Steaua Roşie, ianuarie 1964 (Anul 13, nr. 1-25)

1964-01-03 / nr. 1

Problemele economice in dezbaterea conferinţei raionale de partid La conferinţa de dare de sea­mă şi alegeri care a avut loc zi­lele trecute, comuniştii din ra­ionul Gheorghieni au analizat competent şi multilateral munca politică şi organizatorică desfă­şurată în ultimii doi ani în vede­rea înfăptuirii sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. îmbunătăţirea continuă a acti­vităţii de producţie în întreprin­deri, întărirea economică-organi­­zatorică a gospodăriilor colective, îndrumarea şi sprijinirea activi­tăţii organizaţiilor de partid, or­ganizarea şi desfăşurarea muncii politice — toate acestea au stat în permanenţă în atenţia comi­tetului raional de partid. După cum a reieşit din darea de seamă şi din discuţii, comitetul raional de partid a îndrumat cu price­pere activitatea desfăşurată în vederea realizării acestor sar­cini. Comitetul raional de partid a îndrumat sistematic activitatea întreprinderilor. In şedinţe de bi­rou, în plenare ale comitetului s-a analizat felul cum se desfă­şoară munca pentru îndeplinirea planului, ritmic şi la toţi indica­torii. Printr-o îndrumare concre­tă, organizaţiile de partid din în­treprinderi au ajutat conducerile administrative în direcţia luării unor măsuri tehnico-organizato­­rice mai eficace. Ca urmare a muncii însufleţite desfăşurate de oamenii muncii, îndrumaţi de organizaţiile de partid, întreprinderile industria­le din raion au realizat planul producţiei globale pe primele 10 luni ale anului 1963 în proporţie de 103,4 la sută, iar planul pro­ducţiei marfă în proporţie de 103,5 la sută. Rezultate re­marcabile au obţinut întreprin­derea forestieră, Topitoria de in din Joseni, întreprinderea de in­dustrie locală şi de prestări de ser­vicii „Partizanul", Ilefor, I.R.T.A. etc. Rezultatele obţinute trebuie să mobilizeze comitetul ra­ional de partid, organele şi orga­nizaţiile de partid din întreprin­deri la o muncă şi mai rodnică. Este necesar ca ele să îndrume cu mai multă competenţă activi­tatea întreprinderilor industriale, astfel ca planul să fie exemplar îndeplinit. PENTRU SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE Conferinţa a dezbătut pe larg şi problemele privind dezvoltarea continuă a agriculturii raionului, sporirea producţiei agricole, în­tărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. In creşterea producţiei agricole un aport însemnat a adus S.M.T. din Lăzarea. Sub îndrumarea co­mitetului raional, organizaţiile de­­ partid şi consiliile de conducere­­ ale gospodăriilor colective acordă­­ o atenţie sporită dezvoltării ave­rii obşteşti. Gospodăriile colecti­ve din raion dispun în prezent de un fond de bază în valoare de peste 15 milioane lei. Ţinînd seama de condiţiile na­turale ale raionului Gheorghieni, de faptul că aici există posibili­tăţi nelimitate pentru cultivarea de cartofi, delegaţii la conferinţă au dezbătut pe larg măsurile ca­re trebuie luate pentru extinde­rea acestei culturi. Participanţii la conferinţă au apreciat preocu­parea comitetului raional în ceea ce priveşte aplicarea regulilor a­­grotehnice de către gospodăriile colective. Ca urmare, gospodăriile colective din Suseni, Lăzarea şi Ditrău, au sporit considerabil su­prafeţele destinate cartofului, obţinînd în acelaşi timp produc­ţii ce depăşesc media pe raion. „Ca un rezultat al activităţii mul­tilaterale a comitetului raional de partid, respectiv a organizaţii­lor de partid din gospodăriile colective, azi gospodăria noastră se situează între unităţile agrico­le socialiste fruntaşe din raion — a spus tov. Petru Kovács, delega­tul comuniştilor din Ditrău. — Majoritatea colectiviştilor se prezintă cu regularitate la mun­că. Lucrările le executăm întot­deauna la timp, respectînd cu