Steaua Roşie, martie 1964 (Anul 13, nr. 51-76)
1964-03-01 / nr. 51
FILATELIE ... Să revenim puţin la Campionatele europene de volei Cu ocazia Campionatelor europene de volei, care au avut loc între 22 octombrie — 4 noiembrie anul trecut, Poşta română a emis cinci timbre, cu o valoare nominală totală de 5,95 lei. Primele patru timbre reprezintă, pe un fond înfăţişînd harta Europei, diferite aspecte ale jocurilor de volei feminin şi masculin, iar ultimul reproduce cupa Campionatelor europene între cluburi, care i-a revenit pe 1963 echipei „Rapid“ din ţara noastră. Machetele au fost executate de graficienii V. Crivăţ şi R. Veluda. Timbrele sunt imprimate în offset, pe hîrtie gumată, în foiţe de cîte ICO de bucăţi dantelate. Au apărut de asemenea două plicuri „prima zi“, cu ştampilă specială. Această emisie se adaugă la seria mărcilor poştale româneşti consacrate sporturilor, care au obţinut în repetate rînduri distincţii la diferite expoziţii şi concursuri filatelice internaţionale, precum şi elogiile presei străine de specialitate. UN ALIAJ INTERESANT Fizicienii de la Universitatea din California au descoperit că un aliaj de aur și bariu devine supraconductor la minus 260 grade C. Aceasta constituie un fapt însemnat pentru a se afla răspunsul la problema dacă orice metal poate deveni supraconductibil. DIN LUMEA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII CENTRALĂ ATOMICA MOBILA IN U.R.S.S. In U.R.S.S., la Ulianovsk, se construieşte o centrală atomică mobilă denumită „Instalaţie atomică în blocuri-pile“ sau pe scurt ,ARBUS". Constructorii sovietici au proiectat-o în blocuri separate. Ansamblul blocurilor are o greutate totală de 360 de tone. Pentru prima oară în lume s-a folosit ca moderator și fluid purtător de căldură, un lichid organic — gazoii hidrostabilizat, ridicat la o temperatură de 250 grade. Combustibilul folosit este uraniul. FOLOSIREA ENERGIEI ATOMICE DREPT CATALIZATOR In S.U.A., firma „Dow Chemical Comp.“ a dat în exploatare prima uzină care folosește energia atomică drept catalizator. Este vorba de radiaţii gama ale cobaltului 60 pentru producerea bromurei de etil. LASER PORTATIV POLONEZ In laboratorul de aparate pentru măsurători ştiinţifice al Institutului de Fizică al Academiei de Ştiinţe din R.P. Polonă a fost construit sub conducerea ing. Stanislav Stempinski un laser portativ cu rubin. După părerea constructorilor, crearea unei asemenea instalaţii portative constituie o nouă etapă pentru pregătirea de noi modele care vor pune bazele folosirii pe scară largă a laserelor cu rubin în chimie, industria constructoare de maşini, mecanica de precizie şi medicină. TELEVIZIUNE PENTRU ORBI Dr. Allen B. Du Mont, din Clifton (S.U.A.) afirmă că ultimele descoperiri fiziologice permit să se ia în consideraţie posibilitatea realizării unor imagini televizate care nu vor trece prin ochiul uman, ci vor emite direct spre creier impulsuri electronice. Va fi astfel posibil ca şi orbii să „vadă“ emisiunile. TERMOMETRU ELECTRONIC întreprinderea „Elektromedicina" din Lubliana a pus la punct producţia de termometre medicale electronice. Spre deosebire de termometrele cu mercur, care reacţionează încet la modificări de temperatură, termometrul electronic poate stabili cu mare precizie în numai trei secunde temperatura corpului omenesc. Aceeaşi întreprindere a început să producă şi aparate electronice „Lerikont", folosite