 12, nr. 257-282)
1963-11-01 / nr. 257
T E I N 0 IJ T 1 L A 1 In prenalli producţia anii 19114? In fiecare întreprindere, atenţia întregului colectiv este concentrată spre doua obiective principale — încheierea cu succes a anului 1963 şi pregătirea temeinică a producţiei anului viitor. Difuzarea cifrelor de plan pe 1964 către întreprinderi cu aproape 60 luni înainte de încheierea anului, a dat prilejul organizaţiilor de partid, comitetelor sindicatelor şi conducerilor administrative să analizeze cu discernământ posibilităţile lor, să descopere noi rezerve interne şi să întocmească planuri de măsuri tehnice organizatorice bine judecate, mobilizatoare şi atotcuprinzătoare. Pe baza lor s-au început încă de acum 2 luni pregătiri importante în toate sectoarele. Redăm cîteva din acţiunile întreprinse de conducerea întreprinderii „Tehnoutilaj“ Odorhei. ORGANIZAREA TEMEINICA A PRODUCŢIEI PE ATELIERE Colectivul întreprinderii noastre, sub permanenta îndrumare a organizaţiei de bază şi cu sprijinul comitetului sindicatului, a obţinut în cele 9 luni trecute rezultate semnificative în întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului la toţi indicii, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor întreprinderii. Menţionez că am îndeplinit planul la toţi indicii iar producţia a sporit în această perioadă îndeosebi pe seama productivităţii muncii care a crescut cu 2,7 la sută faţă de plan. Succesele de pînă acum şi cele care se întrevăd pe luna octombrie ne dau garanţia că planul anual va fi îndeplinit la toţi indicii. In vederea bunei desfăşurări a producţiei în ultimul trimestru a.c. şi în primele luni din anul 1964, ne-am îndreptat atenţia spre organizarea temeinică a producţiei pe ateliere. In acest scop în cursul trimestrului III a.c. au ÎQSt puse în aplicare o serie de măsuri de mare importanţă din care voi aminti pe cele mai principale. S-a reorganizat atelierul de confecţionat navete pentru transportarea plinii şi s-a asigurat cu comenzi masive din acest produs; s-au creat condiţii pentru desfăşurarea ritmică a producţiei pe ateliere prin aprovizionarea lor cu materiale. Orientîndu-ne după cerinţele beneficiarilor şi ţinînd seama de posibilităţile noastre interne, ne-am angajat ca în cursulacestui an să fabricăm în plus 500 bucăţi de mobilier frigorific de diferite tipuri. In întreprinderile frigorifere şi unităţile O.C.L. Alimentara, existînd nuu de utilaje frigorifice, am trecut la executarea reparaţiilor capitale ale utilajelor folosite în industria cărnii şi a compresoarelor cu o capacitate pînă la 120.000 Kcal. La indicaţia ministerului, fabricăm şi piese de schimb necesare industriei cărnii şi laptelui. Ele sunt executate într-un atelier specializat al întreprinderii. Toate aceste măsuri împreună cu cele cuprinse în planul M.T.O. pe 1964 vor contribui din plin la îmbunătăţirea continuă a activităţii economice a întreprinderii şi la reducerea cheltuielilor de producţie. Ing. CAROL VEREŞ directorul întreprinderii SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII PE SEAMA MECANIZĂRII ŞI MICII MECANIZĂRI Au mai rămas doar două luni pînă la încheierea anului 1963. Conştient de sarcinile sporite ce ne stau în faţă în această perioadă, colectivul tehnic, sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R. a luat mai multe măsuri concrete care au menirea de a duce la îndeplinirea planului anual la toţi indicatorii şi la pregătirea condiţiilor materiale pentru buna desfăşurare a producţiei anului viitor. In planul M.T.O. au fost cuprinse mai multe obiective care privesc extinderea mecanizării şi micilor mecanizări în producţie. In