Steaua Roşie, noiembrie 1963 (Anul 12, nr. 257-282)

1963-11-01 / nr. 257

T E I­ N 0 IJ T 1 L A 1 In prenal­li producţia anii 19114? In fiecare întreprindere, atenţia între­gului colectiv este concentrată spre doua obiective principale — încheierea cu succes a anului 1963 şi pregătirea te­meinică a producţiei anului viitor. Difu­zarea cifrelor de plan pe 1964 către în­treprinderi cu aproape 6­0 luni înainte de încheierea­­ anului, a dat prilejul or­ganizaţiilor de partid, comitetelor sindi­catelor şi conducerilor administrative să analizeze cu discernământ posibilită­ţile lor, să descopere noi rezerve interne şi să întocmească planuri de măsuri tehnice organizatorice bine judecate, mo­bilizatoare şi atotcuprinzătoare. Pe baza lor s-au început încă de acum 2 luni pregătiri importante în toate sectoarele. Redăm cîteva din acţiunile întreprinse de conducerea întreprinderii „Tehnouti­­laj“ Odorhei. ORGANIZAREA TEMEINICA A PRODUCŢIEI PE ATELIERE Colectivul întreprinderii noastre, sub permanenta îndrumare a­ organizaţiei de bază şi cu sprijinul comitetului sindicatului, a ob­ţinut în cele 9 luni trecute rezultate semni­ficative în întrecerea socialistă pentru înde­plinirea planului la toţi indicii, pentru creşte­rea productivităţii muncii şi reducerea chel­tuielilor întreprinderii. Menţionez că am îndeplinit planul la toţi indicii iar producţia a sporit în această perioadă îndeosebi pe seama productivităţii muncii care a crescut cu 2,7 la sută faţă de plan. Succesele de pînă acum şi cele care se întrevăd pe luna octom­brie ne dau garanţia că planul anual va fi în­deplinit la toţi indicii. In vederea bunei desfăşurări a producţiei în ultimul trimestru a.c. şi în primele luni din anul 1964, ne-am îndreptat atenţia spre organi­zarea temeinică a producţiei pe ateliere. In acest scop în cursul trimestrului III a.c. au ÎQSt puse în aplicare o serie de măsuri de mare importanţă din care voi aminti pe cele mai principale. S-a reorganizat atelierul de confecţionat navete pentru transportarea pli­nii şi s-a asigurat cu comenzi masive din acest produs; s-au creat condiţii pentru desfăşurarea ritmică a producţiei pe ateliere prin aprovi­zionarea lor cu materiale. Orientîndu-ne după cerinţele beneficiarilor şi ţinînd seama de posibilităţile noastre inter­ne, ne-am angajat ca în cursul­­acestui an să fabricăm în plus 500 bucăţi de mobilier fri­gorific de diferite tipuri. In întreprinderile frigorifere şi unităţile O.C.L. Alimentara, existînd nuu de utilaje frigorifice, am trecut la executarea reparaţiilor capitale ale utilaje­lor folosite în industria cărnii şi a compre­­soarelor cu o capacitate pînă la 120.000 K­­cal. La indicaţia ministerului, fabricăm şi piese de schimb necesare industriei cărnii şi lapte­lui. Ele sunt executate într-un atelier speciali­zat al întreprinderii. Toate aceste măsuri împreună cu cele cuprinse în planul M.T.O. pe 1964 vor contribui din plin la îmbunătăţi­rea continuă a activităţii economice a între­prinderii şi la reducerea cheltuielilor de producţie. Ing. CAROL VEREŞ directorul întreprinderii SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII PE SEAMA MECANIZĂRII ŞI MICII MECANIZĂRI Au mai rămas doar două luni pînă la înche­ierea anului 1963. Conştient de sarcinile spori­te ce ne stau în faţă în această perioadă, colectivul tehnic, sub îndrumarea organizaţiei de bază P.M.R. a luat mai multe măsuri con­crete care au menirea de a duce la îndeplini­rea planului anual la toţi indicatorii şi la pregătirea condiţiilor materiale pentru buna desfăşurare a producţiei anului viitor. In planul M.T.O. au fost cuprinse mai multe obiective care privesc extinderea mecanizării şi micilor