Steaua Roşie, februarie 1964 (Anul 13, nr. 26-50)
1964-02-01 / nr. 26
LUNA CÂRTII LA SATE In rîndul marilor realizări obţinute în anii puterii populare, poporul nostru poate să treacă cu mîndrie îndreptăţită şi succesele minunate ale revoluţiei culturale. Partidul şi guvernul nostru au acordat şi acordă o deosebită importanţă ridicării neîncetate a nivelului cultural al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Mărturie a acestei politici înţelepte stau miile de instituţii culturale, şcoli de toate gradele, reţeaua cinematografică de la oraşe şi sate, bibliotecile înzestrate cu milioane de cărţi, care toate la un loc au menirea să asigure pătrunderea ştiinţei şi culturii în satele şi comunele patriei noastre, în fiecare casă. An de an se asigură mijloace materiale tot mai însemnate pentru răspîndirea culturii şi a cunoştinţelor profesionale. Numai în anul trecut în satele regiunii noastre s-au difuzat aproape 2.700 titluri de lucrări politico-ştiinţifice, agrozootehnice şi literare, în limba romînă şi în limbile minorităţilor naţionale, în peste 10.000.000 de exemplare. In regiunea noastră, în anul 1963 s-au difuzat la sate cărţi în valoare cu aproape 700.000 lei mai mare ca în anul 1962. In ultimii ani a fost creată o puternică reţea de librării săteşti. Cele 30 de librării şi chioşcuri de librării din mediul rural, autolibrăria uniunii regionale şi numărul mare de raioane de librării specializate din cadrul magazinelor mixte şi universale ale cooperaţiei de consum fac faţă, în condiţii tot mai bune, cererilor de cărţi, mereu crescînde, ale ţărănimii noastre colectiviste. Cei peste 500 de difuzori voluntari, în mare parte cadre didactice, duc o muncă deosebit de rodnică in rîndurile oamenilor muncii de la sate pentru popularizarea şi difuzarea cărţii. In tot mai multe case de ţărani colectivişti îşi face apariţia biblioteca personală. Acestea, alături de bibliotecile comunale şi săteşti constituie focare de răspîndire a culturii noi, socialiste. Ca şi în anii precedenţi, şi în acest an „Luna cărţii la sate“ va fi un bun prilej pentru a face ca mase tot mai largi să îndrăgească cititul. Această tradiţională sărbătoare a cărţii din satele şi comunele noastre se va desfăşura şi în acest an avînd un bogat program, la care vor participa lucrătorii din librării, un mare număr de activişti voluntari ai muncii cu cartea, organizaţiile de masă şi instituţiile culturale din mediul rural. Scriitorii vor avea prilejul să se întilnească cu cititorii, să cunoască mai adine şi nemijlocit problemele pe care le ridică viaţa satelor noastre şi cerinţele cititorilor. In cadrul „Lunii cărţii la sate", grupuri de scriitori, printre care Constantin Chiriţă, Ştefan Luca, Sütő András, Al. Andriţoiu, Papp Ferenc, Ion Horea, Székely János, Katona Szabó István, Kemény János şi alţii se vor deplasa în 12 comune din regiune, unde, ca şi altădată, sunt aşteptaţi ca oaspeţi dragi. Cititorii de la sate iubesc literatura noastră nouă, socialistă, înconjoară cu stimă şi dragoste pe mînuitorii condeiului care îşi pun talentul şi puterea creatoare în slujba realizării măreţelor sarcini ale construirii socialismului. Căminele culturale, bibliotecile, şcolile şi gospodăriile colective vor organiza în perioada 1 februarie—1 martie 1964, numeroase acţiuni culturale ca: lecturi literare şi recitări în cadrul unor şezători, discuţii între inginerii