această direcţie s-au preconizat măsuri pentru mecanizarea operaţiilor manuale din atelierul de tinichigerie, eliminarea transporturilor inutile de la o secţie la alta prin reorganizarea producţiei în flux continuu, aşa cum am făcut la atelierul de confecţionare a navetelor. Rezultatul reorganizării procesului tehnologic în flux este cît se poate de bun, producţia secţiei de navete s-a dublat faţă de anul trecut. întreprinderea noastră, care pînă în acest an nu a folosit decît în mică măsură creditul de mică mecanizare, şi-a întocmit de această dată un plan care cuprinde 15 obiective. Dintre acestea amintim: instalarea maşinii pentru debitarea foilor de tablă în fîşii înguste necesare navetelor pentru pîine, mecanizarea foarfecii inelare pentru tăiat tablă, confecţionarea şi instalarea unei maşini pentru îndoirea ţevilor şi altele. O atenţie deosebiţi acordăm fabricării de noi produse frigorifice. Pînă acum au fost confecţionate prototipurile maşinilor de jupuire continuă a porcilor şi a platformelor verticale pentru spintecarea animalelor. Aceste prototipuri aşteaptă omologarea şi vor fi introduse în serie în primul trimestru al anului 1964. S-au executat în luna octombrie două tipuri de vitrine noi (barul-bere şi vitrina barbere) ale căror prototipuri s-au omologat, iar acum au fost introduse în producţia de serie. In vederea ridicării calităţii produselor se va instala un cuptor pentru călirea diferitelor piese de schimb ale agregatelor şi ale sculelor pentru prelucrarea metalului. Acest complex de măsuri va contribui la desfăşurarea ritmică a producţiei, încă din primele zile ale anului viitor şi la creşterea productivităţii muncii în fiecare atelier. IULIU PETREŞ Inginer şef SPOREŞTE RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERII Intrucît în anul 1964 întreprinderii noastre îi revin sarcini mai mari cu 8 la sută la producţia globală şi cu 5,6 la sută la productivitatea muncii, s-au luat de pe acum măsuri pentru buna desfăşurare a producţiei. In primul rînd s-au asigurat condiţii bune pentru realizarea planului pe acest an. Dovadă ,sînt şi rezultatele obţinute de colectivul nostru în întrecerea socialistă. Menţionez că la preţul de cost am obţinut economii pe cele 9 luni trecute, în valoare de 2.456.000 de lei şi un beneficiu suplimentar de 1.407.000 de lei. Aceste succese ne dau garanţia că vom realiza toate angajamentele anuale. Rentabilitatea întreprinderii noastre a crescut faţă de plan cu 6 la sută, ceea ce reflectă o activitate economică sănătoasă. Pentru ca producţia să se desfăşoare ritmic, s-au procurat din timp materialele necesare, fără însă a crea stocuri supranormative. In această ordine de idei amintesc că rotaţia mijloacelor circulante ale întreprinderii s-a accelerat cu 10 zile faţă de plan, eliberînd pe această cale mijloace circulante în sumă de 1.065.000 de lei. Urmărind felul cum se aplică în viaţă toate măsurile înscrise în planul M.T.O. şi ţinînd seama că avem posibilităţi nefolosite, vom acorda o mare grijă tuturor problemelor de care depinde soarta producţiei anului viitor şi reducerea cheltuielilor de fabricaţie. ANDREI SZŐKE contabil şef Audiţii pentru selecţionarea lotului naţional pentru concursul ,,Cheorge Emescu d intre 18 şi 25 noiembrie vor avea loc audiţii de selecţionare a tinerilor interpreţi (pian, vioară, canto) în vederea constituirii lotului raţional de concurenţi ce urmează să participe la cel de-al lll-lea Concurs internaţional „George Enescu", care va avea loc între 5 şi 20 septembrie 1964. Se pot prezenta la aceste audiţii tineri interpreţi (pianişti, violonişti, cîntăreţi) care nu depăşesc