pentru analiza sîngelui. UN URIAŞ RACITOR NATURAL Experţii sovietici au recomandat folosirea ca un uriaş răcitor natural a regiunii situate la nord de Cercul arctic. După cum se ştie, la circa 20 cm adîncime de sol se găsesc roci îngheţate veşnic, în care va fi uşor să se creeze depozite pentru alimente. Dacă primele experienţe se vor dovedi concludente, încă în cursul acestui an, vor fi date în folosinţă 235 de uriaşe răcitoare naturale. STEAUA ROȘIE um noul sediu al baumeni Noţiunea de bancă are astăzi la noi cu totul alt conţinut decît în anii dominaţiei burghezo-moşiereşti. Fosta Bancă Naţională, înfiinţată în 1880, a fost principalul sprijin financiar al burgheziei, îndeosebi al Partidului naţionalliberal. Burghezia şi moşierimea şi-au creat o serie de alte bănci, instrumente de îmbogăţire pentru ele şi mijloace de exploatare şi jaf, pentru mase. Una dintre cele mai importante bănci din Romînia de odinioară, Banca Marmorosch, Blank et Co. (fondată sub formă de casă de bancă încă în 1848) era unul din principalele canale pentru pătrunderea capitalurilor grupărilor financiare germane, austriece, franceze şi americane în economia Romîniei. In urma crizelor economice şi a speculaţiilor bancherilor, micii depunători au fost cu adevărat ruinaţi, iar prin dobînzile încasate de pe urma unor împrumuturi neînsemnate, alţi oameni simpli au fost jecmăniţi. Dar după eliberare, treptattreptat s-a făcut ordine şi în domeniul vieţii financiare-bancare. La sfîrşitul anului 1946 Banca Naţională a fost etatizată, iar în 1948 a fost transformată în Banca de stat a RPR. In condiţiile socialismului, rolul şi funcţiile băncii diferă ca de la cer la pămînt, de cele din capitalism. Pe baza planurilor economice de stat, băncile îndeplinesc rolul unei puternice pîrghii în conducerea planificată a economiei naţionale, mobilizînd mijloacele băneşti disponibile, finanţînd şi creditînd întreprinderile şi gospodăriile socialiste etc. De asemenea, băncile au un rol important în organizarea şi efectuarea decontărilor băneşti şi plăţilor, reglementează circulaţia bănească şi exercită controlul prin leu asupra producţiei şi circulaţiei mărfurilor. Iată deci cît de însemnat este rolul băncii în economia socialistă, fapt care ne-a determinat să facem o vizită la o asemenea instituţie. Această vizită a devenit cu atît mai actuală cu cît Direcţia orăşenească Tg.-Mureş a Băncii de stat a R.F.R. s-a mutat zilele trecute în noul sediu din Piaţa Trandafirilor, prima construcţie ridicată în acest scop în regiunea noastră. LUMINA, ELEGANŢĂ, CONFORT încă în holul noului sediu te întîmpină lumina, eleganţa, confortul, o ambianţă senină, care te predispune la veselie. Doar nu vin aici oameni grijilii, cu mii de necazuri şi nevoi, sau speculanţi de toate speţele, încărcaţi cu gînduri rele, afacerişti feroce, care constituiau clientela băncilor în capitalism; azi vin aici oameni ai muncii, reprezentanţi ai întreprinderilor şi instituţiilor socialiste, oameni cinstiţi, cu gînduri curate şi cu intenţii bune, echilibraţi şi mulţumiţi. Lor le-a fost creat şi acest sediu şi în consecinţă, acesta trebuie să corespundă cu starea lor sufletească, cu hărnicia, cu optimismul lor. Cea mai puternică impresie îţi produce sala de operaţii, care ar face faţă şi ca o spaţioasă sală de bal. Această sală are o lungime de 43 de m şi înălţimea de 4 m, fiind inundată de lumină, în