agronomi şi colectivişti pe tema unor cărţi agrotehnice, concursuri „Cine citeşte foloseşte“, consfătuiri ale bibliotecarilor cu cititorii etc. Unităţile de librării vor amenaja expoziţii de cărţi cu vînzare, vitrine festive unde vor expune noutăţile care vor apare. Autolibrăria Uniunii regionale a cooperativelor de consum, bine aprovizionată, a şi pornit la drum pentru a putea cuprinde cut mai multe sate şi comune precum şi locurile de muncă ale muncitorilor forestieri, gurile de exploatare forestieră din regiune. Depozitele de cărţi ale cooperaţiei de consum au expediat la sate cărţile apărute în preajma „Lunii cărţii la sate" şi continuă să le expedieze pe cele care apar în cursul acestei luni, să ajungă cît mai repede la cititori. Bibliotecile, cu fondul de cărţi îmbogăţit, îşi aşteaptă de asemenea cititorii. In aceste zile şi în cele care urmează pînă la sfîrşitul lunii februarie, zeci de mii de oameni ai muncii de la sate vor avea ocazia să participe la manifestările culturale programate şi să devină cititori şi posesori ai unor biblioteci personale tot mai bogate. Să facem ca aceste manifestări să satisfacă setea de cunoştinţe a ţărănimii noastre colectiviste, să-i trezească interesul pentru cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi pentru comorile culturii romîneşti şi universale. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, toate organizaţiile de masă din comune, cadrele didactice, instituţiile culturale, vor trebui să dea dovadă de spirit de iniţiativă şi să contribuie la reuşita acţiunilor de popularizare şi difuzare a cărţii incluse în „Luna cărţii la sate". SZÜCS FRANCISC vicepreşedinte al U.Reg.C.C. Hala de turnat lac de la IPROFIL „23 August" Tg.-Mureş Ridicarea misiunilor diplomatice de la Bucureşti şi Stockholm la rang de ambasadă Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul Regatului Suediei au căzut de acord să ridice la rang de ambasadă legaţiile lor respective de la Stockholm şi Bucureşti. REPORTAJComparaţia dintre tumultul apelor înspumate ale unui rîu, cu iureşul fluviului de zeamă de sfeclă de zahăr care inundă conductele încolăcite, aruncîndu-se în bulboana corpurilor de evaporaţie şi peste filtrele mecanice ale Fabricii de zahăr din Tg.-Mureş, nu e dintre cele mai îndrăzneţe. Ea îţi revine fără ca să vrei în minte urmînd drumul zilnic al celor aproape trei milioane de kilograme de sfeclă, de la spălare, la tăiere şi de aici la difuzie, la purificare, evaporare şi cristalizare şi mai departe la centrifugare, uscare, condiţionare şi ambalare. Un rîu al zahărului cu un debit de trei mii tone în 24 de ore !... De data aceasta, cînd perioada de fabricaţie s-a încheiat, rîul şi-a secat albiile. Prin vadul lui nu mai inundă zeama cea dulce, ci raşchetele şi periile ortacilor maistrului Eugen Nemeş care desfundă ţevile şi supapele, controlează fiecare piesă şi fiecare orificiu, pipăie cu mînă de medic corpul uriaşului adormit. De la intrarea în hala secţiei „brută" se întîmpină chemarea adresată fiecăruia dintre cei însărcinaţi să cerceteze şi să îndrepte unele defecţiuni. „Să folosim cele 480 de minute în scopul depăşirii planului de remont“ Păşind în halele fabricii mă aştept să fiu întîmpinat de sunetul loviturilor de ciocan, specific atelierelor de reparaţii. Dar nu zăresc ţipenie de om. Tehnicianul Ioan Simon, care mă însoţeşte, surprinde întrebarea din ochii mei: — Priviţi