vîrsta de 33 ani la 31 decembrie 1964. Audiţiile se vor desfăşura la Bucureşti, în sala Dalles, după cum urmează: Canto 18—19 noiembrie; pian 20—21 noiembrie; vioară 22— 23 noiembrie. Concurenţii se vor prezenta la această audiţie cu următorul repertoriu: VIOARĂ a) J. S. Bach — Părţile I şi II dintr-o Sonată pentru vioară solo (sol minor, la minor şi de major); b) George Enescu — Părţile I, II şi III din Impresii din copilărie, op. 28, sau — Partea I din Sonata a Il-a în la minor, op. 6, sau — Partea I din Sonata a 11l-a în la minor, op. 25; c) Paganini — unul dintre Capriciile nr. 2, 4, 7, 9, 10, 11, 15, 17, 18, 21, 22, 24. PIAN a) Beethoven — Una din următoarele lucrări: — Sonata op. 31, 7, 5, 2 în re minor. Sonata op. 53 în do major (Waldstein). Sonata op. 81 în mi bemol major (Les Adieux). Sonata op. 109, în mi major. Sonata op. 110 în la bemol major. Sonata op. 111 în do minor. b) George Enescu — Bourres din Suita a II-a în re major op. 10. CANTO a) O arie dintr-un oratoriu sau cantată de J. S. Bach sau o arie dintr-un oratoriu, cantată sau operă de Haendel. b) Un lied de Haydn, Beethoven, Schubert, Schumann, Brahms, Liszt, Grieg, Mussorgski, Ceaikovski, Rachmaninov, Dvorak, Delius, Faure, Duparc, Chausson. c) Darul trandafirului din ciclul „Șapte cîntece" pe versuri de Clement Marat, de George Enescu. d) O arie dintr-o operă de Beethoven, Weber, Rossini, Bellini, Donizetti, Glinka, Verdi, Wagner, Borodin, Mussorgski, Saint-Saens, Bizet, Delibes, Smetana, Moniuszko, Ceaikovski, Rimski-Korsakov, Gounod, Massenet, Dvorak, Puccini, R. Strauss, Janacek, Szymanovsk', Prokofiev, Kabalevski, Meitus. Pentru orice informaţii concurenţii se pot adresa secretariatului Concursului şi Festivalului internaţional „George Enescu", str. Franklin nr. 3—5 Bucureşti, tel. 14 87 29 — 14 79 42. Una din preocupările de bază ale activităţii partidului nostru o constituie creşterea şi generalizarea continuă a iniţiativeişi activităţii creatoare a comuniştilor, precum şi activizarea lor permanentă la realizarea complexelor sarcini referitoare la conducerea economiei şi a culturii. Numeroşi comunişti, adevăraţi activişti obşteşti — desfăşoară în timpul lor liber o susţinută muncă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor primite din partea organelor conducătoare locale de partid. Comitetul orăşenesc de partid Tg.-Mureş a acumulat, îndeosebi, după cel de-al lil-lea Congres al P.M.R. o experienţă bogată în formarea şi Folosirea unui puternic activ din rîndurile comuniştilor, ceea ce constituie un ajutor substanţial în activitatea noastră de zi cu zi. Hotărirea Plenarei C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962 ne-a dat o orientare şi mai clară în ce priveşte folosirea activului obştesc. Pe baza prevederilor Hotărîrii, comitetul orăşenesc de partid a luat măsuri eficace pentru selecţionarea unui număr corespunzător de instructori n ne salariaţi din rîndurile membrilor comitetelor de partid, precum şi din alţi comunişti care au o bună pregătire politică şi profesională, capabili să ducă la îndeplinire sarcini de mare răspundere. După cum este ştiut, înainte de Congresul al lll-lea al P.M.R., instructorilor teritoriali, salariaţi ai comitetului orăşenesc de partid, le reveneau sarcina să se ocupe de cite 15—18 organizaţii de bază, uneori chiar de mai multe. In astfel de condiţii, ei nu puteau să stea mai mult timp într-o organizaţie de bază şi să-i dea un sprijin temeinic, calificat. In acest sens, Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962 prezintă o deosebită importanţă pentru organele locale de partid. Pe baza acestei Hotărîri, organele