stricteţe regulile agrotehnice. La iniţiativa organizaţiei de bază, am acordat o atenţie deosebită cultivării cartofilor, cultură care a asigurat venituri frumoase gos­podăriei noastre". — Şi noi am acordat o mare atenţie cultivării cartofilor — a arătat tov. Alexandru Ilyés, dele­gatul comitetului de partid din G.A.C. Lăzarea. — Anul trecut am cultivat cartofi pe o suprafaţă de 460 ha. Lucrările de întreţinere le-am executat la timp. Rezulta­tele n-au întîrziat să se arate. Re­coltele noastre de cartofi au fost frumoase şi ne-am îndeplinit toa­te obligaţiile contractuale. In vii­torul an agricol vom cultiva car­tofi pe o suprafaţă de 500 hecta­re. Solul a fost bine îngrăşat şi am executat arături adînci de toamnă. Am asigurat cantitatea necesară de seminţe, care au fost depozitate în bune condiţiuni. Darea d­e seamă şi participanţii la discuţii au accentuat că cul­tura acestei plante deosebit de rentabile mai poate fi şi trebuie sporită. Gospodăriile colective vor trebui să respecte suprafeţele planificate pentru semănat, să pregătească cu grijă terenul, să folosească seminţe de calitate bună şi să execute din timp lu­crările de întreţinere, respectînd regulile agrotehnice. Sub îndru­marea comitetului raional de par­tid, organizaţiile de partid din gospodăriile colective să lucreze în aşa fel ca să nu se mai repete cele petrecute la G.A.C. Joseni, unde pe o suprafaţă de 5 ha nu s-au executat de loc lucrări de întreţinere, iar pe 12 ha prăşitul s-a efectuat numai o singură dată. Delegaţii la conferinţă au propus ca în viitor organizaţia raională de partid să acorde o atenţie mult mai mare producţiei de car­ I­tofi, să se ocupe mai intens cu îmbogăţirea cunoştinţelor profe­sionale ale specialiştilor în agri­cultură, care au misiunea de a face totul pentru ridicarea ne­contenită a producţie, pentru în­tărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective. ASIGURAREA BAZEI FURAJERE — CONDIŢIE PRINCIPALA A DEZVOLTĂRII CREŞTERII ANIMALELOR Sectorul zootehnic ocupă un loc important în economia raio­nului. Comitetul raional conside­ră sporirea şeptelului ca o sarci­nă primordială. Comuniştii din gospodăriile colective au fost sti­mulaţi să se ocupe îndeaproape de această problemă. Ca rezultat al muncii politico-organizatorice permanente, în anul 1963 şeptelul de animale al gospodăriilor co­lective a sporit cu 2.885 capete bovine. O dezvoltare considerabi­lă a luat şi creşterea numărului de ovine şi porcine. Sub­ îndrumarea comitetului raional, organizaţiile de partid şi consiliile de conducere ale gos­podăriilor colective s-au ocupat cu seriozitate de asigurarea ba­zei furajere. In anul 1963, fiecare gospodărie colectivă a asigurat pentru animale cantitatea nece­sară de fîn, depozitat la timp şi de calitate mai bună decît în tre­cut. Colectiviştii din raion au participat cu însufleţire la acţiu­nea de curăţire a păşunilor ini­ţiată de comitetul raional de par­tid. In cursul anului au fost exe­cutate asemenea lucrări pe o su­prafaţă de 2.612 ha. Mai mulţi delegaţi, printre care Deák Lajos, Török Balázs, Suciu Alexandra etc. au propus ca în vederea asigurării bazei furajere, în viitor, organizaţiile de partid să mobilizeze mai intens colecti­viştii la întreţinerea şi îngrăşarea păşunilor. S-a vorbit de asemenea despre rolul îngrijitorilor de animale. — „In sectorul zootehnic din G.A.C. Lăzarea lucrează 13 oa­meni, dintre cei mai buni membri de partid şi ca­re au dovedit multă pri­­cepere în îngrijirea animalelor — a spus Deák Iuliana. Drept rezul­tat, a crescut producţia de lapte a vacilor, au sporit veniturile ob­ţinute din creşterea animalelor". Participanţii la discuţii au a­­preciat mult schimburile de ex­perienţă organizate de comitetul raional în ceea ce priveşte creş­terea animalelor, care au contri­buit