prin vizor! Undeva jos, înăuntrul corpului 3 de evaporare o echipă formată din patru oameni munceşte intens. Umbrele muncitorilor reflectate pe pereţii cilindrului, îmi readuc imaginea unor eroi ai povestirilor lui Julies Verne, porniţi îndrăzneţi spre centrul pămîntului. Cînd maistrul Nemeş îmi aduce şi unele completări privind munca oamenilor din secţia sa, care numai aici, la corpurile de evaporare, au de verificat şi de curăţat peste 21.000 de ţevi, imaginea unor adevăraţi eroi mi se întregeşte. Aici, ca şi în secţia rafinărie unde lucrează maistrul mecanic Kürti Ştefan sau Blaziu Timişi de la atelierul mecanic, întîlnesc oameni pricepuţi, preocupaţi de a examina piesă cu piesă, a fiecărui agregat. Alături de veterani ca tovarăşii Nemes şi Simon, însoţitorii mei, ca Horváth Ştefan, Platz Anton şi mulţi alţii care lucrează în industria zahărului de 20—30 de ani, am întîlnit şi tineri ca Botnar Ioan, Toma Ioan, Pitu Ştefan, Ambrus Elemer, Forro Ştefan, Kürti Andrei şi mulţi alţii, dintre care unii şi-au început activitatea o dată cu intrarea în funcţiune a noii fabrici, în septembrie 1963. Vîrstnic sau tînăr, preocupările sînt aceleaşi lucrări de remont de bună calitate. Există la fiecare secţie un plan de muncă defalcat pe luni, defalcat pe oameni şi agregate, un plan cu termene despre data cînd trebuie terminată întreţinerea cutărui şi cutărui agregat. Termenele au rămas însă în urmă. Ştefan Alexandru şi ajutoarele sale, bunăoară, au terminat de curăţat presa de nămol cu trei zile înainte de termenul fixat şi acum dau ajutor la curăţirea corpului de evaporare nr. 4. De fapt toţi muncitorii de la remont au depăşit planul de lucrări pe luna ianuarie cu 8 la sută. Cei cu care am stat de vorbă mi-au povestit şi un alt fapt interesant. Era în primele zile după terminarea campaniei de fabricaţie. După un timp căldicel, frigul iernii s-a năpustit brusc peste meleagurile tîrgumureşene Pericolul de a îngheţa apa şi reziduurile rămase în cazane, pe ţevi, ceea ce ar fi dus la spargerea acestora, era evident. La chemarea organizaţiei de partid şi a conducerii întreprinderii, muncitorii nu şi-au precupeţit eforturile. Au muncit peste orele de serviciu, sîmbătă după-masă, duminica, pentru a elimina apa şi reziduurile. Au salvat de la o distrugere sigură bunul obştesc, fabrica lor, mîndria lor. Simit fapte cotidiene, dar care dovedesc patriotism, hărnicie. Vorbind despre hărnicie n-ar trebui să ne oprim aici. Am putea, bunăoară, să arătăm că tineri ca Toma Ioan, Ambrus Elemer şi alţii urmează liceul seral unde la fel dau dovadă de hărnicie. Forro Ştefan a terminat anul trecut şcoala medie şi nutreşte gîndul de a pleca la institutul politehnic. Exemple de hărnicie dovedeşte şi Ioan Nacu, pe care l-am găsit adânc preocupat de verificarea unor ventile de la cuptoarele de var. Înaltul titlu de comunist pe care l-a obţinut la vîrsta de 22 de ani, e o confirmare a hărniciei sale. I-am găsit pe aceşti oameni şi mulţi alţii aidoma lor, venficînd fiecare piesă a puternicelor agregate, oprindu-se cu deosebită atenţie asupra locurilor care în timpul fabricaţiei le-au dat de furcă. Ei au participat şi la instalarea acestor agregate, le-au verificat comportarea şi în procesul de producţie. Acum ei croiesc prin ţevi şi cazane, drum liber râului de zahăr care în viitoarea perioadă de fabricaţie va curge mai tumultuos. M. FILIMON PRIN ALBIA RÎULUI