Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)

1964-09-01 / nr. 206

Inaugurată în urmă cu o săptămînă, în preajma celei de-a XX-a aniversări a elibe­rării patriei, Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P. Române cunoaşte o afluenţă­­de vizitatori din ce în ce mai mare. Sosesc zilnic, într-un şuvoi neîntrerupt, în grupuri sau individual, muncitori, ingineri şi tehnicieni, co­lectivişti, oameni de ştiinţă şi cultură, elevi şi studenţi, pensionari şi gospodine. De aseme­nea, vin numeroşi străini — oameni de afa­ceri, turişti, ziarişti de peste hotare. Vizitatorii cercetează cu interes şi admiraţie miile de ex­ponate ce oglindesc chipul de azi al ţării, avîntul economiei şi al culturii, roadele mun­cii entuziaste, creatoare desfăşurată de poporul român în anii luminoşi ai regimului democrat­­popular. Fantezia şi bunul gust caracterizează între­gul ansamblu arhitectonic în preajma Pieţii Scînteii — impunătorul pavilion central, pavi­lioanele şi platformele noi ce se desfăşoară pe o vastă suprafaţă, înscrise în cartea de aur a expoziţiei sau In notesurile ziariştilor, impresiile vizitatorilor romîni şi străini sunt unanime în aprecierile asupra valorii şi nivelului tehnic ridicat al ex­ponatelor, asupra organizării expoziţiei. Iată cîteva dintre acestea: Electricianul Gheorghe Paul, evidenţiat în producţie la Uzinele „23 August" din Bucu­reşti, a spus: Mi-au atras atenţia în mod deo­sebit produsele electrotehnice de un nivel teh­nic ridicat. Unul din ele m-a impresionat mult. Este vorba de blocul de aparate pentru loco­motiva Diesel-electrică fabricat­ la „Electropu­­tere" — Craiova. Acest bloc cuprinde apara­tură de conectare, protecţie, control şi mă­sură la nivelul tehnicii mondiale. Colegii mei de meserie de la uzina craioveană au cu ce se mîndri. — Sunt profund impresionat de tot ce am vă­zut — a spus prof. Alexandru Ungvári, de la Şcoala financiară din Baia Mare. Nu trebuie să fii neapărat specialist ca să-ţi dai seama de marile înnoiri care au avut loc în ţara noastră. Faptul că utilajul din subteran este de fabri­caţie romînească şi realizat la un înalt nivel tehnic constituie o mîndrie pentru orice cetă­ţean al acestei ţări. După ce a văzut funcţionînd maşinile elec­tronice C.I.F.A.—100 şi varianta ei mai nouă, C.E.T.—500, realizată pe bază de tranzistori, tehnicianul Vasile Haldan, de la Institutul me­teorologic a declarat: La institutul nostru se folosesc în prezent numeroase aparate electro­nice de mare precizie produse de industria noastră. Ele sunt de foarte bună calitate. Imi exprim satisfacţia şi mîndria de a vedea că tehnica şi ştiinţa romînească în acest domeniu se află astăzi, la un nivel inart. De altfel, pre­tutindeni în expoziţie este oglindit acest ade­văr îmbucurător. Tînărul Nicolae Ungureanu, de meserie sondor, în prezent ostaş la marină, a declarat vizitînd acelaşi stand: Am lucrat şi eu cu in­stalaţii de foraj, dar ele erau mai mici. Mi-ar place să lucrez şi cu astfel de instalaţii mo­derne, care sapă la mare adîncime. După satisfacerea stagiului militar mi-am făcut planul să mă angajez sondor în Valea Prahovei şi poate atunci o să lucrez la o astfel de insta­laţie. După ce a vizitat cu multă atenţie pavilio­nul cu produse din mase plastice, arhitectul Pompiliu Alămoreanu, de la Trustul 5 con­­strucţii-montaj Braşov, a spus: împreună cu to­varăşii mei am venit la expoziţie anume ca să vizităm produsele industriei­ construcţiilor şi celorlalte industrii legate de construcţiile de locuinţe şi social-culturale. Diversitatea sorti­mentelor din mase plastice pentru construcţii satisface în măsură tot mai mare cerinţele con­structorilor. Rugat să împărtăşească impresiile sale des­pre expoziţie, ministrul finanţelor al R.P. Po­lone, Jerzy Albrecht, a declarat printre altele: Expoziţia dv. mi-a dovedit, încă o dată, în mod sugestiv, cît de mult a progresat Româ­­nia în cei 20 de ani care au trecut de la eli­berarea ei. Este remarcabil, îndeosebi, stan­dul industriei constructoare de maşini, care dovedeşte că şi din acest punct de vedere vă aflaţi la un înalt nivel. Mi-au plăcut tractoa­rele produse de industria romînească şi folo­sesc prilejul pentru a aminti că ele sînt apre­ciate şi pe piaţa poloneză. Printre vizitatori am întîlnit pe K. D. La­­vrenenko, prim-vicepreşedinte al Comitetului de stat de producţie pentru energetică şi elec­trificare al U.R.S.S., care a declarat: Ca specia­list în energetică am remarcat prezentarea foarte compactă şi expresivă a sectorului in­dustriei energeticii. E suficient să priveşti noile tipuri de staţii electrice pentru a înţelege că în ţara dv. există unităţi de producţie puter­nice şi bine organizate. In mod deosebit, mi-a reţinut atenţia substaţia cu stîlpi pentru 400 kV, care, după mine constituie o realizare re­marcabilă şi o noutate pe plan mondial. Ziaristul danez — Flemming Poulsen de la „Ritzau’s News Agency" — a declarat: In an­samblul său, expoziţia subliniază grija mani­festată în România pentru continua creştere a nivelului de trai. Acest lucru ne-a fost dove­dit şi de exponatele prezente în standurile re­zervate industriei de confecţii şi de încălţă­minte. Ele sunt realizate într-un stil modern şi de o calitate care le permite să rivalizeze cu cele mai bune produse de acest fel de pe piaţa europeană. „Am venit special de la Moscova, unde sunt corespondentul ziarului japonez „The Ni­hon Keizai Shinbun" — ne-a declarat ziaristul japonez Fumimitsu Kobayashi — pentru a ve­dea Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P. Romíne. Este o expoziție impresionantă, care arată în mod concret nivelul extraordinar de dezvol­tare a economiei româneşti. Sînt obişnuit să văd la tîrgurile internaţionale din ţara mea, ca şi în uzinele japoneze, maşini de înaltă tehni­citate şi am impresia că unele produse ale in­dustriei dv. constructoare de maşini nu sînt cu nimic mai prejos decît cele similare străine. M-am bucurat de cele văzute în această expo­ziţie şi plec de aici cu impresii dintre cele mai bune. Ritmul de dezvoltare a industriei dv. este aproape unic în lume". Printre cetăţenii americani care au vizitat Expoziţia realizărilor economiei naţionale se nu­mără şi dr. Erik Stoetzner, director al ziaru­lui New York Times. „După ce am vizitat de c­irînd Expoziţia naţională elveţiană de la Lausanne, mă aflu acum în Expoziţia realizărilor economiei naţio­nale a Romîniei şi sînt de-a dreptul impresio­nat de tot ceea ce văd — ne-a spus dl. Stoetz­ner. Mă impresionează în egală măsură sorti­mentul şi abundenţa mărfurilor prezentate ca şi afluenţa extraordinară a publicului. Această afluenţă este într-adevăr deosebită şi ea se ex­plică, probabil, prin aceea că fiecare vizitator român găseşte aici în expoziţie o părticică din munca sa, cu care a contribuit la efortul gene­ral depus de-a lungul celor 20 de ani. Vizitînd această expoziţie, cetăţeanul ame­rican îşi întăreşte convingerea că există multe perspective interesante de dezvoltare a legă­turilor pe toate planurile între ţara lui şi a dv. şi eu sunt partizanul unei asemenea dezvoltări. Vă doresc mult succes în continuare". Afluenţa mare de vizitatori este explicată, atît prin atracţia şi interesul pe care îl suscită vizionarea exponatelor, cît şi prin organizarea ireproşabilă a expoziţiei şi a serviciilor de uti­litate publică. Pentru transportul la şi de la expoziţie, în afara mijloacelor existente — tramvaiele 3, 4 şi 9, autobuzele 31, 48, 49, 61 şi 67 şi trolei­buzele 81, 82, 86 — a fost pus în exploatare tramvaiul „E", care circulă între strada Nuferi­lor şi Bd. Expoziţiei, s-au organizat staţii Getax în apropiere, iar din gările C.F.R., I.R.T.A., de la aeroportul Băneasa ca şi din comunele din apropierea Capitalei circulă tramvaie, troleibuze şi autobuze cu legături directe. Pentru a oferi oamenilor muncii din diferi­tele localităţi ale ţării posibilitatea de a vizita expoziţia, toate agenţiile şi filialele O.N.T.