mult la dezvoltarea şeptelu­lui, la aplicarea metodelor avan­sate în sectorul zootehnic şi la asigurarea bazei furajere. Mai mulţi vorbitori au criticat comi­tetul raional pentru faptul că n-a căutat să extindă în suficientă măsură, în toate gospodăriile co­lective din raion, aceste metode bune. Este bine ca experienţa va­loroasă a colectiviştilor din Ciu­­mani privind hrănirea artificială a viţeilor să fie introdusă în fie­care gospodărie. Trebuie luptat ca experienţa bună a colectivişti­lor din Ditrău şi Remetea privind furajarea individuală şi pe grupe a animalelor să fie, de asemenea, generalizată. Organizaţiile de par­tid să se preocupe de repartiza­rea în sectorul zootehnic a celor mai buni colectivişti, cărora le place această muncă. La conferinţă a luat cuvîntul tov. Alexandru Szekeres,, secretar al Comitatului regional de partid. Faptele arătate în darea de sea­mă şi la discuţii — a subliniat vorbitorul — demonstrează că oamenii muncii din raion, mobi­lizaţi de organizaţiile de partid, participă cu entuziasm la înfăp­tuirea politicii partidului. Sub conducerea partidului, oamenii muncii din raionul Gheorghieni au obţinut succese frumoase în îndeplinirea şi depăşirea planului de producţie şi în întărirea gos­podăriilor colective. Rezultate deosebit de frumoase au obţinut oamenii muncii din a­­cest raion în privinţa îmbunătă­ţirii calităţii produselor, ridicării productivităţii muncii şi reduce­rii preţului de cost. In primele 10 luni ale anului 1963 s-au reali­zat economii peste plan în valoa­re de aproape 2.500.000 lei. In viitor însă, comitetul de par­tid va trebui să acorde o atenţie mai mare realizării ritmice a planului şi micii mecanizări. Comitetul raional de partid s-a ocupat îndeaproape de întărirea gospodăriilor agricole colective. In acest scop, activitatea organi­zaţiilor de partid a fost analizată sistematic şi s-au organizat schimburi de experienţă pentru popularizarea metodelor bune. In urma acestor măsuri a sporit averea obştească a gospodăriilor colective. In continuare vorbitorul s-a ocupat de activitatea politică, cul­turală desfăşurată de către comi­tetul raional de partid. Reţeaua largă a învăţămîntului de partid, munca de propagandă şi agitaţie, activitatea cul­tural-educativă au ca obiectiv formarea şi dezvolta­rea conştiinţei socialiste a oame­nilor muncii. Eficacitatea acestei activităţi se reflectă în participa­rea însufleţită a muncitorilor, co­lectiviştilor, intelectualităţii, la rezolvarea sarcinilor economice. In însuşirea politicii partidului nostru, a învăţăturii marxist-leni­­niste de către membrii şi candi­daţii de partid, învăţămîntul de partid şi propaganda prin confe­rinţe au avut un rol important. Conducere® cercurilor a fost în­credinţată unor propagandişti bi­ne pregătiţi. A sporit numărul cercurilor de economie concretă, şi al cercurilor de studiere a Sta­tutului Partidului Muncitoresc Român. Tov. Alexandru Szekeres a dat în acelaşi timp indicaţii preţioase cu privire la sarcinile de viitor. Astfel, alături de cercuri şi cursuri, vor trebui organizate simpozioane, conferinţe, infor­mări politice, care au menirea să contribuie din plin la ridicarea nivelului politic, ideologic şi cul­tural al maselor. In această perioadă de iarnă, organizaţiile de partid au datoria de a ridica nivelul conţinutului învăţământului agrozootehnic. O atenţie mai mare trebuie să se acorde organizării şi îndrumării activităţii culturale şi artistice. In planurile de muncă ale cluburi­lor să fie prevăzute mai multe manifestări care contribuie la educarea oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar, la răspîndirea cunoştinţelor ştiin­ţifice. Ridicarea la un nivel şi mai înalt a activităţii de partid, îm­bunătăţirea stilului şi metodelor­­ de muncă a organelor şi organiza­ţiilor