DE ZAHĂR Complex sportiv la Sovata La Şcoala medie din Sovata, cu contribuţia părinţilor s-a construit un complex sportiv cuprinzînd terenuri de atletism, volei, handbal, căţărătoare etc. La construirea acestui complex sportiv un aport deosebit şi-au adus elevii şi cadrele didactice, care au prestat muncă patriotică executînd lucrări în valoare de peste 30.000 de lei. -------------□□□ Conferinţe pentru oamenii muncii In scopul ridicării nivelului de cunoştinţe al oamenilor muncii din regiunea noastră, un număr însemnat de oameni de ştiinţă au expus peste 2.220 de conferinţe. Acestea au avut scopul de a populariza realizările din patria noastră şi alte realizări din domeniul ştiinţelor naturii, al agronomiei, medicinei, din domeniul literar, pedagogic etc. O seamă de conferinţe au cuprins teme politice. Conferinţele au fost urmărite cu viu interes de peste 334.500 de auditori. PROLETM AUTOAWTARMETMNIp-V&’l ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 26 (1.831) | Sîmbătă, 1 februarie 1964 ! 4 pagini 20 bani €VeNIM€NT6 Pe şantierele de construcţii Datorită bunei organizări a lucrului pe şantierele de construcţii, pe timpul friguros, în numeroase oraşe şi centre muncitoreşti din regiune constructorii de locuinţe lucrează în prezent la finisarea a aproape 600 de apartamente. Anul acesta în regiune vor fi date în folosinţa oamenilor muncii peste 1.800 de apartamente, precum şi numeroase alte construcţii de folos obştesc: şcoli, cămine culturale, cinematografe, dispensare şi altele. La Tg.-Mureş, în străzile Karl Marx şi Tudor Vladimirescu, se vor deschide în primăvară două mari şantiere de locuinţe, care în final vor cuprinde 1.000 şi, respectiv, 2.300 de apartamente. Aici vor fi ridicate 5 blocuri cu cîte 9 etaje la a căror construcţie se va folosi pentru prima dată în regiune metoda cofrajelor glisante, un volum mare de construcţii de locuinţe se va realiza şi în oraşele şi centrele muncitoreşti Reghin, Odorhei, Bălan, Topliţa şi altele. întreţineri de drumuri Din bugetul Sfatului popular al raionului Tg.-Mureş în anul 1963 s-a alocat suma de 3.200.000 lei în scopul lărgirii şi modernizării reţelei de drumuri. Din această sumă şi cu contribuţia cetăţenilor din raion s-au cilindrat porţiuni pe drumurile Tg.Mureş—Bucin şi Tg.-Mureş—Rîciu, pe o lungime de 28 de km. De asemenea, s-au executat lucrări de întreţinere pe 248 km de drum. BOX. — Azi, 1 februarie, cu începere de la orele 19 în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureș va avea loc o întîlnire amicală de box între echipele A.S. Armata Tg.-Mureș — Progresul Reghin. ★ BASCHET. — In cadrul celei de-a Vlll-a etape a seriei a ll-a a campionatului republican de baschet, mîine, în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.Mureş, de la orele 10, echipa Voinţa Tg.-Mureş va întîlni formaţia Olimpia Bucureşti. De la orele 11 îşi vor disputa întîietatea, în aceeaşi sală, echipele masculine din seria I: Ştiinţa Tg.-Mureş — Dinamo Bucureşti, în cadrul etapei a X-a. ★ HANDBAL. — In cadrul fazei intercentre a competiţiei de handbal în 7 pentru echipele de juniori dotată cu „Cupa Sportul popular", mîine după-masă, cu începere de la orele 17, în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş se vor întrece formaţiile S.S.E. Tg.