Steaua Roşie, iulie 1964 (Anul 13, nr. 153-179)
1964-07-01 / nr. 153
PrOlETARFIHHTOAT&WRILE;UNITT-V. ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 153 (1958) Miercuri, 1 iulie 1964 4 pagini 20 bani Cu prilejul Zilei învăţătorului Ieri, în sala cinematografului „Arta" din Tg.-Mureş a avut loc şedinţa festivă consacrată sărbătoririi Zilei învăţătorului. La şedinţă au participat tovarăşii Gere Mihai, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Pojan Romeo, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tg.-Mureş, Cornel Cosma secretar al Comitetului regional U.T.M., Udvarhelyi Iosif, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Tg.-Mureş, precum şi un mare număr de educatori, învăţători şi profesori din oraşul Tg.-Mureş şi satele din raza oraşului. Tovarăşul Gere Mihai, în numele Comitetului regional de partid şi al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a felicitat cadrele didactice pentru munca lor plină de abnegaţie depusă în direcţia creşterii tinerei generaţii, a viitorilor constructori ai socialismului şi comunismului. Tovarăşul Udvarhelyi Iosif, în cuvîntarea sa a scos în evidenţă noile realizări în domeniul învăţămîntului, condiţiile create cadrelor didactice şi elevilor pentru predarea şi însuşirea ştiinţei şi culturii. La şedinţa festivă au mai luat cuvîntul profesori şi elevi care au vorbit despre grija părintească ce le-o poartă partidul. Apoi, tovarăşul Gere Mihai, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a înmînat „Medalia Muncii" unui număr de 9 educatori învăţători şi profesori pentru merite deosebite obţinute în munca educativă. S-a dat apoi citire numelor învăţătorilor şi profesorilor distinşi cu titlurile de „învăţători şi profesori emeriţi", precum şi numele celor distinşi cu „Ordinul Muncii* cl. 111-a, cărora înaltele distincţii li se înmînează la Bucureşti. Asemenea manifestări au avut loc în toate raioanele regiunii noastre. Aspect din sală din timpul şedinţei Aplicarea tehnicii noi factor important în realizarea sarcinilor de producţie In condiţiile actuale ele dezvoltare a forţelorde producţie, progresul tehnic constituie una dintre cele mai importante probleme. Tehnica progresează în ritm rapid, oferind noi mijloace pentru ridicarea productivităţii muncii în toate sectoarele producţiei. In munca sa de coordonare şi îndrumare, organizaţia de bază a întreprinderii „Electro-Mureş" a acordat o deosebită atenţie introducerii pe scară tot mai largă a tehnicii noi: înzestrarea cu utilaj modern, mecnizarea şi automatizarea procesului de producţie, îmbunătăţirea organizării producţiei şi ridicarea permanentă a calificării cadrelor, precum şi desfăşurarea cu succes a întrecerii socialiste au permis ca întreprinderea noastră să-şi realizeze toţi indicatorii de plan atît în anul trecut, cit şi pe cele cinci luni ale anului în curs, îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan sporite în acest an, au fost posibile ca urmare a măsurilor tehnice aplicate din planul de măsuri tehnico-organizatorice cît şi a traducerii în viaţă a planului tehnic care a fost judicios întocmit, iar îndeplinirea lui a fost urmărită cu cea mai mare atenţie. Un aport deosebit la însuşirea rapidă a tehnicii noi l-au avut în întreprinderea noastră cele trei cursuri de calificare care au funcţionat în 1963 cu un număr de peste 100 de participanţi pentru însuşirea meseriilor de presatori, galvanizatori şi montori de bunuri de larg consum electrocalorice. De asemenea, cei peste 600 de muncitori care au participat la cele 12 cursuri de perfecţionare şi ridicare a cunoştinţelor profesionale, şi-au însuşit în bune condiţii cunoştinţelenecesare supravegherii şi întreţinerii corecte a noilor maşini, ca de exemplu, maşina de prelucrat prin electroeroziune, maşina automată de filetat şi altele. Cursurile de