de partid în vederea rezol­­­vării cu mai multă competenţă a­­ problemelor economice şi social-­ culturale, trebuie să stea şi pe viitor în centrul atenţiei noului comitet raional de partid. In în­cheiere, vorbitorul a arătat că trebuie să se lucreze în aşa fel ca în perioada următoare, între­prinderile şi gospodăriile colec­tive din raion să obțină rezultate și mai însemnate, contribuind astfel la dezvoltarea economiei naționale, la ridicarea neconteni­tă a nivelului de trai al poporului nostru muncitor. DÉZSI EDMUND THOMAN BÉLA Revelionul colectiviştilor Luminată feeric, frumos pra­­vazată cu ghirlande şi flori, sala căminului cultural din Iernut, raionul Luduţ, devenise neîncă­pătoare pentru sutele de fami­lii ale colectiviştilor, ale munci­torilor, tehnicienilor şi ingineri­lor de la Termocentrala electri­că din Iernat, care au venit să petreacă împreună Revelionul, după un an plin de rezultate în muncă. Neîncăpătoare au deve­nit şi restaurantul din centrul comunei şi sala de festivităţi a gospodăriei colective. In anul care a trecut, colecti­­viştii din Iernat au obţinut suc­cese importante în muncă. Prin aplicarea agrotehnicii avansate, au reuşit să smulgă pământului roade bogate. De pildă, brigada de câmp condusă de Ştefan Fo­dor a obţinut anul trecut, de pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, peste 2.600 kg porumb boabe la ha. Producţii frumoase s-au obţinut ţi din grădina de legume. Mîndri de rezultatele obţinute, noaptea de Revelion au petre­cut-o aşa cum se cuvine. Toas­­tînd pentru fericire ţi prosperi­tate, pentru belşug ţi pace, co­lectiviştii au păţit pragul noului an cu cîntece ţi veselie. E mie­zul nopţii — pragul dintre ve­chiul şi noul an. Posturile de ra­dio şi televiziune transmit cu­­vîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat al R.P.R. Co­lectiviştii au ascultat cu emoţie cuvintele pătrunse de grija pă­rintească pentru fericirea ţi bu­năstarea poporului ţi au aplau­dat cu însufleţire urarea adresată poporului nostru de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. In atmosfera sărbătorească, plină de bucurie, în clinchetul paharelor, urările de fericire ţi „La mulţi ani“ nu mai conte­neau. Pentru un an şi mai bogat în realizări au ciocnit mereu pa­hare pline de vin. Cu muzică şi dans au petrecut oamenii pînă în zorii zilei noului an. SIMION POPA STEAUA ROȘIE COMPLEXUL DE LA BRĂILA Lîngă Brăila, pe o suprafaţă de circa 300 ha, s-a ridicat cea mai mare întreprindere din /­re care valorifică stuful Deltei. între­prinderea este alcătuită dintr-o fabrică de celuloză, una de carton duplex-triplex, o centrală electrică şi numeroase alte secţii auxiliare. Pe malul Dunării a fost amenajat un port unde sosesc și se descarcă vasele încărcate cu stuf. Aplicînd la timp măsurile tehnico-organizatorice , am ridicat productivitatea muncii Avînd în faţă sarcini mobili­zatoare în anul 1963, colectivul nostru de muncitori, ingineri, tehnicieni, sub îndrumarea orga­nizaţiei de bază P.M.R. şi-a în­tocmit un plan de măsuri con­crete care urmau să fie aplicate în procesul de producţie. Tot în acest scop s-a mai întocmit un plan de mici mecanizări, în care s-a prevăzut mecanizarea unor faze de muncă grele şi cu o productivitate scăzută. In scopul deservirii utilajelor au fost pre­gătite cadre de muncitori cali­ficaţi. Prin traducerea în viaţă a mă­surilor înscrise în planul M.T.O., noi am reuşit să îndeplinim planul ritmic şi la toţi indicii. Producţia globală planificată a fost realizată în procent de 110,8 la sută, planul la productivitatea muncii îndeplinit în procent de 113,8 la sută (şi este mai mare cu 10 la sută decît cea planifi­cată şi cu 13 la sută decît cea realizată în 1962). Au fost date peste plan beneficii în valoare de 1400 000 lei, iar preţul de