mecanizări în producţie. In această direcţie s-au preconizat măsuri pentru meca­nizarea operaţiilor manuale din atelierul de tinichigerie, eliminarea transporturilor inutile de la o secţie la alta prin reorganizarea pro­ducţiei în flux continuu, aşa cum am făcut la atelierul de confecţionare a navetelor. Re­zultatul reorganizării procesului tehnologic în flux este cît se poate de bun, producţia secţiei de navete s-a dublat faţă de anul trecut. întreprinderea noastră, care pînă în acest an nu a folosit decît în mică măsură creditul de mică mecanizare, şi-a întocmit de această dată un plan care cuprinde 15 obiective. Din­tre acestea amintim: instalarea maşinii pen­tru debitarea foilor de tablă în fîşii înguste necesare navetelor pentru pîine, mecanizarea foarfecii inelare pentru tăiat tablă, confecţio­narea şi instalarea unei maşini pentru îndoirea ţevilor şi altele. O atenţie deosebiţi acordăm fabricării de noi produse frigorifice. Pînă acum au fost confecţionate prototipurile maşinilor de jupui­re continuă a porcilor şi a platformelor ver­ticale pentru spintecarea animalelor. Aceste prototipuri aşteaptă omologarea şi vor fi in­troduse în serie în primul trimestru al anului 1964. S-au executat în luna octombrie două tipuri de vitrine noi (barul-bere şi vitrina bar­ber­e) ale căror prototipuri s-au omologat, iar acum au fost introduse în producţia de serie. In vederea ridicării calităţii produselor se va instala un cuptor pentru călirea diferite­lor piese de schimb ale agregatelor şi ale sculelor pentru prelucrarea metalului. Acest complex de măsuri va contribui la desfăşura­rea ritmică a producţiei, încă din primele zile ale anului viitor şi la creşterea producti­vităţii muncii în fiecare atelier. IULIU PETREŞ Inginer şef SPOREŞTE RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERII Intrucît în anul 1964 întreprinderii noastre îi revin sarcini mai mari cu 8 la sută la pro­ducţia globală şi cu 5,6 la sută la productivi­tatea muncii, s-au luat de pe acum măsuri pentru buna desfăşurare a producţiei. In primul rînd s-au asigurat condiţii­ bune pen­tru realizarea planului pe acest an. Dovadă ,sînt şi rezultatele obţinute de colectivul nostru în întrecerea socialistă. Menţionez că la preţul de cost am obţinut economii pe cele 9 luni trecute, în valoare de 2.456.000 de lei şi un beneficiu suplimentar de 1.407.000 de lei. A­­ceste succese ne dau garanţia că vom realiza toate angajamentele anuale. Rentabilitatea în­treprinderii noastre a crescut faţă de plan cu 6 la sută, ceea ce reflectă o activitate econo­mică sănătoasă. Pentru ca producţia să se desfăşoare ritmic, s-au procurat din timp ma­terialele necesare, fără însă a crea stocuri supranormative. In această ordine de idei a­­mintesc că rotaţia mijloacelor circulante ale întreprinderii s-a accelerat cu 10 zile faţă de plan, eliberînd pe această cale mijloace circu­lante în sumă de 1.065.000 de lei. Urmărind felul cum se aplică în viaţă toate măsurile înscrise în planul M.T.O. şi ţinînd seama că avem posibilităţi nefolosite, vom acorda o mare grijă tuturor problemelor de care depin­de soarta producţiei anului viitor şi reduce­rea cheltuielilor de fabricaţie. ANDREI SZŐKE contabil şef Audiţii pentru selecţionarea lotului naţional pentru concursul ,,Cheorge Emescu d­ intre 18 şi 25 noiembrie vor avea loc audiţii de selecţionare a tine­rilor interpreţi (pian, vioară, canto) în vederea constituirii lotului raţio­nal de concurenţi ce urmează să participe la cel de-al lll-lea Concurs internaţional „George Enescu", care va avea loc între 5 şi 20 septembrie 1964. Se pot prezenta la aceste audiţii tineri interpreţi (pianişti, violonişti, cîntăreţi) care