locale de partid pot folosi în munca de control şi îndrumare cîte un instructor nesalariat la 3—5 organizaţii de bază. Prin folosirea instructorilor nesalariaţi s-au creat condiţii ca însăşi instructorii salariaţi ai comitetului orăşenesc de partid să poată da un randament mai mare în activitatea lor de zi cu zi. In general, biroul comitetului orăşenesc de partid s-a orientat bine în selecţionarea instructorilor nesalariaţi. Totuşi, în cîteva cazuri, am încredinţat aceste sarcini unor tovarăşi cu funcţii de răspundere, care şi aşa erau aglomeraţi cu alte sarcini. Am revenit ulterior asupra acestor tovarăşi, atrăgînd în munca de instructori nesalariaţi cadre co-r respunzătoare din producţie şi din diferite ramuri de specialitate. Am ţinut cont ca instructorii nesalariaţi din rîndurile cadrelor de specialitate, să aibă şi o experienţă suficientă în munca de partid. In momentul de faţă, comitetul orăşenesc de partid are un număr de 25 instructori nesalariaţi, dintre care 3 ingineri şi tehnicieni, 15 muncitori, 4 profesori şi învăţători, 3 alte cadre de specialitate. Avînd în vedere că instructorii de partid sînt investiţi cu autoritatea organului de partid pe care-l reprezintă, i-am pregătit în aşa fel, încît ei să cunoască bine hotărîrile şi instrucţiunile C.C. al P.M.R., hotărîrile comitetului regional şi orăşenesc de partid, metodele muncii politice şi organizatorice etc. In acest scop, biroul comitetului orăşenesc de partid instruieşte lunar activul salariat şi nesalariat, punîndu-i la dispoziţie hotărîri şi instrucţiuni ale C.C. al P.M.R., ale comitetului regional şi orăşenesc de partid, materiale şi rapoarte ale instructorilor salariaţi etc. O atenţie deosebită se acordă pregătirii instructorilor nesalariaţi în vederea cunoaşterii de către ei a sarcinilor ce stau în faţa organizaţiilor de bază. Astfel, instructorii nesalariaţi sunt invitaţi la instruirea diferenţiată a birourilor organizaţiilor de bază. Această practică le dă posibilitatea să aibă o imagine concretă a problemelor ce trebuie soluţionate de către organizaţiile de bază respective şi prin urmare să le acorde un sprijin mai temeinic în muncă. Cu ocazia instructajelor lunare, VIAŢA DE PARTID instructorii salariaţi şi nesalariaţi, informează secretarii comitetului orăşenesc de partid asupra activităţii depuse de ei, despre problemele ivite pe teren şi metodele folosite pentru rezolvarea acestora. La aceste şedinţe de analiză, instructorii vin cu o serie de propuneri care contribuie la cristalizarea celor mai bune metode ce trebuie folosite în munca politică şi organizatorică. Astfel, şedinţele lunare cu instructorii constituie un bun schimb de experienţă şi contribuie la generalizarea metodelor bune de muncă în toate organizaţiile de bază. In repartizarea instructorilor nesalariaţi, comitetul orăşenesc de partid a ţinut seama de pregătirea profesională şi competenţa acestora, fapt ce asigură îndrumarea calificată a organizaţiilor de bază. Şi putem spune că, aproape toţi au muncit bine, reuşind să ridice organizaţiile de bază de care răspund, la nivelul celor de care se ocupă instructorii salariaţi. Tovarăşii Ioan Olteanu, Francisc Farczádi, Maria Simon, Gheorghe Sîrbu, Rozalia Berger, Maria Pop, Carol Magyari, Mihai Szász, Gheorghe Maria şi alţii, în munca de control şi îndrumare folosesc cele mai eficace metode. Aceşti tovarăşi şi-au început activitatea în întreprinderi şi instituţii, stînd de vorbă cu membrii birourilor organizaţiilor de bază şi alţi comunişti, cu membrii comitetelor sindicatelor, cu cadrele de conducere ale acestor unităţi, interesîndu-se de sarcinile ce le