ridicare a nivelului de cunoştinţe tehnice vor continua şi în acest an, paralel cu un alt curs pentru specializarea a 20 de muncitori tineri în meseria de matriţel-lăcătuş. Trebuie să arătăm că, în ceea ce priveşte ridicarea nivelului cunoştinţelor profesionale şi tehnice, nu am organizat nici un fel de acţiuni pentru ingineri şi tehnicieni. Zi de zi se simte tot mai mult necesitatea înfiinţării unui cerc pentru însuşirea realizărilor tehnicii moderne de către cadrele tehnice: ingineri, tehnicieni şi maiştri. Prin lărgirea mişcării de inovaţii şi executarea unor lucrări de mică mecanizare am urmărit să eliminăm munca manuală, munca fizică grea, să mecanizăm aceste procese, dacă nu în întregime, cel puţin parţial. Astfel, prin montarea la sectorul bunuri de larg consum a încă unei benzi rulante s-a creat posibilitatea realizării unei producţii şi productivităţi mult sporite. In viitor va trebui să ne orientăm eforturile spre mecanizarea parţială sau chiar totală a procesului de producţie din turnătoria de feroase şi neferoase, unde mecanizarea la ora actuală este mult în urma altor turnătorii din ţară. Acest lucru se impune cu atît mai mult, cu cît una dintre secţiunile înguste ale procesului tehnologic este chiar la turnătorie. Nivelul dezvoltării tehnicii este determinat atît de gradul de perfecţionare a uneltelor de producţie, cît şi de gradul de perfecţionare a tehnologiei. Pentru a valorifica pe deplin avantajele introducerii mijloacelor moderne de muncă, este necesară utilizarea celor mai înaintate procedee tehnologice de lucru. Prin perfecţionarea diferitelor procese tehnologice am realizat însemnate economii de materie primă şi muncă vie, ceea ce se reflectă în realizarea sarcinii de reducere a preţului de cost. Astfel, printr-o tehnologie corespunzătoare la formarea şi turnarea tălpilor fiarelor de călcat procentul de rebut a scăzut foarte mult. Din activitatea noastră zilnică am căutat să realizăm la termene asimilările de produse noi, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie, introducerea şi extinderea procedeelor tehnologice noi, cercetările tehnico-ştiinţifice, şi am urmărit realizarea indicatorilor de utilizare a maşinilor, agregatelor şi instalaţiilor. Prin munca conştientă a membrilor şi candidaţilor de partid, prin îndrumarea şi controlul efectuat de biroul organizaţiei de bază, prin stimularea activităţii multilaterale a oamenilor muncii pe linia progresului tehnic şi orientarea acestei activităţi spre realizarea obiectivelor puse de partid în faţa fiecărui colectiv de muncă, în viitor vom obţine noi succese în aplicarea tehnicii noi — factor important în realizarea integrală a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate. ing. ALEXANDRU ROŞCA director al I.I.S. „Electro- Mureş" Tg.-Mureş RECITAL TUDOR ARGHEZI După reuşitul recital Eminescu, aseară, Teatrul de stat a prezentat iubitorilor de poezie din Tg.-Mureş un interesant recital Tudor Arghezi, indiferent care au fost criteriile selecţionării poeziilor din recital (autorul ei a fost Nicolae Scarlat) buchetul de bijuterii argheziene s-a oferit spectatorilor cu dragoste şi înţelegere. Ideea recitalului, căci se poate vorbi de o idee, a ţintit să dezvăluie ascultătorului direcţia dezvoltării ideologice a poetului dar şi direcţiile multiple ale complexului arghezian. Fireşte, un recital nu poate da decît o imagine generală. Dar spectatorii prezenţi aseară nu se întîlneau pentru prima dată cu Arghezi, (în tălmăcirea actorilor de la Teatrul de stat din localitate). Aş remarca în mod deosebit pe Vasile Vasiliu care a creat cu alegoria „Trişca" un moment de superioară frumuseţe. Mihai Dobre şi Alexandru Anghelescu la rîndul lor, au dezvăluit cu înţelegere laturi intime ale lui Arghezi. Nicolae Scarlat, Mihai Gingulescu, Elisabeta Daicu, Alexandru Arşinel şi