cost a fost redus faţă de sarci­na planificată cu peste 600 000 lei. Voi aminti cîteva obiective concrete şi metode folosite în anul 1963 și măsuri luate în cursul anului, ce vor contribui la îndeplinirea planului pe 1964. Am întocmit un plan M.T.O. ce cuprindea un număr de 37 obiec­tive concrete. Un asemenea plan am întocmit apoi și pentru anul 1964. Iată cîteva din obiectivele care au contribuit la realizarea indicatorilor de plan pe anul 1963. In primul rînd, s-a con­struit o hală nouă pentru turnă­toria de oţel cu miezuri uşor fu­­zibile. Această hală a fost dotată cu utilaj de înaltă productivita­te, aici montîndu-se cuptoare de inducţie cu o capacitate de 75 kg, în locul celor de 6—7 kg, cu arc voltaic. Am mai pus în func­ţiune la această secţie un cup­tor de calcinare cu o capacitate de 3 ori mai mare decît a cup­toarelor vechi. Paralel cu spo­rirea productivităţii muncii la fa­za calcinare, am realizat şi im­portante economii la preţul de cost, reducînd simţitor consumul de combustibil. Toate acestea vor asigura condiţiile materiale şi pentru îndeplinirea planului pe acest an. La atelierul de şlefuire şi ştan­­ţare producţia a fost organizată în flux, măsură ce a contribuit la specializarea muncitorilor pe diferite faze. De remarcat că, imediat după reorganizarea aces­tor ateliere, s-a observat o creş­tere simţitoare a productivită­ţii muncii şi o îmbunătăţire sub­stanţială a calităţii produselor. Altă măsură care a contribuit la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea efortului fizic al muncitorilor, a fost mecaniza­rea transporturilor în secţii. La turnătoria de oţel s-au construit cărucioare speciale pentru trans­portarea oalelor de calcinare,­­cu un cărucior, un singur mun­citor poate transporta o oale, pe cînd cu vechiul sistem o singu­ră oală era transportată de că­tre doi muncitori, cu ajutorul unor clești speciali). De aseme­nea s-a mecanizat transportul fontei de la soneta de spart fon­tă la cubilourile de topire a fon­tei, prin construirea unei linii de covil, dotată cu cărucioare de transport. înainte fonta se transporta cu roabele. Acum, la această fază productivitatea a crescut cu peste 200 la sută, iar efortul fizic al lucrătorilor a fost redus substanţial la încăr­carea şi descărcarea cărucioare­lor. S-a introdus tamburarea prin rostogolire în tamburi metalici la o serie de piese mărunte, ceea ce a înlăturat un volum mare de manoperă. La apreta­­rea pieselor mici, am mai intro­dus lustruirea unor repere prin­­tr-o tamburare umedă cu o făi­nă de abrazive, metodă ce con­tribuie mult la creşterea produc­tivităţii muncii şî la reducerea consumului de praf de şlefuit şi discuri de pîslă. Tot în vederea creşterii productivităţii muncii au mai fost construite: un ciur mecanic pentru cernerea nisipu­rilor de formare; o macara portală pentru descărcarea şi încărcarea pieselor gre­le; s-a modernizat un strung la care a crescut productivitatea cu peste 100 la sută; s-a con­struit o sonetă de spart fontă; s-au procurat calibre potcoavă şi tampoane (cilindrice) pentru piesele de mare serie, uşurînd munca strungurilor precum şi a controlului de calitate. Toate a­­ceste măsuri şi multe altele, au contribuit la realizările obţinute de întreprinderea noastră şi la pregătirea materială a produc­ţiei anului în curs. Datorită faptului că în ultimii trei ani întreprinderea noastră şi-a dublat volumul producţiei,­­ a trebuit să luăm o serie de mă­suri pentru calificarea şi ridica­rea calificării muncitorilor. Ast­fel, în anul 1962, am calificat printr-un curs de scurtă durată cu participarea în producţie, un număr de 47 de muncitori tur­­nători-formatori pentru turnăto­ria de fontă, iar în anul 1963 au mai urmat cursurile de califica­re un număr de 45 de munci­tori, tot pentru turnătoria de