­Car­­paţi vor organiza, începînd de la 1 septem­brie, excursii speciale cu autocarele şi cu auto­buzele I.R.T.A. Asemenea acţiuni se vor orga­niza şi cu trenul. Se vor elibera bilete de călă­torie turistică, atît pentru grupuri, cît şi pentru excursionişti individuali. Ambele categorii vor beneficia de 50 la sută reducere pe C.F.R. Grupurile turistice vor avea prioritate la vizi­tarea expoziţiei. O dată ajunşi la expoziţie, vizitatorul poate primi, de la biroul de informaţii, relaţii în legă­tură cu ansamblul acesteia, exponatele prezen­tate, expozanţii participanţi, mersul trenurilor, autobuzelor I.R.T.A. şi avioanelor etc. La dispo­ziţia vizitatorilor stau, de asemenea, un oficiu P.T.T. şi un ghişeu C.E.C., birou de informaţii O.N.T. cu ghizi şi translatori, birou de păstra­rea bagajelor, birou de obiecte găsite, post de prim-ajutor, birou unde pot fi lăsaţi copiii sub supraveghere competentă, un bufet-bar, cabine telefonice. Organizatorii nu au neglijat nici aspectul cultural-distractiv. Pe estrada în aer liber din vecinătatea pavilionului central au loc în fie­care zi proiecţii de filme, spectacole ale for­maţiilor artistice de amatori, parăzi ale modei, simpozioane etc. ★ Expoziţia este deschisă în zilele de dumi­nică şi sărbători legale între orele 9—21; marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă între orele 10— 20; luni între orele 15—20. (Agerpres) DUPĂ SAPTAMINA.. Zetea, o comună ca multe altele din raionul Odorhei, se întinde la poalele Harghitei. Şi aici, ca de alt­fel în toate satele patriei noastre, in cele două decenii care s-au scurs de la eliberare, au avut loc profunde transformări. O dată cu înflorirea economiei, un mare avînt a luat şi activitatea culturală, orga­nizaţiile de partid militînd pentru înfăptuirea revoluţiei culturale, pentru crearea condiţiilor materia­le necesare activităţii culturale de masă. Un mare avînt a luat activi­tatea artistică de amatori. In anii de după eliberare, pe în­treg cuprinsul patriei a pornit ma­rea ofensivă în vederea înlăturării grabnice a ruşinoasei plăgi moşte­nite de la regimul de asuprire bur­­ghezo-moşieresc — analfabetismul. Această luptă iniţiată şi condusă de partid, a avut loc şi în comuna Ze­tea. Astăzi copiii din Zetea învaţă în 12 şcoli bine înzestrate, faţă de 4 şcoli cîte erau în 1944. In anii 1959—1961 a fost organizat aici un curs seral în cadrul căruia 100 de oameni adulţi au primit certificate şcolare. De asemenea, în anul 1959 şi-a deschis porţile o şcoală profe­sională agricolă, cu durata de trei ani, cu 70 de elevi. Numărul elevilor care învaţă în şcolile din comună a trecut de 1.000, faţă de numai 350 cîţi exis­tau în anul 1944. Organizaţiile de partid desfăşoară o intensă muncă de îndrumare pen­tru răspîndirea cărţii în rîndul ma­selor. In prezent, biblioteca comu­nală dispune de 10.364 de cărţi fa­ţă de numai 350 în anul 1944. Pe lîngă biblioteca comunală funcţio­nează 5 biblioteci săteşti şi 3 bi­blioteci de casă. La Zetea, atît co­piii cît şi vîrstnicii sînt cu toţii citi­tori pasionaţi. Un rol important în viaţa cultura­lă a satului are căminul cultural. In anii imediat de după eliberare în comună nu exista nici o forma­ţie cultural-artistică permanentă. Astăzi există 7 echipe de jocuri. Intre anii 1957—1964 ele au parti­cipat la 7 concursuri comunale, 4 concursuri raionale şi au efectuat 37 de deplasări cu programe cultu­rale, ca de pildă la Sovata, Vlăhiţa şi în numeroase sate din