mulţi alţii au fost tot atîtea reuşite. Sperăm că iniţiativa unor asemenea recitaluri nu se va opri aici. Sugerăm pentru stagiunea viitoare recitaluri din poezia populară şi cultă romînească, din poezia universală, clasică şi modernă. Pentru că recitalul de aseară a demonstrat buna primire de care se bucură asemenea iniţiative noi. DINU TUDOR Datorită aşezării sale geografice, regiunea noastră dispune de suprafeţe întinse de fînuri cultivate, dar mai ales de fineţe naturale, care au un rol determinant în asigurarea bazei furajere pentru efectivele de animale în continuă creştere. In total, fîneţele naturale ocupă o suprafaţă de peste 162.000 ha, iar fînurile cultivate (lucernă şi trifoi) peste 33.000 ha. Faţă de perioada în care ne aflăm, coasa I la lucernă trebuia să fie terminată, iar la trifoi pe terminate. De asemenea, cositul fîneţelor din partea de jos a regiunii noastre trebuia să fie mult avansat. Pentru a vedea care e stadiul lucrărilor de recoltare a furajelor, redacţia noastră a întreprins un raid-anchetă în raioanele: Reghin, Tg.-Mureş, Luduş şi Tîrnăveni. Organizare bună — avansaţi la recoltat 3 Sîntem în perioada cînd paralel cu întreţinerea culturilor e în toi şi recoltatul fînurilor cultivate şi a fîneţelor naturale. Acolo unde organizaţiile de partid şi consiliile de conducere ale G.A.C. au luat măsuri organizatorice eficiente, în cadrul brigăzilor au fost formate echipe de cosaşi, au fost folosite şi mijloacele mecanizate, rezultatele la cosit sînt dintre cele mai bune. La gospodăriile colective din Vărgata, Acăţari, Band, Ghindari, din raionul Tg.-Mureş, Voivodeni, raionul Reghin, Găneşti, raionul Tîrnăveni, recoltatul trifoiului cît şi a fîneţelor naturale este avansat, aproape pe terminate pe sute de hectare. La gospodăria agricolă colectivă din Acățari, raionul Tg.-Mureș, datorită bunei organizări a muncii, cositul trifoiului de pe cele 110 ha a fost terminat la timp. Ca un fapt pozitiv în activitatea consiliului de conducere a acestei gospodării colective, este că uscatul trifoiului s-a făcut în întregime în pari. In atenţia preşedintelui, a inginerului agronom a fost ca la cositul, uscatul şi depozitatul trifoiului să se facă numai lucrări de calitate. Semnificativ este şi faptul că la Acăţari furajele nu se depozitează oricum. Locul uij^de se aşează sirele este îngrădit, lar întreaga cantitate de fîn ce £ ^depozitează este în prealabil atărită, evidenţa fiind ţinută cu st *reţe de către brigadierul zootehnrt. In această gospodărie munca a fost astfel organizată îneît şi cositul finului să se facă în timpul cel mai bun, iar parii folosiţi la uscatul trifoiului, se întrebuinţează acum la uscatul finului. Itrucît uscatul furajelor pe capre este o metodă şi mai practică, faţă de cele 200 capre existente, pînă ce se va trece la coasa a ll-a a lucernei se vor mai confecţiona încă 1.000 bucăţi. Aceste metode de uscare a finului merită a fi aplicate de un număr cît mai mare de gospodării colective. Rămaşi în urmă cu recoltatul trifoiului Cu toate că pînă acum cositul trifoiului trebuia să fie pe terminate,la G.A.C. din Corunca, Crăciuneşti, Ghindari, Mădăraş, Şardul Niraj, Ungheni, Vărgata, din raionul Tg.-Mureş, Şona, Velţ, Tătîrlaua şi Zagăr din raionul Tîrnăveni, Sînpaul, Grindeni, din raionul Luduş, şi altele s-a terminat), din lipsă de organizare a muncii, în raioanele amintite sînt încă multe gospodării colective, care pînă zilele trecute nici n-au început această lucrare. Printre acestea se numără cele din Sărăţeni, Neaua, Găieşti, Chibed, din raionul Tg.