revin. Cunoscînd toate acestea, ei au putut să îndrepte atenţia birourilor organizaţiilor de bază spre problemele cele mai importante ale producţiei şi ale muncii politice, să ajute la organizarea controlului îndeplinirii sarcinilor şi a hotărîrilor de partid. la sugestiile lor, birourile organizaţiilor de bază pregătesc mai bine adunările generale, dezbat cu mai mult spirit de răspundere sarcinile politice şi organizatorice ce revin organizaţiilor de partid, organizaţiilor U.T.M. şi comitetelor de sindicat în legătură cu lucrările ce trebuie executate. Pe baza măsurilor stabilite în adunările de partid, birourile organizaţiilor de bază şi conducerile întreprinderilor au repartizat mai judicios membrii de partid şi U.T.M. în echipele de lucru, s-au creat condiţii mai bune pentru îndeplinirea cu succes a planului de stat. S-a îmbunătăţit mult activitatea unor organizaţii de bază, ca de pildă, a acelora de la întreprinderea de morărit, I.G.L., garajul sfatului popular regional, cooperativa „Arta Mobila", C.L.D.C., I.R.V.A., I.A.P.L., „Cofetarul", C.R.R. regiune şi raion, organizaţiile teritoriale 1, 2, 3 şi altele. Şi instructorii nesalariaţi care se ocupă de organizaţiile de bază din şcoli, dau un ajutor preţios în îmbunătăţirea muncii instructiv-educative. Aceasta se datoreşte şi faptului că, pe lingă pregătirile lunare primite din partea comitetului orăşenesc de partid, pentru completarea cunoştinţelor practice şi metodice, instructorii studiază ziarele şi revistele de partid care le folosesc cu pricepere în activitatea lor. Aşa procedează de exemplu tov. Ioan Olteanu. In calitate de instructor nesalariat a luat parte la toate adunările generale ale organizaţiilor de bază şi la şedinţele de birou precum şi la şedinţele consiliilor pedagogice. Prin aceasta a putut să cunoască activitatea fiecărui tovarăş în parte, problemele specifice ale şcolilor du care răspunde (de 8 ani nr. 2, 3 şi 6) şi a putut exercita cu mai multă competenţă sarcina de bază , îndrumarea şi controlul. Succese frumoase s-au obţinut şi de către colectivul de instructori nesalariaţi care se ocupă cu îndrumarea şi controlul grupelor de partid pe blocuri şi străzi. Acest colectiv, printr-o muncă sistematică a reuşit să pună la punct evidenţa grupelor de partid şi le-a ajutat pe acestea la o activitate mai intensă pentru înfrumuseţarea cartierelor şi străzilor. . Rezultatele obţinute în folosirea instructorilor nesalariaţi sînt bune. Ele dovedesc din plin justeţea Hotărîrii partidului în acest sens. Comitetul orăşenesc de partid va trebui ca în activitatea sa de viitor să dezvolte şi mai mult experienţa acumulată în antrenarea şi folosirea unui larg activ obştesc, care, constituie un real ajutor în rezolvarea multiplelor sarcini ce ne stau în faţă. ANDREI BUTUZA secretar al Comitetului orăşenesc P.M.Râg-Mureş Din experienţa noastră în munca cu instructorii nesalariați STEAUA ROȘIE Oţelul Roşu este un oraş tînăr. Pe harta patriei s-a înscris ca aşezare urbana acum ciţiva ani. Cu toate acestea frumosul centru muncitoresc de pe Valea Bistrei, unul din centrele siderurgice de seamă ale Banatului, se dezvoltă simţitor de la un an la altul. Au fost ridicate numeroase blocuri de locuit, au fost date în folosinţă noi complexe de deservire şi alte unităţi comerciale. Dar mîndria oraşului o constituie noul şi frumosul edificiu al casei de cultură, a uzinelor, construit în ultimii ani şi dat în folosinţă în primăvara lui 1963. Noua clădire are o sală de spectacole cu instalaţie de aer condiţionat, scenă şi ecran lat, avînd o capacitate de 600 locuri, o sală de conferinţe, sală de lectură şi depozit