nu depăşesc vîrsta de 33 ani la 31 decembrie 1964. Audiţiile se vor desfăşura la Bucu­reşti, în sala Dalles, după cum ur­mează: Canto 18—19 noiembrie; pian 20—21 noiembrie; vioară 22— 23 noiembrie. Concurenţii se vor prezenta la această audiţie cu următorul reper­toriu: VIOARĂ a) J. S. Bach — Părţile I şi II din­­tr-o Sonată pentru vioară solo (sol minor, la minor şi de major); b) George Enescu — Părţile I, II şi III din Impresii din copilărie, op. 28, sau — Partea I din Sonata a Il-a în la minor, op. 6, sau — Partea I din Sonata a 11l-a în la minor, op. 25; c) Paganini — unul dintre Capri­ciile nr. 2, 4, 7, 9, 10, 11, 15, 17, 18, 21, 22, 24. PIAN a) Beethoven — Una din urmă­toarele lucrări: — Sonata op. 31, 7, 5, 2 în re mi­nor. Sonata op. 53 în do major (Waldstein). Sonata op. 81 în mi bemol major (Les Adieux). Sonata op. 109, în mi major. Sonata op. 110 în la bemol major. Sonata op. 111 în do minor. b) George Enescu — Bourres din Suita a II-a în re major op. 10. CANTO a) O arie dintr-un oratoriu sau cantată de J. S. Bach sau o arie din­tr-un oratoriu, cantată sau operă de Haendel. b) Un lied de Haydn, Beethoven, Schubert, Schumann, Brahms, Liszt, Grieg, Mussorgski, Ceaikovski, Rach­maninov, Dvorak, Delius, Faure, Du­­parc, Chausson. c) Darul trandafirului din ciclul „Șapte cîntece" pe versuri de Cle­ment Marat, de George Enescu. d) O arie dintr-o operă de Be­ethoven, Weber, Rossini, Bellini, Donizetti, Glinka, Verdi, Wagner, Borodin, Mussorgski, Saint-Saens, Bizet, Delibes, Smetana, Moniuszko, Ceaikovski, Rimski-Korsakov, Gou­nod, Massenet, Dvorak, Puccini, R. Strauss, Janacek, Szymanovsk', Prokofiev, Kabalevski, Meitus. Pentru orice informaţii concu­renţii se pot adresa secretariatului Concursului şi Festivalului interna­ţional „George Enescu", str. Franklin nr. 3—5 Bucureşti, tel. 14 87 29 — 14 79 42. Una din preocupările de bază ale activităţii partidului nostru o con­stituie creşterea şi generalizarea continuă a iniţiativei­­şi activităţii creatoare a comuniştilor, precum şi activizarea lor permanentă la reali­zarea complexelor sarcini referitoa­re la conducerea economiei şi a culturii. Numeroşi comunişti, ade­văraţi activişti obşteşti — desfăşoa­ră în timpul lor liber o susţinută muncă pentru traducerea în viaţă a sarcinilor primite din partea orga­nelor conducătoare locale de par­tid. Comitetul orăşenesc de partid Tg.-Mureş a acumulat, îndeosebi, după cel de-al lil-lea Congres al P.M.R. o experienţă bogată în for­marea şi Folosirea unui puternic ac­tiv din rîndurile comuniştilor, ceea ce constituie un ajutor substanţial în activitatea noastră de zi cu zi. Hotărirea Plenarei C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie 1962 ne-a dat o orientare şi mai clară în ce priveşte folosirea activului obştesc. Pe baza prevederilor Hotărîrii, comitetul orăşenesc de partid a luat măsuri eficace pentru selecţionarea unui număr corespunzător de instructori n ne salariaţi din rîndurile membrilor comitetelor de partid, precum şi din alţi comunişti care au o bună pregă­tire politică şi profesională, capabili să ducă la îndeplinire sarcini de mare răspundere. După cum este ştiut, înainte de Congresul al lll-lea al P.M.R., in­structorilor teritoriali, salariaţi ai comitetului orăşenesc de partid, le reveneau sarcina să se ocupe de cite 15—18 organizaţii de bază, uneori chiar de mai multe. In astfel de condiţii, ei nu puteau să stea mai mult timp într-o organizaţie de ba­ză şi să-i dea un sprijin temeinic, calificat. In acest sens, Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1962 prezintă o deosebită impor­tanţă pentru organele locale de par­tid. Pe baza acestei Hotărîri, orga­nele