-Mureş — S.S.E. Oradea, înainte de acest meci se vor disputa patru jocuri amicale cu începere de la orele 13.30 şi anume: Mureşul — S.S.E. II (junioare); S.S.E. II — Ştiinţa (juniori); Harghita — S.S.E. I (junioare); Mureşul — Voinţa Odorhei (feminin). ★ SCHI. — Duminică dimineaţa de la orele 9 la platoul Corneşti se va desfăşura faza pe oraş a campionatului şcolilor medii şi profesionale la schi. VOLEI. — In sala de sporturi a Centrului şcolar agricol din Tg.-Mureş, mîine, 2 februarie, cu începere de la orele 9 vor avea loc întrecerile fazei pe oraş a campionatului şcolar la volei. ★ POPICE. — Asociaţia sportivă C.F.R. din Tg.Mureş în colaborare cu Comisia regională de popice organizează un concurs de popice dotat cu „Cupa 16 Februarie", la care participă echipele Locomotiva Sighişoara, C.F.R. Teiuş, Rapid Satu Mare, C.F.R. Albalulia, Rapid Oradea, C.F.R. Tg.-Mureş. întrecerile vor avea loc pe arena de popice C.F.R., str. Tcacenco nr. 19, sîmbătă, 1 februarie, şi duminică, 2 februarie, de la orele 8 şi orele 16. □□n-AGENDA SPORTRVA IN PAGINA A 3-a Tinereţe — însemnări din viata si munca * * tineretului Pregătiri pentru împădurire In vederea refacerii patrimoniului forestier din regiunea noastră, în acest an vor fi împădurite 3.200 ha. Pentru această vastă lucrare, s-au făcut o seamă de pregătiri încă din toamna anului trecut. Astfel, pe o suprafaţă de peste 80 ha s-a amenajat terenul intr-un fel de terase, în alte locuri au fostefectuate lucrări de curăţare şi evacuare a arboretelor necorespunzătoare. S-au efectuat, de asemenea, importante lucrări în pepiniere în vederea asigurării materialului săditor. Şi pentru adăpostirea oamenilor au fost luate măsuri din timp. Au fost construite 6 barăci noi din P.F.L., pe lîngă cele existente. La aceste lucrări vor lua parte aproape 3.500 de oameni care vor avea condiţii bune de muncă şi odihnă pe tot timpul desfăşurării lucrărilor de împădurire. Mărirea rentabilică ai gospodăriei — preocupare centrală Datorită ajutorului multilateral primit din partea statului, G.A.S. Sînmiclăuş din raionul Tîrnăveni, s-a dezvoltat mult, şi-a sporit mijloacele de producţie, consolidîndu-se din punct de vedere economic-financiar. Consiliul de conducere al gospodăriei a luat măsuri eficace pentru sporirea producţiei agricole la hectar, reducerea permanentă a preţului de cost şi extinderea gospodăririi socialiste pînă la nivelul brigăzilor şi echipelor, care sînt factori hotărîtori în ridicarea rentabilităţii gospodăriilor de stat. Prin aceste măsuri, cît şi prin extinderea mecanizării lucrărilor la culturi, aplicarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice şi naturale şi prin întocmirea unor planuri operative bine chibzuite, care au fost urmărite pe zi, decadă şi lună, anul trecut, deşi condiţiile climatice au fost mai puţin favorabile, gospodăria a ajuns la o creştere rapidă a volumului de producţie, la reducerea preţului de cost, la rentabilizare. Pentru a ilustra acest lucru, redăm mai jos producţiile medii obţinute anul trecut la principalele culturi cît şi preţul de cost la care s-a realizat tona de produs. Rezultate bune s-au obţinut şi la producţia de portaltoi pentru viţa de vie, unde planul de producţie a fost depăşit cu aproape 2 milioane bucăţi, reducîndu-se totodată preţul de cost pe bucată de la 0,15 lei planificat, la 0,09 lei. Dacă ţinem cont de terenul gospodăriei din Sînmiclăuş, care este în mare parte situat în pantă şi cu o fertilitate naturală mai redusă faţă de alte G.A.S., aceste