pentru cărţi, sală de lectură pentru copii, încăperi destinate activităţii cercurilor artistice, tehnice şi altele. Activitatea cultural-educativă pulsează din plin, tinzînd să devină tot mai mult un sprijin de nădejde în îndeplinirea sarcinilor de plan a uzinelor. Text: C. MARINESCU Foto: E. ROBITSEK -caroc Preşedintele colectivei De mare răspundere, grea, dar în acelaşi timp e şi frumoasă munca de conducător al unei gospodării colective. Ea implică multe preocupări şi eforturi, dar îţi dăruieşte şi numeroase satisfacţii. — In activitatea mea de preşedinte — ne spune tov. Ioan Adam (preşedintele gospodăriei colective din comuna Papiu Ilarian, raionul Luduş). — am avut şi am multe satisfacţii. Cită bucurie şi mulţumire nu simţi atunci cînd vezi că prin hărnicia şi priceperea sutelor de colectivişti, obiectivele pe care le-ai schiţat înainte cu ciţiva ani acum capătă viaţă, devin fapte. Ui- Ltdu-mă la ele mă gîndesc, nu fără mîndrie, la munca depusă de partid, de către organizaţia noastră de bază, pentru educarea în spiritul colectivismului, pentru creşterea conştiinţei ţăranilor colectivişti, pentru a-i ajuta să-şi dezvolte atitudinea nouă, socialistă, faţă de muncă, pentru a-i mobiliza în activitatea de întărire economică-organizatorică a gospodăriei". La raion, cînd vine vorba de Ioan Adam, toţi au cuvinte de laudă la adresa lui. Tovarăşii îi apreciază munca, strădaniile încununate de succes, atît ca preşedinte cit şi ca deputat în Marea Adunare Naţională. In faţa noastră se află un om de statură mijlocie, vioi, cu ochi sclipitori şi atenţi. Este cumpătat la vorbă, judecă, analizează cu colectivul de conducere, cu secretarul comitetului de partid fiecare problemă, ia masuri concrete şi la timp. Maturitatea şi experienţa sa de 12 ani ca preşedinte îşi spun din plin cuvîntul. Prin ce şi-a cîştigat Ioan Adam stima şi preţuirea colectiviştilor? Prin hărnicie, străduinţă, conştiinciozitate, perseverenţă... E lucru mare să lucrezi cu oamenii, să ştii să-i mobilizezi şi muncească toţi ca unul. Iată un exemplu: în brigada nr. 3 lucrurile nu mergeau chiar bine în campania de recoltare şi însămînţări de toamnă. Preşedintele se sfătuieşte cu brigadierul, cu inginerul gospodăriei, cu biroul organizaţiei de bază şi propune o consfătuire. Zis şi făcut. Pe la mijlocul lui octombrie, seara, la şcoală, sala e plină. Încă de la intrare preşedintele discută cu mai mulţi colectivişti, le ascultă părerile, le dă sfaturi. La consfătuire, preşedintele scoate în evidenţă realizările brigăzii, evidenţiază fruntaşii şi apoi critică aspru lipsurile. Urmează discuţii, frămîntări, propuneri făcute de colectivişti. Analizează fiecare problemă, meditează şi, la concluzii, dă indicaţii precise pentru ziua de mîine, trasează sarcini pînă la echipe. Activitatea lui zilnică se desfăşoară mai mult pe teren, între oameni, ceea ce face să cunoască temeinic starea de lucruri din fiecare brigadă. Şi nici nu se poate concepe altfel. Un preşedinte îşi poate desfăşura activitatea cu succes numai dacă pe lingă cunoştinţele teoretice, cunoaşte în fiecare clipă sarcinile fiecărei brigăzi, felul cum se îndeplinesc, cum muncesc oamenii şi ce-i preocupă. Cînd îl cauţi pe preşedinte, e pe teren. Nu e uşor să cunoşti ce se cultivă şi cum se munceşte pe cele 2.000 de ha cît are gospodăria. El ştie cu amănunte cum sînt îngrijite cele peste 560 de taurine din care 230 de vaci şi juninci, cele 1.246 de ovine, peste 700 de porcine şi peste 3.000 de păsări. — In această toamnă vom cumpăra 400 de oi merinos; delegaţii sunt plecaţi după ele. La fel ne mîndrim cu cele 52 ha de vie pe care le-am realizat. La