locale de partid pot folosi în munca de control şi îndrumare cîte un instructor nesalariat la 3—5 or­ganizaţii de bază. Prin folosirea in­structorilor nesalariaţi s-au creat condiţii ca însăşi instructorii sala­riaţi ai comitetului orăşenesc de partid să poată da un randament mai mare în activitatea lor de zi cu zi. In general, biroul comitetului oră­şenesc de partid s-a orientat bine în selecţionarea instructorilor nesala­riaţi. Totuşi, în cîteva cazuri, am în­credinţat aceste sarcini unor tova­răşi cu funcţii de răspundere, care şi aşa erau aglomeraţi cu alte sar­cini. Am revenit ulterior asupra a­­cestor tovarăşi, atrăgînd în munca de instructori nesalariaţi cadre co-r respunzătoare din producţie şi din diferite ramuri de specialitate. Am ţinut cont ca instructorii nesalariaţi din rîndurile cadrelor de speciali­tate, să aibă şi o experienţă sufi­cientă în munca de partid. In momentul de faţă, comitetul orăşenesc de partid are un număr de 25 instructori nesalariaţi, dintre care 3 ingineri şi tehnicieni, 15 muncitori, 4 profesori şi învăţători, 3 alte cadre de specialitate. Avînd în vedere că instructorii de partid sînt investiţi cu autoritatea organului de partid pe care-l repre­zintă, i-am pregătit în aşa fel, încît ei să cunoască bine hotărîrile şi in­strucţiunile C.C. al P.M.R., hotărîrile comitetului regional şi orăşenesc de partid, metodele muncii politice şi organizatorice etc. In acest scop, biroul comitetului orăşenesc de par­tid instruieşte lunar activul salariat şi nesalariat, punîndu-i la dispoziţie hotărîri şi instrucţiuni ale C.C. al P.M.R., ale comitetului regional şi orăşenesc de partid, materiale şi ra­poarte ale instructorilor salariaţi etc. O atenţie deosebită se acordă pregătirii instructorilor nesalariaţi în vederea cunoaşterii de către ei a sarcinilor ce stau în faţa organiza­ţiilor de bază. Astfel, instructorii ne­salariaţi sunt invitaţi la instruirea di­ferenţiată a birourilor organizaţiilor de bază. Această practică le dă po­sibilitatea să aibă o imagine con­cretă a problemelor ce trebuie solu­ţionate de către organizaţiile de ba­ză respective şi prin urmare să le acorde un sprijin mai temeinic în muncă. Cu ocazia instructajelor lunare, VIAŢA DE PARTID instructorii salariaţi şi nesalariaţi, in­formează secretarii comitetului oră­şenesc de partid asupra activităţii depuse de ei, despre problemele ivite pe teren şi metodele folosite pentru rezolvarea acestora. La aces­te şedinţe de analiză, instructorii vin cu o serie de propuneri care contribuie la cristalizarea celor mai bune metode ce trebuie folosite în munca politică şi organizatorică. Astfel, şedinţele lunare cu instruc­torii constituie un bun schimb de experienţă şi contribuie la generali­zarea metodelor bune de muncă în toate organizaţiile de bază. In repartizarea instructorilor ne­salariaţi, comitetul orăşenesc de partid a ţinut seama de pregătirea profesională şi competenţa acestora, fapt ce asigură îndrumarea calificată a organizaţiilor de bază. Şi putem spune că, aproape toţi au muncit bine, reuşind să ridice organizaţiile de bază de care răspund, la nivelul celor de care se ocupă instructorii salariaţi. Tovarăşii Ioan Olteanu, Francisc Farczádi, Maria Simon, Gheorghe Sîrbu, Rozalia Berger, Maria Pop, Carol Magyari, Mihai Szász, Gheorghe Maria şi alţii, în munca de control şi îndrumare folo­sesc cele mai eficace metode. Aceşti tovarăşi şi-au început activitatea în întreprinderi şi instituţii, stînd de vorbă cu membrii birourilor organi­zaţiilor de bază şi alţi comunişti, cu membrii comitetelor sindicatelor, cu cadrele de conducere ale acestor unităţi, interesîndu-se de sarcinile ce le revin. Cunoscînd