împreju­rimi. Anul acesta a luat fiinţă un cor compus din 50 de persoane, care de asemenea a obţinut rezul­tate frumoase. Cel mai de seamă rezultat l-a obţinut la faza regiona­lă a celui de-al Vll-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de ama­tori. Merită scoasă în evidenţă bogata­­ activitate a lectoratelor, care aduc­­ o contribuţie însemnată la ridicarea­­ nivelului politic şi cultural al ma­selor, prin conferinţele pe diferite teme care se ţin regulat. Rezultate îmbucurătoare a obţinut lectoratul pentru femei, la conferinţele căruia iau parte în mod regulat 120 de femei. Colectiviştii din Zetea muncesc cu sîrguinţă, învaţă, trăiesc o viaţă tot mai îndestulată. Pentru viaţa nouă de azi ei sunt recunoscători partidului nostru, care cu două de­cenii în urmă a organizat şi a con­dus la victorie insurecția armată din august 1944, conducînd apoi po­porul nostru din victorie în victo­rie. INTENSA ACTIVITATE CULTURALĂ LA ZETEA STEAUA ROȘIE 3­1­1 m Hotărîrea a devenit faptă Un factor important pentru spo­rirea vitezei şi a greutăţii pe osie a trenurilor este şi starea liniei ferate, a podurilor, podeţelor şi ce­lorlalte lucrări asemănătoare. Lucrările de refacere şi construire a podurilor, podeţelor de cale fe­rată, la un preţ de cost cît mai re­dus, sînt în centrul atenţiei colec­tivului secţiei de întreţinere linii şi poduri din Complexul C.F.R. Tg.­­Mureş. Pînă acum doi ani, lucră­rile de refacere a podurilor, de re­parare periodică a acestora, cădeau în exclusivitate în sarcina secţiei de construcţii — ca secţie speciali­zată şi înzestrată cu personal bine calificat şi utilajele necesare. Colectivul tehnic al secţiei noas­tre a hotărît ca printr-o muncă bine organizată şi unitatea tîrgumureşea­­nă să execute asergenea lucrări de refacere pe lîngă repararea curentă a podurilor şi podeţelor. Hotărîrea a fost urmată de fapte. S-au întocmit documentaţiile con­form prescripţiilor tehnice, ţinînd cont de situaţia concretă pentru fiecare pod în parte, de descope­rirea şi valorificarea tuturor resur­selor locale ca pietriş, nisip, piatră, pămînt. S-au început primele lucrări de refacere a podurilor. Prin analiza prealabilă, instructajul detaliat al conducătorilor de şantier, reparti­zarea oamenilor la locul potrivit, prin controlul şi îndrumarea zilnică la fiecare pod atacat, au reuşit ca în anul trecut, fiind primul an de experienţă, să reconstruim 3 poduri şi să executăm o lucrare volumi­noasă de corecţie a malu­lui rîului Niraj, la podul de cale ferată din­tre Ungheni—Sînpaul. Cu ocazia întocmirii proiectelor s-au aplicat soluţii tehnice avansa­te, sigure pentru circulaţia trenuri­lor şi reducerea preţului de cost. Lucrări similare în număr de 11, am planificat şi pe anul în curs, dintre care la ora actuală districtul de poduri ca unitate executantă a şi atacat 7 poduri, podeţe şi lucra­rea de consolidare a malului la po­dul peste Niraj dintre Cristeşti— Leordeni. Colectivul districtului este mic, dar cu multă dragoste de muncă. Zilnic, el obţine rezultate impor­tante în producţie. Analizînd zi de zi, ajutînd şi urmărind munca aces­tuia, s-a reuşit ca la fiecare pod re­făcut să se economisească în me­die 10.000 lei, faţă de anii 1961—’ 62, cînd lucrările se executau da unităţi specializate. Muncind cu abnegaţie, aplicînd cunoştinţele acumulate în anii de studenţie, tinerii ingineri contribuie substanţial la refacerea liniei, a po­durilor aferente, contribuind astfel la asigurarea circulaţiei trenurilor de călători şi marfă cu viteze şi to­naje din ce în ce mai sporite. Dulgherul Ilie Chisăliţă, zidarii Carol Huszti şi Alexa Balint, Dioni­­sie Şuteu, Eugen Şuteu şi alţii, fac cinste colectivului prin conştiincio­zitatea cu care muncesc pentru rea­lizarea angajamentelor luate în în­trecerea socialistă de a executa