fontă. Pentru anul 1964 ne-am planificat să calificăm un număr de cca 53 muncitori oţelari. Am acordat o deosebită atenţie programării schimburilor de lu­cru. Astfel, am luat o serie de măsuri ca schimburile II şi III să fie aduse la nivelul schimbu­lui I. Prima măsură a fost ur­mărirea producţiei prin grafice zilnice. Graficele sunt întocmite cu trei coloane, pe fiecare schimb. Astfel, am reuşit ca la fiecare schimb să putem recep­ţiona producţia separat şi să a­­vem şi o evidenţă clară, luînd măsuri de remediere imediată a lipsurilor constatate. Această e­­videnţă ne-a ajutat şi în reduce­rea procentului de rebut. La turnătoria de oţel, prin introdu­cerea acestei evidenţe am putut concretiza şi mai mult obiecti­vele întrecerilor socialiste, luîn­­du-se angajamente pe schimburi şi echipe. Echipa condusă de comunis­tul Szakács Eugen şi-a luat an­gajamentul că va economisi ma­terial din producţia fiecărei luni în aşa fel ca o zi pe lună să lu­creze din material economisit. Angajamentul a fost realizat cu cinste, echipa confecţionînd în anul 1963, 75 roabe metalice nu- i mai din material economisit. Un­­ alt exemplu este comunistul Zaj­zon Adalbert, care conduce echi­pa care confecţionează accesorii pentru maşinile de cusut „Ilea­na" şi „Rodica". El şi-a luat an­gajamentul că la cele peste 40.000 de ansamble şi subansam­­ble pe care le confecţionează e­­chipa condusă de el, să facă şi faza de control calitativ, lucru ce l-a făcut în tot cursul anului trecut, fără să avem cel puţin o observaţie la calitatea produ­selor. Astfel, lucrătorul care fă­cea controlul calitativ la aceste produse a fost trecut la o altă muncă productivă. O contribuţie de seamă la creşterea producti­vităţii muncii şi-au adus-o inova­ţiile şi raţionalizările. Cea mai însemnată inovaţie a fost aceea a lui László Béla, strungar, care a confecţionat un dispozitiv pen­tru strunjirea unui şurub spe­cial, ridicînd productivitatea muncii cu peste 30 la sută la fa­bricarea acestui produs. Conştienţi de sarcinile ce ne stau în faţă pe anul 1964, noi am făcut toate pregătirile în aşa fel ca şi în acest an să ne rea­lizăm planul la toţi indicii încă din prima lună. ANTAL IOAN director al întreprinderii „Republica" Reghin Realizări însemnate In scrisoarea trimisă redacţiei, corespondentul nostru voluntar, PE­TRE GHEORGHIŢA, consemnează faptul ca mecanizatorii de la S.M.T. Tg.-Mureş au depăşit planul la lu­crările agricole pe anul 1963, cu peste 400 de hantri. Prin eforturile depuse zi de zi, peste 160 de tractorişti şi-au reali­zat planul anual de producţie. Cele mai bune rezultate le-au înregis­trat brigăzile a V-a din Căluşeri şi a XX-a din Pănet, care şi-au rea­lizat planul anual în proporţie de 114,1 la sută şi, respectiv, 106 la sută. ­. Sectorul zootehnic în continuă dezvoltare In gospodăriile agricole colective din raionul Tg.-Mureş, sectorul zoo­tehnic cunoaşte o continuă dezvol­tare. Din prăsilă proprie cît şi din cumpărări, în anul 1963 gospodă­riile colective au sporit efectivul de bovine cu peste 5.000 capete, al porcinelor cu peste 2.000, iar al păsărilor cu peste 43.000 capete. Cele mai multe bovine la suta de hectare de teren agricol le deţin gospodăriile colective din Gheorghe Doja (56,2), Crăciuneşti (47,1), A­­căţari (40,8) şi altele. Sărbătoarea pomului de iarnă Sărbătoarea pomului de iar­nă la întreprin­derea de utilaje pentru indus­tria uşoară din Tg.-Mureş a fost organizată de co­mitetul sindica­tului întreprin­derii, în sala Teatrului de pă­puşi. Au partici­pat peste 650 de copii ai sala­riaţilor din în­treprindere, că­rora le-au fost înmînate fru­moase cadouri. In fotografia de sus „Moş Gerilă" vorbeşte copiilor, care sînt ochi şi u­­rechi la ceea ce Ie spune „mo­şul“ (fotografia de jos). Foto: BELA SZIGETI, coresp. voluntar

Next