rezultate pot fi socotite destul de bune. Un loc important în activitatea gospodăriei îl ocupă şi sectorul zootehnic) care se află în plină dezvoltare. Gospodăria deţine în prezent peste 900 de capete bovine, iar numărul vacilor cu lapte va ajunge în acest an la peste 450. Paralel cu sporirea numărului de animale, zootehniştii de aici se străduiesc să îmbunătăţească rasa, de animale existentă, prin selecţionarea celor mai bune exemplare din rîndurile tineretului bovin şi prin buna îngrijire şi furajare. In felul acesta s-a ajuns ca, faţă de alţi ani, producţia de lapte să sporească simţitor, obţinîndu-se anul trecut peste 3.000 pe cap de vacă furajată, la un preţ de cost sub cel planificat. Depăşirea planului anual cu 4.000—6.000 litri lapte de către unii mulgători ca Molnár Francisc şi Kőműves Ştefan, demonstrează că în direcţia sporirii producţiei de lapte gospodăria mai are încă însemnate rezerve nefolosite. Datorită depăşirii producţiilor medii stabilite la hectar cît şi datorită realizării unor produse de calitate, gospodăria de stat din Sînmiclăuş a reuşit ca în anul trecut să reducă preţul de cost planificat, la producţia globală, cu peste 1 milion de lei. Gospodăria a realizat anul trecut o producţie globală în valoare de 10 milioane de lei şi a livrat fondului central al statului producţie-marfă în valoare de 8,7 milioane lei, ceea ce înseamnă aproape 400.000 lei la suta de hectare teren. O dată cu creşterea producţiei marfă şi reducerea preţului de cost gospodăria de stat din Sînmiclăuş a devenit rentabilă. Acest lucru fiind exprimat prin acoperirea integrală a cheltuielilor din producţia marfă valorificată şi, în plus, prin obţinerea şi a unui beneficiu de aproape 130.000 de lei. Pentru acest an, gospodăria şi-a propus în planul de producţie sarcini sporite. Cele peste 400 ha plantaţii cu vii şi pomi, cît şi sporirea numărului de vaci vor face ca în viitor gospodăria să se profileze în producerea de lapte-fructe. Luptînd în continuare pentru o producţie sporită la hectar şi pe cap de animal, încadrîndu-se în baremul de cheltuieli planificate, lucrătorii de aici vor putea livra statului produse mai multe, mai ieftine şi de calitate superioară, fapt ce va permite creşterea rentabilităţii şi obţinerea de beneficii mult mai mari. Prin aceasta va contribui la mărirea continuă a acumulărilor socialiste necesare dezvoltării şi pe mai departe a economiei naţionale şi a creşterii nivelului de trai a celor ce muncesc. T. GABOR -------------ana------------- Producţia la hectar Preţ de cost/tonă Felul culturii în kg. în lei Planificat Realizat Planificat Realizat Grîu 1.800 2.705 1.680 1.030 Porumb 2.800 3.541 1.100 608 Struguri 6.000 8.640 2.206 1.726 EXCURSII Comitetul orăşenesc U.T.M., în colaborare cu Agenţia O.N.T. „Carpaţi“ Tg.-Mureş, organizează în cadrul acţiunilor: Să ne cunoaştem patria, două excursii interesante. Prima excursie, pe itinerarul: Mediaş—Copşa Mică—Sibiu, se va face cu autobuzul, la data de 23 februarie. Costul unui bilet este de 49,50 lei. Cea de a doua excursie va avea loc în zilele de 4—5 aprilie pe itinerarul Turda—Alba Iulia— Deva—Hunedoara. Costul unui bilet este de 90 lei în care intră şi cazarea. înscrierile la prima excursie, se fac la Agenţia O.N.T. şi la organizaţiile U.T.M. pînă la 20 februarie, iar la cea de a doua pînă la 25 martie a. c. Blocuri de locuințe în strada Berzsenyi din Tg.-Mureș.