pentru siguranţa circulaţiei trenuri­lor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cît mai redus. IOSIF TEKEBES coresp. voluntar Atenţie cuvenită creşterii animalelor In gospodăria colectivă din Po­­găceaua, raionul Luduş, zootehnia a cunoscut o dezvoltare considera­bilă. Faţă de numai cîteva vaci şi cîţiva porci, cît avea gospodăria la înfiinţare, în prezent numărul bo­vinelor a ajuns la 820 capete, din care aproape 300 de vaci, 570 de porci, 1.200 de oi, 52 familii de albine şi un însemnat număr de păsări. Consiliul de conducere, aju­tat în permanenţă de organizaţia de partid, a luat din vreme măsuri pentru asigurarea furajelor necesa­re animalelor, fapt ce a dus la ob­ţinerea unor producţii din ce în ce mai mari. Pe primele 7 luni ale acelui an, gospodăria colectivă a realizat de la fiecare vacă furajată peste o mie de litri de lapte. Rezultate frumoa­se s-au înregistrat şi la celelalte specii de animale. De la fiecare scroafă de pildă, s-au obţinut în medie aproape opt purcei la pri­ma fătare şi au fost crescuţi peste 3.000 de pui. Producţiile obţinute de colecti­viştii din Pogăceaua se datoresc mai multor factori printre care: se­lecţia, asigurarea şi folosirea raţio­nală a furajelor, permanentizarea şi calificarea oamenilor, analizele periodice făcute de consiliul de conducere în sectorul zootehnic, precum şi în celelalte sectoare de activitate. La îndemnul organizaţiei de par­tid, în ultima vreme colectiviştii au trecut în mod organizat la selec­ţie, urmărind să lase pentru repro­ducţie animalele provenite din pră­­silă proprie, cu o mare valoare zootehnică. Tineretului provenit din prăsilă proprie, cît şi celui din cumpărat i se acordă o mare aten­ţie. Consiliul de conducere a luat cele mai eficiente măsuri de creş­tere raţională a viţelelor, mieilor şi purceilor. Ca rezultat al acestor măsuri, animalele tinere au intrat treptat la turma de bază, formînd un nucleu matcă de la care se ob­ţin cele mai mari producţii.­ O problemă căreia colectiviştii îi acordă o mare importanţă, este asigurarea bazei furajere. Astfel, în acest an ei au cultivat 300 ha cu trifoi, 30 ha cu lucerna, 100 ha cu sparcetă (din care 40 ha printre pomi), 21 ha ghizdei, 30 ha cu po­rumb siloz şi peste 30 ha cu po­rumb furajer. Fînul (225 ha), tri­foiul, lucerna şi alte plante furaje­re au fost recoltate la timp şi de­pozitate în cele mai bune condiţii. O dată cu sporirea efectivelor de animale, colectiviştii au acordat toată atenţia asigurării adăposturi­lor corespunzătoare. In prezent, în gospodărie există 14 grajduri pen­tru bovine, o îngrăşătorie pentru porci, o maternitate pentru scroa­fe, o puterniţă, saivane şi altele. La aceste obiective în acest an se vor mai adăuga încă un grajd pen­tru 100 capete bovine, o materni­tate pentru vaci şi altele. Comuniştii din Pogăceaua au desfăşurat în rîndul colectiviştilor care lucrează în zootehnie o mun­că politică intensă. Astfel, au fost organizate vizite la unităţile agrico­le fruntaşe din raion, la căminul cultural V au ţinut cicluri de confe­rinţe cu caracter zootehnic, s-a or­ganizat o vie întrecere socialistă. Lunar se analizează felul cum se realizează producţia conform gra­ficelor de livrare stabilindu-se cu acest prilej măsuri concrete pen­tru înlăturarea lipsurilor, generali­­zîndu-se totodată experienţa bună acumulată de îngrijitorii fruntaşi. Realizînd producţii mari, colec­tiviştii din Pogăceaua au reuşit să livreze statului pe primele şapte luni din acest an peste 135.000 de litri de lapte de vacă, mari canti­tăţi, de lapte de oaie, smîntînă etc. Unii mulgători ca Vasile Florea, Traian Cismaş, Vasile Mureşan şi alţii, ca urmare a unei preocupări intense, a folosirii metodelor avan­sate de lucru (respectarea progra­mului de grajd, furajarea raţională etc.) au