început am avut doar 0,58 ha. La un moment dat se discuta mult problema viei, erau păreri diferite, dar azi colectiviştii din Papiu-Ilarian se mîndresc cu via lor şi spun cu mîndrie: în 1970 vom avea 180 de ha. Se mîndresc colectiviştii şi cu drumul ce s-a făcut de la Sînger la Papiu. Acum doi ani greu răzbăteai cu piciorul la Papiu. Azi avem şosea bună, îţi vor spune ei. O contribuţie de seamă la obţinerea acestor succese a avut şi Ioan Adam, preşedintele. ★ Mereu între oameni, să-i asculţi, să ţii seama de propunerile lor, să studiezi şi să analizezi fiecare problemă în parte şi, apoi, să dai indicaţii şi sarcini precise — iată una din cheile succeselor lui Ioan Adam. Drept rezultat al muncii depuse de colectivul gospodăriei, sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, gospodăria din Papiu-Ilarian este printre cele fruntaşe din raion. VASILE CAIA corespondent voluntar Au terminat recollatul sfeclei de zahăr Gospodăria agricolă colectivă din Agrişteu, raionul Tîrnăveni, a cultivat anul acesta 85 de hectare cu sfeclă de zahăr. Colectiviştii, organizaţi pe brigăzi, echipe şi folosind din plin fiecare zi bună de lucru, au reuşit să termine recoltatul sfeclei de zahăr pe întreaga suprafaţă. Fruntaşi la recoltatul sfeclei de zahăr sunt brigăzile 3 şi 4 din Bălăuşeri, care au recoltat fiecare cite 30 de hectare. IOAN FLORUŢ corespondent voluntar 3 ■—' I Scurtarea ciclului de fabricaţie a locomotivelor Diesel-electrice îmbunătăţirea colaborării dintre cele peste 90 de întreprinderi din ţară care cooperează la realizarea locomotivelor Diesel-electrice, livrarea pieselor şi subansamblelor necesare conform graficului stabilit, au dus la scurtarea ciclului de fabricaţie a unei locomotive cu mai bine de 70 de zile. De asemenea, folosirea în condiţii mai bune a timpului de muncă, precum şi îmbunătăţirea procesului tehnologic de fabricaţie prin introducerea unor dispozitive şi instalaţii de sablat ţevile, au permis sporirea productivităţii muncii în cursul anului cu 15 la sută. Toate acestea au dat posibilitate colectivelor uzinelor „Electroputere" din Craiova să realizeze, peste plan, de la începutul anului şi pînă în prezent trei locomotive Diesel-electrice. (Agerpres) Biostimulatori în apicultură Folosirea biostimulatorilor în apicultură s-a dovedit un mijloc deosebit de eficace în acţiunea de prevenire şi combatere a bolilor infecto-contagioase la albine. Astfel, Loca americană şi Loca europeană, boli care în trecut produceau pagube însemnate stupinelor, au putut fi stăvilite, cazurile de îmbolnăviri la albine în ţara noastră fiind în prezent cu totul neînsemnate. Păstrînd sănătatea familiilor de albine şi vindecînd pe cele bolnave, s-au putut realiza, prin administrarea biostimulatorilor apicoli, producţii sporite de miere şi ceară, deoarece, pe lingă compoziţia lor medicamentoasă, aceştia conţin şi substanţe proteice Datorită rezultatelor bune, biostimulatorii apicoli sunt solicitaţi în cantităţi tot mai mari de către crescătorii de albia. Răspunzînd acestor cerinţe, Asociaţia crescătorilor de albine din R.P. Română a difuzat, în cursul anului 1963, sectorului agricol socialist şi crescătorilor de albine amatori o cantitate de peste 1.700 tone biostimulatori apicoli. Colectiviştii din Sîngeorgiu de Pădure, raionul Tg.-Mureş, sunt preocupaţi să asigure animalelor pentru perioada de stabulaţie furaje în cantităţi suficiente şi de bună calitate. Pe lingă fibroase, peste 600 tone de diferite nutreţuri pe care le-au însilozat în lunile trecute, acum ei însilozează coceni de porumb în amestec cu borhot, a căror cantitate se ridică la peste 400 tone.