toate anotimpurile şi la orice oră. Lumina naturală şi cea artificială sunt asigurate de luminatoarele octogonale de pe tavanul sălii, împrejmuite cu cite 8 tuburi fluorescente. In cele două laturi de-a lungul sălii se înşiră ghişeele, cu cîte 7 compartimente fiecare, în care lucrează cca 10 brigăzi operative. In fundul sălii se află 3 caserii, sala verificatorilor, precum şi instalaţiile de condiţionare a aerului, într-un corp separat din beton armat este adăpostit tezaurul băncii. Pardoseala sălii de operaţii e formată din mozaic veneţian, combinat cu plăci de marmură. Construcţia sediului, de o concepţie modernă, a fost executată în baza proiectelor arhitectului Mircea Damian. CONDIŢII OPTIME DE MUNCA ŞI... MECANIZARE In biroul său din corpul de clădire din faţă, cu două etaje, cuprinzînd şi birourile inspectorilor cărora le e încredinţată activitatea de îndrumare şi control, directorul Ioan Dobru ne vorbeşte cu satisfacţie despre avantajele noului sediu. „Aici, se realizează o colaborare cu mult mai bună între resoartele băncii, decît în sediul vechi — ne spune. — Ceea ce e însă şi mai important clientela este deservită mult mai rapid în marea sală de operaţii, la casierii, peste tot“. Un număr mare de funcţionari, mai precis funcţionare, deoarece majoritatea covîrşitoare a celor cca 150 de salariaţi sunt femei, (atenţiune bărbaţi, se apropie 8 Martie), execută zilnic aici cam 10 000 de operaţiuni contabile, sute de operaţiuni de casierie şi numără în medie cca 3 milioane lei. Aici se schimbă valute străine, se fac decontări pentru toate sectoarele economice, se execută toate operaţiunile contabile care reflectă relaţiile economice dintre unităţile socialiste etc. In ciuda acestui volum mare de operaţiuni, peste tot, vezi numai feţe zîmbitoare. Funcţionarele s-au acomodat şi ele cu noul sediu, fiind îmbrăcate frumos, în halate negre, cu gulere albe, imaculate. Şi cum să nu zîmbească, de pildă, utemista Maria Ieremia, care cu ajutorul aparatului „Astra“ triplex, de contabilitate, înregistrează zilnic, fără prea mult efort, pînă la 1 000 de operaţiuni contabile, în loc de 125, cîte se pot înregistra manual în 8 ore de lucru. PLUS SAU MINUS = GREŞEALA Instituţia bancară de tip nou presupune desigur concepţie nouă faţă de muncă, oameni pătrunşi de conştiinţa socialistă. Printre lucrătorii băncii se găsesc mulţi care dau un însemnat ajutor unor întreprinderi. Astfel, de pildă, inspectori ca Elena Bobletec sau Clara Körösi sprijină Fabrica de mobilă „23 August", respectiv fabricile de zahăr şi de conserve, în descoperirea rezervelor interne. Dar ca peste tot, şi în munca cu banii pot interveni greşeli. Pentru lucrătorii de la bancă, atît minusurile cît şi plusurile constituie semnale de alarmă. In fiecare seară personalul băncii colectează în genţi sigilate banii încasaţi în cursul zilei la anumite casierii din oraş. A doua zi se trece la numerotarea banilor, în multe cazuri în lipsa casierilor respectivi. Aici, elementul „încredere“ joacă un rol decisiv. Se întîmplă ca în genţile respective să se găsească plusuri, faţă de situaţiile prezentate. Desigur, în asemenea cazuri plusurile se restituie, urmînd să se constate de unde provin ele. Iată numai cîteva aspecte din viaţa cotidiană a unei bănci din zilele noastre, instituţie în care oricine poate avea deplină încredere. ŞTEFAN IZSÁK Marea sală de operaţiuni seamănă mai