realizat de la loturile de vaci pe care le îngrijesc producţii mult mai mari decît media obţinu­tă pe gospodărie. Tot în această perioadă, gospo­dăria a reuşit să livreze statului un număr mare de porci graşi. Anga­jamentul colectiviştilor din Pogă­ceaua de­ a livra în acest an peste 300 de porci graşi va fi cu sigu­ranţă depăşit. Pentru cointeresarea materială a îngrijitorilor de anima­le, la Pogăceaua retribuirea muncii se face în funcţie de producţiile obţinute. SIMION POPA Paralel cu celelalte lucrări ce se desfăşoară pe tarlalele gos­­podăriei agricole colective din Cristuru Secuiesc, raionul Odorhei­ se munceşte cu spor şi la treieratul sfeclei de zahăr cultivată pen­tru săminţă. Această lucrare nu se mai face cu batozele, ca in tre­cut, ci cu combinele cărora li s-au adus adaptări corespunzătoa­re. Treieratul tulpinilor de sfeclă cu combinele este deosebit de avantajos deoarece se reduce simţitor nu numai volumul de mun­că, ci şi pierderile de sămînţă prilejuite de transportul tulpinilor pină la batoză In fotografie , echipa de colectiviste care deserveşte combine­le, precum şi tractoriştii Vasile Pucz şi Nicolae Furi, care se îngri­jesc de buna funcţionare a acestor maşini. 215 duminici cultural-sportive A devenit o tradiţie în raionul Tîrnăveni organizarea duminicilor cultural-sportive, la care participă mii de oameni. Anul acesta mai mult ca oricînd, în cinstea celei de-a XX-a aniver­sări a eliberării patriei, au fost or­ganizate întreceri pe centre de co­mune şi sate în vederea organiză­rii celei mai frumoase duminici cultural-sportive. Pînă în prezent au fost organiza­te 215 asemenea duminici cultural­­sportive, la care au participat peste 22.000 de oameni ai muncii con­stituind adevărate festivaluri ale cîn­­tecului, jocului şi portului de pe Tîrnavă. Dintre cele mai reuşite duminici cultural-sportive amintim cele orga­nizate la: Bahnea, Cetatea de Baltă, Găneşti, Sînmiclăuş, Mica, Cucerdea, Jidvei, Corneşti, Suplac şi altele. Fier vechi oielăriilor Din luna mai şi pînă în prezent gestionarul cooperativei din Băr­boşi, raionul Luduş, a achiziţionat şi predat la I.C.M. 5.300 kg fier vechi. In această muncă s-au evidenţiat numeroşi colectivişti, precum şi în­treg consiliul sătesc al cooperativei. SANDU CĂTĂNAŞ corespondent voluntar NOTE Despre coloritul unor clădiri Curcubeul are 7 culori, prin a căror combinare se pot obţine o infinitate de alte culori şi nuanţe. Acest lucru elementar îl cunoaşte oricine, din anii copi­lăriei încă. Să nu-l cunoască oare tovarăşii de la I.P.C.I. care se ocupă de renovarea exterioa­ră a unor clădiri mai vechi din Tg.-Mure­şi întrebarea de mai sus o justifi­că pe deplin sărăcia în colorit a faţadelor clădirilor renovate în ultimele luni. Se pare că, nu ar exista pe lume decît gri şi ma­ro. Aproape toate clădirile reno­vate în această perioadă au pri­mit haine în aceste culori. Şi în unele cazuri — ce gri şi ce mare! Dacă priveşti, de pildă, clădirea internatului de pe stra­da Gheorghe Doja, te apucă tristeţea, atît de mohorât este griul în care a fost zugrăvită. Sentimentul acesta se intensifi­că dacă-ţi arunci privirea pe fa­ţada clădirii atelierului şcolii profesionale, zugrăvită într-un maro-roşcat. Şi ce combinaţie nereuşită de culori s-a făcut pe clădirea Uniunii regionale a coo­perativelor de consum! Pentru a se inspira în domeniul culorilor, tovarăşii de la I.P.C.I. nu trebuie să facă un efort deo­sebit: doar o plimbare pe şan­tierele noi ale oraşului, unde vor întîlni faţade în culori şi nuan­ţe felurite, pe care le priveşti cu plăcere şi bucurie. De altfel co­loritul bogat, viu, optimist, a de­venit în zilele noastre o trăsătu­ră caracteristică în activitatea de construcţie, peste tot, în ţara noastră. De ce I.P.C.I. Tg.-Mu­­reş nu ţine seama de aceasta? E. L.

Next