-Mureş, Cerghid, Cuştelnic şi Lăscud, din raionul Tîrnăveni, Băla, Pădureni şi Ercea, din raionul Reghin, Deag, din raionul Luduş, şi altele. In alte gospodării colective, deşi cositul trifoiului a început, totuşi faţă de suprafaţa mare ce o au de recoltat, rezultatele obţinute pînă acum nu sînt de loc satisfăcătoare. Un asemenea exemplu îl constituie şi gospodăria colectivă din Căpuş, raionul Luduş. Aici, din 200 ha cultivate cu trifoi, acesta a fost cosit doar de pe o suprafaţă de 5 ha. Această rămînere în urmă e motivată de specialiştii gospodăriei prin faptul că trifoiul e lăsat să mai crească. Or, în perioada în care ne aflăm trifoiul poate mai mult să „îmbătrînească" nicidecum să crească. In alte gospodării colective există tendinţa ca mai întîi să recolteze fîneţele şi apoi trifoiul!? Astfel se procedează la gospodăria colectivă din Cozma, raionul Reghin. Or, este ştiut că faţă de recoltatul fîneţelor trifoiul trebuie să aibă prioritate. O preocupare de seamă pentru recoltatul trifoiului se manifestă la gospodăria colectivă din Frunzeni, raionul Reghin. Pînă acum din cele 210 ha cultivate cu această plantă, trifoiul a fost recoltat de pe 150 ha. Tot ce s-a recoltat a fost uscat şi depozitat în bune condiţii, obţinîndu-se un fîn de calitate. Totuşi, aici mai există şi lipsuri; fînul se aşează în sire fără a fi în prealabil cîntărit. Acest lucru nu se datoreşte faptului că gospodăria colectivă nu ar avea bascule, ci lipsei „de timp" a specialiştilor de la întreprinderea „Republica“ din Reghin care deşi au primit cu o lună în urmă comanda, totuşi întîrzie să instaleze cele două bascule atît de necesare gospodăriei colective. Ritm mai intens la cositul fîneţelor Cu toate că lucrările de întreţinere a culturilor ca şi recoltatul trifoiului şi a altor leguminoase de nutreţ cer un mare număr de braţe de muncă, totuşi practica , a arătat că în acele gospodării colective unde organizaţiile de partid au desfăşurat o susţinută muncă politică, au îndrumat consiliile de conducere să organizeze bine munca şi cositul fîneţelor se află într-un stadiu avansat. Şi aici se pot da multe exemple de gospodării fruntaşe, printre care cele din Vărgata, Pănet, Miercurea Niraj, din raionul Tg.-Mureş, Dedrad şi Voivodeni, din raionul Reghin, Bogata, din raionul Luduş, Mica, raionul Tîrnăveni şi altele. Dacă în aceste gospodării colective recoltatul fîneţelor este destul de avansat, deci cositul s-a făcut în stadiul de înflorire, cînd plantele îşi păstrează calităţile nutritive, în alte gospodării colective din această parte a regiunii cositul se desfăşoară anevoios. Cu toate că gospodăriile colective din raionul Luduş trebuiau să fie cele mai avansate, totuşi aici această lucrare s-a efectuat abia în proporţie de 16,8 la sută. In gospodăriile colective din Fînaţe, Răzoare, Papiu Ilarian, Pogăceaua, Silivaş, Urmeniş şi altele din acest raion, cositul finului n-a început. In ritm nesatisfăcător se desfăşoară cositul fîneţelor şi în unele gospodării colective din raioanele Reghin, Tg.Mureş şi Tîrnăveni. Cositurile mecanice nu sînt folosite raţional In vederea recoltării furajelor la timpul optim, a scurtării perioadei de strîngere a lor, a economisirii unui mare volum de zile-muncă, reducerii efortului fizic, un rol important în perioada de recoltare a fîneţelor, mai ales pe terenurile plane, îl pot şi ar trebui să-l aibă cositorile mecanice. Aceste maşini sînt folosite în mod chibzuit şi cu maximum de randament în gospodăriile agricole de stat. Tot în aceste unităţi agricole socialiste se practică şi balotarea fînurilor, precum şi transformarea cu ajutorul unor uscătoare de furaje verzi a trifolienelor, în făină. In raidul nostru întreprins prin aceste raioane am găsit cositori care funcţionau bine dar şi altele care erau defecte. Acest lucru se datoreşte mai ales faptului că serviciul regional S.M.T. nu s-a ocupat îndeaproape de îndrumarea S.M.T. ca toate cositoarele să fie folosite cît mai raţional. La gospodăria colectivă din Oaia, raionul Tg.