toate aces­tea, ei au putut să îndrepte atenţia birourilor organizaţiilor de bază spre problemele cele mai impor­tante ale producţiei şi ale muncii politice, să ajute la organizarea con­trolului îndeplinirii sarcinilor şi a hotărîrilor de partid. l­a sugestiile lor, birourile organizaţiilor de bază pregătesc mai bine adunările gene­rale, dezbat cu mai mult spirit de răspundere sarcinile politice şi or­ganizatorice ce revin organizaţiilor de partid, organizaţiilor U.T.M. şi comitetelor de sindicat în legătură cu lucrările ce trebuie executate. Pe baza măsurilor stabilite în adu­nările de partid, birourile organiza­ţiilor de bază şi conducerile între­prinderilor au repartizat mai judi­cios membrii de partid şi U.T.M. în echipele de lucru, s-au creat con­diţii mai bune pentru îndeplinirea cu succes a planului de stat. S-a îmbunătăţit mult activitatea unor organizaţii de bază, ca de pildă, a acelora de la întreprinderea de mo­­rărit, I.G.L., garajul sfatului popular regional, cooperativa „Arta­ Mobila", C.L.D.C., I.R.V.A., I.A.P.L., „Cofeta­rul", C.R.R. regiune şi raion, organi­zaţiile teritoriale 1, 2, 3 şi altele. Şi instructorii nesalariaţi care se ocupă de organizaţiile de bază din şcoli, dau un ajutor preţios în îm­bunătăţirea muncii instructiv-educa­­tive. Aceasta se datoreşte şi faptului că, pe lingă pregătirile lunare pri­mite din partea comitetului orăşe­nesc de partid, pentru completarea cunoştinţelor practice şi metodice, instructorii studiază ziarele şi revis­­tele de partid care le folosesc cu pricepere în activitatea lor. Aşa pro­cedează de exemplu tov. Ioan Ol­teanu. In calitate de instructor nesa­lariat a luat parte la toate adunările generale ale organizaţiilor de bază şi la şedinţele de birou precum şi la şedinţele consiliilor pedagogice. Prin aceasta a putut să cunoască activitatea fiecărui tovarăş în parte, problemele specifice ale şcolilor du care răspunde (de 8 ani nr. 2, 3 şi 6) şi a putut exercita cu mai multă competenţă sarcina de bază , în­drumarea şi controlul. Succese frumoase s-au obţinut şi de către colectivul de instructori ne­salariaţi care se ocupă cu îndruma­rea şi controlul grupelor de partid pe blocuri şi străzi. Acest colectiv, printr-o muncă sistematică a reuşit să pună la punct evidenţa grupelor de partid şi le-a ajutat pe acestea la o activitate mai intensă pentru în­frumuseţarea cartierelor şi străzilor. . Rezultatele obţinute în folosirea instructorilor nesalariaţi sînt bune. Ele dovedesc din plin justeţea Ho­­tărîrii partidului în acest sens. Co­mitetul orăşenesc de partid va tre­bui ca în activitatea sa de viitor să dezvolte şi mai mult experienţa acu­mulată în antrenarea şi folosirea unui larg activ obştesc, care, con­stituie un real ajutor în rezolvarea multiplelor sarcini ce ne stau în faţă. ANDREI BUTUZA secretar al Comitetului orăşenesc P.M.R­âg-Mureş Din experienţa noastră în munca cu instructorii nesalariați STEAUA ROȘIE Oţelul Roşu este un oraş tînăr. Pe harta pa­triei s-a înscris ca aşezare urbana acum ciţiva ani. Cu toate acestea frumo­sul centru muncitoresc de pe Valea Bistrei, unul din centrele siderurgice de seamă ale Banatului, se dezvoltă simţitor de la un an la altul. Au fost ridicate numeroase blo­curi de locuit, au fost date în folosinţă noi complexe de deservire şi alte unităţi comerciale. Dar mîndria oraşului o constituie noul şi fru­mosul edificiu al casei de cultură, a uzinelor, con­struit în ultimii ani şi dat în folosinţă în primă­vara lui 1963. Noua clă­dire are o sală de spec­tacole cu instalaţie de aer condiţionat, scenă şi ecran lat, avînd o capa­citate de 600 locuri, o sală de conferinţe, sală de lectură şi depozit pentru