degrabă cu o sală de bal, sau cu sala de aşteptare a unui aeroport modern. Tehnica şi-a spus cuvîntul şi la bancă. Utemista Maria Ieremia, operator maşinist, nu seamănă de loc cu vechiul tip de contabili gîrboviţi şi exploataţi. Cititorii sînt rugaţi să înmîneze persoanelor de mai sus mărţişoarele care li se potrivesc CALEIDOSCOP De cîtva timp, în Anglia se studiază un nou vaccin pentru profilaxia antigripală. Vaccinurile existente nu au fost folosite pe scară mare pînă acum, deoarece dădeau imunitate numai în şase cazuri din zece şi pentru o durată de şase luni. Anul acesta a fost pus la punct un nou vaccin, care dă rezultate mult mai bune. El este eficace în nouă cazuri din zece şi dă imunitate pe o perioadă de unu pînă la trei ani. La Puerto Penasco, în Mexic, s-a construit prima instalaţie-pilot din lume pentru transformarea apei de mare în apă potabilă, cu ajutorul energiei solare. ★ Cînd este prea frig, agronomii sovietici învelesc semințele cu ceară înainte de a le semăna. Ceara protejează semințele contra frigului și microbilor, dar nu le împiedică să germineze. ★ LEGATURI RADIO-TELEFONICE PRIN COSMOS MOSCOVA 29 (Agerpres). După cum transmite agenţia TASS, la 28 februarie s-a încheiat prima serie de legături radio-telefonice prin Cosmos pe distanţe foarte mari între Observatorul „Jodrel Bank“ şi Observatorul sovietic din Zimenki. In cursul zilei de 28 februarie au avut loc cîteva emisiuni radio-telefonice prin intermediul satelitului „ECHO-2“ în cursul cărora specialiștii englezi au transmis cuvinte înregistrate pe bandă de magnetofon şi încetinite de opt ori. Experienţa a fost făcută pentru a se verifica posibilitatea stabilirii unei legături telefonice directe prin Cosmos între diferitele puncte ale planetei noastre. Din cele 11 cuvinte engleze transmise, oamenii de ştiinţă sovietici au reuşit să descifreze opt. IN DOI PERI! ORIZONTAL. 1. Nu-i arde de nimic ... — ... şi nici nu-i trebuie nimic! 2. Stîlp la poartă! — Literă grecească. 3. Stă în bloc! — Ia note! 4. Apără peste bară (prese.). — Spirt sută la sută (minus 4°)!... 5.... şi vin tare! — Se-ngălbeneşte la faţă! 6. Mai mică decît... daraua. — Protejează camera unei mingi de fotbal. — Rîu în R.P.R. 7. Pronume posesiv. — Nu fac nici... două parale! 8. Bazarul... marilor speranţe! — Chiar aci! —Din Crişana. 9. Ia aer!... — ... şi sînt luaţi peste picior! 10. Stă pe lîngă Lună... — ... şi Isis! — Peşte la tavă! 11. Se duce cu suta!... — ... şi cu ele se duce mia!... — ... şi spală putina! 12. Te-ngălbenește! — Face... muzică!... 13. ...Iar ăstuia îi cîntă cucul la cap! — Stă pe marginea terenului ! VERTICAL: 1. Tare ca... tunul! ... — ...și-l umflă râsul! 2. O gură de apă ! — O spui în gura mare ! — Unice! 3. Bate... bila! — Ia cu sare! — E galbenă la... tigaie. 4. „Hai noroc" şi „la mulţi ani“ ! — Se-nvîrte printre aştri! — Eşec, dar nu cu ... „unu la unu“. 5. Umblă cu capul în nori! — Stronţiu. 6. Postat! — Altul care face ... muzică! — Usturoi (reg.). 7. Prototipul unui papagal celebru! (fem.) — Se-nvîrte printre „stele“! 8. Te face să oftezi! — Merge cu ba... ba! — Claxon ... birjeresc! 9. A dat în... mintea copiilor! — Moare şi se naşte deodată! 10. Văd uneori dubiu! — Nu-ţi dau nici o... ceapă degerată! 11. Se descurcă greu... — ... şi cel care le încurcă! — Te frige la .. tălpi! (reg.) 12. Urzeli. — Tună şi fulgeră! (fem.) ing. C. STOFĂNESCU Tg.-Mureş 3