-Mureş, de exemplu, în lanul de trifoi „lucrau" la cosit 3 cositori. Faptul că aceste maşini erau mai mult defecte decît bune se datoreşte şi situaţiei că S.M.T. Miercurea Niraj a repartizat să lucreze cu aceste maşini numai tractorişti tineri, fără experienţă. De asemenea, în loc ca la grupul de cositori care lucra la Oaia să fi repartizat cel puţin un mecanic priceput, cu experienţă sau iS îl venit lin atelier mc/B!! care să ajute operativ la înlăturarea defecţiunilor, totul s-a lăsat la voia înttmplării, fapt care a dus ca ore de-a rîndul tractoriştii să piardă timpul plimbîndu-se pînă la fierarul gospodăriei colective sau aşteptînd că doar, doar va veni atelierul mobil. Un alt neajuns în folosirea raţională a cositorilor este acela că la unele gospodării colective acestea stau nefolosite. La gospodăria colectivă din Acăţari sînt două cositori, una aparţinînd S.M.T. Miercurea Niraj şi alta gospodăriei colective, care pe motiv că aici sînt braţe de muncă suficiente, nu sînt folosite. Dacă lucrurile stau aşa, aceste maşini de ce nu sînt repartizate să lucreze la alte gospodării colective din apropiere, unde se simte nevoie de asemenea maşini ? Se ştie că la obţinerea unui fîn de calitate pe lîngă maşini, oamenii folosesca întorsul finului, adunatul acestuia, greble mecanice, cu tracţiune animală, manuale şi altele. Se întîmplă uneori ca acestea să se defecteze şi pentru repararea lor e nevoie de un muncitor calificat care să intervină operativ. Dar iată că nu peste tot lucrurile se întîmplă aşa. La gospodăria colectivă din Cozma, raionul Reghin, există doar o singură greblă mecanică, care o perioadă a funcţionat bine, dar după ce s-a defectat nu s-a găsit cine s-o repare. Conducerea gospodăriei colective s-a mulţumit să consemneze faptul, dar n-a apelat la acele unităţi care dispun da oameni calificaţi şi le-ar putea repara această greblă. ★ Aşadar, situaţia de pe teren arată că ritmul de recoltare a fînurilor cultivate şi a fîneţelor naturale, mai ales în raioanele din partea de jos a regiunii noastre, unde cositul acestora trebuia să fie mult avansat, este nesatisfăcător. Se impune deci ca consiliile agricole, organele şi organizaţiile de partid, să ia măsuri organizatorice maieficiente pentru ca ritmul de recoltare a fînețelor să fie mult intensificat, la cositul furajelor să fie folosite cît mai chibzuit cositurile mecanice. Atelierele mobile din S.M.T. să fie mai operative în punerea la punct a acestor mașini. Să fie generalizată în cît mai multe gospodării colective metoda de uscare a furajelor pe capre. In vederea ţinerii unei evidenţe cît mai precise a furajelor se recomandă ca acestea înainte de aşezare în sire să fie cîntărite. Pentru ca piaderile prin păstrarea fînurilor în sire să fie minime, e necesar ca şirele să fie bine vîrfuite, acoperite cu nutreţuri de o calitate mai slabă. O atenţia deosebită recoltării fînurilor cultivate şi fîneţelor naturale trebuie acordată şi în raioanele Ciuc, Gheorghieni, Topliţa şi Odorhei, unde se află cele mai întinse suprafeţe de fineţe. Organele şi organizaţiile de partid, specialiştii din gospodăriile colective să desfăşoare o astfel de muncă de îndrumare şi control, pentru ca recoltatul, uscatul şi depozitarul furajelor să se facă la timp şi în cele mai bune condiţii, asigurîndu-se astfel animalelor furaje suficiente şi de bună calitate. FURAJELE SA FIE RECOLTATE LA TIMP! ------------------------- (Radancheia) -------------------------- La gospodăria colectivă din Voivodeni, raionul Reghin, depozitatul furajelor din prima coasă este pe terminate. In fotografie: Colectiviștii așează fînul în sire. UN CERCETĂTOR NEOBOSIT Duminică 28 iunie, secţia de neurologie, psihiatrie şi neurochirurgie din cadrul filialei Uniunii Societăţilor de ştiinţe medicale a organizat o şedinţă de comunicări ştiinţifice. Lucrările comunicate au fost dedicate academicianului Dezideriu Miskolczy, cu ocazia apropiatei împliniri a 70 de ani. Au prezentat comunicări interesante profesori universitari şi colaboratori ai sărbătoritului. Academicianul D. Miskolczy este conducătorul clinicii de neurologie din Tg.