cărţi, sală de lectură pen­tru copii, încăperi desti­nate activităţii cercurilor artistice, tehnice şi altele. Activitatea cultural-edu­­cativă pulsează din plin, tinzînd să devină tot mai mult un sprijin de nă­dejde în îndeplinirea sar­cinilor de plan a uzine­lor. Text: C. MARINESCU Foto: E. ROBITSEK -caroc Preşedintele colectivei De mare răspundere, grea, dar în acelaşi timp e şi frumoasă munca de conducător al unei gospodării colective. Ea implică multe preocu­pări şi eforturi, dar îţi dăruieşte şi numeroase satisfacţii. — In activitatea mea de preşe­dinte — ne spune tov. Ioan Adam (preşedintele gospodăriei colective din comuna Papiu Ilarian, raionul Luduş). — am avut şi am multe sa­tisfacţii. Cită bucurie şi mulţumire nu simţi atunci cînd vezi că prin hărnicia şi priceperea sutelor de co­lectivişti, obiectivele pe care le-ai schiţat înainte cu ciţiva ani a­­cum capătă viaţă, devin fapte. Ui- Lt­du-mă la ele mă gîndesc, nu fără mîndrie, la munca depusă de partid, de către organizaţia noastră de bază, pentru educarea în spiritul colectivismului, pentru creşterea conştiinţei ţăranilor colectivişti, pentru a-i ajuta să-şi dezvolte ati­tudinea nouă, socialistă, faţă de muncă, pentru a-i mobiliza în acti­vitatea de întărire economică-orga­­nizatorică a gospodăriei". La raion, cînd vine vorba de Ioan Adam, toţi au cuvinte de lau­dă la adresa lui. Tovarăşii îi apre­ciază munca, strădaniile încununa­te de succes, atît ca preşedinte cit şi ca deputat în Marea Adunare Naţională. In faţa noastră se află un om de statură mijlocie, vioi, cu ochi scli­pitori şi atenţi. Este cumpătat la vorbă, judecă, analizează cu colec­tivul de conducere, cu secretarul comitetului de partid fiecare pro­blemă, ia masuri concrete şi la timp. Maturitatea şi experienţa sa de 12 ani ca preşedinte îşi spun din plin cuvîntul. Prin ce şi-a cîştigat Ioan Adam stima şi preţuirea colectiviştilor? Prin hărnicie, străduinţă, conştiin­ciozitate, perseverenţă... E lucru mare să lucrezi cu oa­menii, să ştii să-i mobilizezi şi muncească toţi ca unul. Iată un exemplu: în brigada nr. 3 lucrurile nu mergeau chiar bine în campania de recoltare şi însămînţări de toam­nă. Preşedintele se sfătuieşte cu bri­gadierul, cu inginerul gospodăriei, cu biroul organizaţiei de bază şi propune o consfătuire. Zis şi făcut. Pe la mijlocul lui octombrie, seara, la şcoală, sala e plină. Încă de la intrare preşedintele discută cu mai mulţi colectivişti, le ascultă păre­rile, le dă sfaturi. La consfătuire, preşedintele scoa­te în evidenţă realizările brigăzii, evidenţiază fruntaşii şi apoi critică aspru lipsurile. Urmează discuţii, frămîntări, propuneri făcute de co­lectivişti. Analizează fiecare pro­blemă, meditează şi, la concluzii, dă indicaţii precise pentru ziua de mîine, trasează sarcini pînă la echipe. Activitatea lui zilnică se desfă­şoară mai mult pe teren, între oa­meni, ceea ce face să cunoască te­meinic starea de lucruri din fiecare brigadă. Şi nici nu se poate con­cepe altfel. Un preşedinte îşi poate desfăşura activitatea cu succes nu­mai dacă pe lingă cunoştinţele teo­retice, cunoaşte în fiecare clipă sar­cinile fiecărei brigăzi, felul cum se îndeplinesc, cum muncesc oamenii şi ce-i preocupă. Cînd îl cauţi pe preşedinte, e pe teren. Nu e uşor să cunoşti ce se cultivă şi cum se munceşte pe cele 2.000 de ha cît are gospodăria. El ştie cu amănun­te cum sînt îngrijite cele peste 560 de taurine din care 230 de vaci şi juninci, cele 1.246 de ovine, peste 700 de porcine şi peste 3.000 de păsări. — In această toamnă vom cum­păra 400 de oi merinos; delegaţii sunt plecaţi după ele. La fel ne mîndrim cu cele 52 ha de vie pe care le-am realizat. La