-Mureş unde depune o bogată activitate de cercetare şi asistenţă medicală. In activitatea sa îndelungată, ştiinţifică şi medicală, care se întinde pe aproape cinci decenii, academicianul D. Miskolczy are merite deosebite privind clarificarea substratului morfopatologic al schizofreniei şi a demenţelor presenile. In cadrul Bazei de cercetări ştiinţifice a Academiei R.P.R. conduce cu succes cercetări în domeniul encefalomielitei experimentale. Academicianul Miskolczy s-a ocupat şi a obţinut rezultate de valoare privind afecţiunea numită scleroză în plăci, iar alături de un colectiv pe care îl conduce a descris o epidemie de encefalită transmisă prin ţînţari. De mai mulţi ani academicianul Miskolczy conduce Baza de cercetări ştiinţifice a Academiei R.P.R., din Tg.-Mureş. Neobosit cercetător şi îndrumător, academicianul se bucură de un deosebit prestigiu în lumea medicală din ţara noastră. In cadrul acestei şedinţe de comunicări, savantul şi-a exprimat recunoştinţa fierbinte faţă de condiţiile create azi oricărui cercetător, care asigură dezvoltarea tuturor ştiinţelor, inclusiv a ştiinţei medicale. El a mulţumit, de asemenea Partidului Muncitoresc Român pentru atenţia ce o acordă muncii de cercetare în toate domeniile de activitate, a mulţumit profesorilor universitari, colaboratorilor săi, pentru sărbătorirea lui cu ocazia apropiatei împliniri a 70 de ani. Urăm academicianului Dezideriu Miskolczy multă sănătate şi strălucite succese pentru dezvoltarea ştiinţelor medicale puse în slujba oamenilor muncii. Vizita în Austria a prim-vicepreşedintelui Consiliului de Miniştri (Gheorghe Apostol La invitaţia vicecancelarului Republicii Austria, dr. Bruno Pittermann, prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Gheorghe Apostol, însoţit de vicepreşedintele Consiliului de Miniștri Constantin Tuzu va face o vizită în Austria între 6—11 iulie a. c. Aceasta constituie răspunsul la vizita făcută de vicecancelarul Austriei în R. P. Romînă în luna aprilie. -----------------ac CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT VLĂHIŢA: Realizarea ritmică şi depăşirea planurilor de producţie lunare, precum şi însufleţită întrecere socialistă ce se desfăşoară, au făcut ca, colectivul UZINELOR DE FIER din VLĂHIŢA să-şi îndeplinească înainte de termen sarcinile de plan pe primul semestru al anului. In cele 6 luni care au trecut, harnicii jurnalişti şi turnători de aici au dat peste plan — în contul angajamentului luat în cinstea zilei de 23 August — 700 tone de fontă şi 400 tone de piese turnate. In aceeaşi perioadă productivitatea muncii a fost depăşită cu 5 la sută faţă de cea planificată. TG.-MUREŞ: Indeplinindu-şi înainte de termen sarcinile de plan pe prima jumătate a anului, colectivul FABRICII DE PIELĂRIE ŞI MĂNUŞI a obţinut importante economii la reducerea preţului de cost şi beneficii suplimentare de peste 800.000 lei, depăşindu-şi angajamentul luat pînă la 23 August. Şi colectivul ÎNTREPRINDERII „POLIGRAFIA" şi-a realizat înainte de termen planul pe primul semestru — ne informează corespondentul nostru voluntar Ioan Păuş — ca urmare a însufleţitei întreceri socialiste care se desfăşoară aici. In ultima perioadă a fost pusă în funcţie o modernă maşină de turnat pagini de ziar în plumb, ceea ce a îmbunătăţit mult calitatea muncii tipografilor. Cele mai bune rezultate în întrecerea socialistă le-au obţinut Dezideriu Mirese, Emil Selejan, Carol Bartha, Carola Gáli, Ştefan Crăciun, Arcadiu Soós, Cornel Boján, Iosif Miklós, Margareta Csécs, Zorina Topor şi alţii. In primele 5 luni, întreprinderea a realizat beneficii peste plan în valoare de 65.000 lei.