început am avut doar 0,58 ha. La un moment dat se discuta mult problema viei, erau păreri diferite, dar azi colec­tiviştii din Papiu-Ilarian se mîn­­dresc cu via lor şi spun cu mîn­drie: în 1970 vom avea 180 de ha. Se mîndresc colectiviştii şi cu drumul ce s-a făcut de la Sînger la Papiu. Acum doi ani greu răz­­băteai cu piciorul la Papiu. Azi avem şosea bună, îţi vor spune ei. O contribuţie de seamă la obţinerea acestor succese a avut şi Ioan Adam, preşedintele. ★ Mereu între oameni, să-i asculţi, să ţii seama de propunerile lor, să studiezi şi să analizezi fiecare pro­blemă în parte şi, apoi, să dai in­dicaţii şi sarcini precise — iată una din cheile succeselor lui Ioan Adam. Drept rezultat al muncii depuse de colectivul gospodăriei, sub îndruma­rea permanentă a organizaţiei de partid, gospodăria din Papiu-Ilarian este printre cele fruntaşe din raion. VASILE CAIA corespondent voluntar Au terminat recollatul sfeclei de zahăr Gospodăria agricolă colectivă din Agrişteu, raionul Tîrnăveni, a cultivat anul acesta 85 de hec­tare cu sfeclă de zahăr. Colecti­viştii, organizaţi pe brigăzi, echi­pe şi folosind din plin fiecare zi bună de lucru, au reuşit să termine recoltatul sfeclei de za­hăr pe întreaga suprafaţă. Fruntaşi la recoltatul sfeclei de zahăr sunt brigăzile 3 şi 4 din Bălăuşeri, care au recoltat fie­care cite 30 de hectare. IOAN FLORUŢ corespondent voluntar 3 ■—'­ I Scurtarea ciclului de fabricaţie a locomotivelor Diesel-electrice îmbunătăţirea colaborării din­tre cele peste 90 de întreprin­deri din ţară care cooperează la realizarea locomotivelor Die­­sel-electrice, livrarea pieselor şi subansamblelor necesare con­form graficului stabilit, au dus la scurtarea ciclului de fabrica­ţie a unei locomotive cu mai bine de 70 de zile. De aseme­nea, folosirea în condiţii mai bu­ne a timpului de muncă, pre­cum şi îmbunătăţirea procesu­lui tehnologic de fabricaţie prin introducerea unor dispozitive şi instalaţii de sablat ţevile, au permis sporirea productivităţii muncii în cursul anului cu 15 la sută. Toate acestea au dat posibilitate colectivelor uzinelor „Electroputere" din Craiova să realizeze, peste plan, de la în­ceputul anului şi pînă în pre­zent trei locomotive Diesel-elec­trice. (Agerpres) Biostimulatori în apicultură Folosirea biostimulatorilor în apicultură s-a dovedit un mij­loc deosebit de eficace în ac­ţiunea de prevenire şi combate­re a bolilor infecto-contagioase la albine. Astfel, Loca america­nă şi Loca europeană, boli care în trecut produceau pagube în­semnate stupinelor, au putut fi stăvilite, cazurile de îmbolnăviri la albine în ţara noastră fiind în prezent cu totul neînsemna­te. Păstrînd sănătatea familiilor de albine şi vindecînd pe cele bolnave, s-au putut realiza, prin administrarea biostimulatorilor apicoli, producţii sporite de mie­re şi ceară, deoarece, pe lingă compoziţia lor medicamentoa­să, aceştia conţin şi substanţe proteice Datorită rezultatelor bune, biostimulatorii apicoli sunt soli­citaţi în cantităţi tot mai mari de către crescătorii de albia­­. Răspunzînd acestor cerinţe, Aso­ciaţia crescătorilor de albine din R.P. Română a difuzat, în cursul anului 1963, sectorului agricol socialist şi crescătorilor de al­bine amatori o cantitate de pes­te 1.700 tone biostimulatori api­coli. Colectiviştii din Sîngeorgiu de Pădure, raionul Tg.-Mureş, sunt preocupaţi să asigure animalelor pentru perioada de stabulaţie furaje în cantităţi suficiente şi de bună calitate. Pe lingă fibroase, peste 600 tone de diferite nutreţuri pe care le-au însilozat în lunile trecute, acum ei însilozează coceni de porumb în amestec cu borhot, a căror­­ cantitate se ridică la peste 400 tone.

Next