Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)
1964-09-01 / nr. 206
Inaugurată în urmă cu o săptămînă, în preajma celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P. Române cunoaşte o afluenţăde vizitatori din ce în ce mai mare. Sosesc zilnic, într-un şuvoi neîntrerupt, în grupuri sau individual, muncitori, ingineri şi tehnicieni, colectivişti, oameni de ştiinţă şi cultură, elevi şi studenţi, pensionari şi gospodine. De asemenea, vin numeroşi străini — oameni de afaceri, turişti, ziarişti de peste hotare. Vizitatorii cercetează cu interes şi admiraţie miile de exponate ce oglindesc chipul de azi al ţării, avîntul economiei şi al culturii, roadele muncii entuziaste, creatoare desfăşurată de poporul român în anii luminoşi ai regimului democratpopular. Fantezia şi bunul gust caracterizează întregul ansamblu arhitectonic în preajma Pieţii Scînteii — impunătorul pavilion central, pavilioanele şi platformele noi ce se desfăşoară pe o vastă suprafaţă, înscrise în cartea de aur a expoziţiei sau In notesurile ziariştilor, impresiile vizitatorilor romîni şi străini sunt unanime în aprecierile asupra valorii şi nivelului tehnic ridicat al exponatelor, asupra organizării expoziţiei. Iată cîteva dintre acestea: Electricianul Gheorghe Paul, evidenţiat în producţie la Uzinele „23 August" din Bucureşti, a spus: Mi-au atras atenţia în mod deosebit produsele electrotehnice de un nivel tehnic ridicat. Unul din ele m-a impresionat mult. Este vorba de blocul de aparate pentru locomotiva Diesel-electrică fabricat la „Electroputere" — Craiova. Acest bloc cuprinde aparatură de conectare, protecţie, control şi măsură la nivelul tehnicii mondiale. Colegii mei de meserie de la uzina craioveană au cu ce se mîndri. — Sunt profund impresionat de tot ce am văzut — a spus prof. Alexandru Ungvári, de la Şcoala financiară din Baia Mare. Nu trebuie să fii neapărat specialist ca să-ţi dai seama de marile înnoiri care au avut loc în ţara noastră. Faptul că utilajul din subteran este de fabricaţie romînească şi realizat la un înalt nivel tehnic constituie o mîndrie pentru orice cetăţean al acestei ţări. După ce a văzut funcţionînd maşinile electronice C.I.F.A.—100 şi varianta ei mai nouă, C.E.T.—500, realizată pe bază de tranzistori, tehnicianul Vasile Haldan, de la Institutul meteorologic a declarat: La institutul nostru se folosesc în prezent numeroase aparate electronice de mare precizie produse de industria noastră. Ele sunt de foarte bună calitate. Imi exprim satisfacţia şi mîndria de a vedea că tehnica şi ştiinţa romînească în acest domeniu se află astăzi, la un nivel inart. De altfel, pretutindeni în expoziţie este oglindit acest adevăr îmbucurător. Tînărul Nicolae Ungureanu, de meserie sondor, în prezent ostaş la marină, a declarat vizitînd acelaşi stand: Am lucrat şi eu cu instalaţii de foraj, dar ele erau mai mici. Mi-ar place să lucrez şi cu astfel de instalaţii moderne, care sapă la mare adîncime. După satisfacerea stagiului militar mi-am făcut planul să mă angajez sondor în Valea Prahovei şi poate atunci o să lucrez la o astfel de instalaţie. După ce a vizitat cu multă atenţie pavilionul cu produse din mase plastice, arhitectul Pompiliu Alămoreanu, de la Trustul 5 construcţii-montaj Braşov, a spus: împreună cu tovarăşii mei am venit la expoziţie anume ca să vizităm produsele industriei construcţiilor şi celorlalte industrii legate de construcţiile de locuinţe şi social-culturale. Diversitatea sortimentelor din mase plastice pentru construcţii satisface în măsură tot mai mare cerinţele constructorilor. Rugat să împărtăşească impresiile sale despre expoziţie, ministrul finanţelor al R.P. Polone, Jerzy Albrecht, a declarat printre altele: Expoziţia dv. mi-a dovedit, încă o dată, în mod sugestiv, cît de mult a progresat România în cei 20 de ani care au trecut de la eliberarea ei. Este remarcabil, îndeosebi, standul industriei constructoare de maşini, care dovedeşte că şi din acest punct de vedere vă aflaţi la un înalt nivel. Mi-au plăcut tractoarele produse de industria romînească şi folosesc prilejul pentru a aminti că ele sînt apreciate şi pe piaţa poloneză. Printre vizitatori am întîlnit pe K. D. Lavrenenko, prim-vicepreşedinte al Comitetului de stat de producţie pentru energetică şi electrificare al U.R.S.S., care a declarat: Ca specialist în energetică am remarcat prezentarea foarte compactă şi expresivă a sectorului industriei energeticii. E suficient să priveşti noile tipuri de staţii electrice pentru a înţelege că în ţara dv. există unităţi de producţie puternice şi bine organizate. In mod deosebit, mi-a reţinut atenţia substaţia cu stîlpi pentru 400 kV, care, după mine constituie o realizare remarcabilă şi o noutate pe plan mondial. Ziaristul danez — Flemming Poulsen de la „Ritzau’s News Agency" — a declarat: In ansamblul său, expoziţia subliniază grija manifestată în România pentru continua creştere a nivelului de trai. Acest lucru ne-a fost dovedit şi de exponatele prezente în standurile rezervate industriei de confecţii şi de încălţăminte. Ele sunt realizate într-un stil modern şi de o calitate care le permite să rivalizeze cu cele mai bune produse de acest fel de pe piaţa europeană. „Am venit special de la Moscova, unde sunt corespondentul ziarului japonez „The Nihon Keizai Shinbun" — ne-a declarat ziaristul japonez Fumimitsu Kobayashi — pentru a vedea Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P. Romíne. Este o expoziție impresionantă, care arată în mod concret nivelul extraordinar de dezvoltare a economiei româneşti. Sînt obişnuit să văd la tîrgurile internaţionale din ţara mea, ca şi în uzinele japoneze, maşini de înaltă tehnicitate şi am impresia că unele produse ale industriei dv. constructoare de maşini nu sînt cu nimic mai prejos decît cele similare străine. M-am bucurat de cele văzute în această expoziţie şi plec de aici cu impresii dintre cele mai bune. Ritmul de dezvoltare a industriei dv. este aproape unic în lume". Printre cetăţenii americani care au vizitat Expoziţia realizărilor economiei naţionale se numără şi dr. Erik Stoetzner, director al ziarului New York Times. „După ce am vizitat de cirînd Expoziţia naţională elveţiană de la Lausanne, mă aflu acum în Expoziţia realizărilor economiei naţionale a Romîniei şi sînt de-a dreptul impresionat de tot ceea ce văd — ne-a spus dl. Stoetzner. Mă impresionează în egală măsură sortimentul şi abundenţa mărfurilor prezentate ca şi afluenţa extraordinară a publicului. Această afluenţă este într-adevăr deosebită şi ea se explică, probabil, prin aceea că fiecare vizitator român găseşte aici în expoziţie o părticică din munca sa, cu care a contribuit la efortul general depus de-a lungul celor 20 de ani. Vizitînd această expoziţie, cetăţeanul american îşi întăreşte convingerea că există multe perspective interesante de dezvoltare a legăturilor pe toate planurile între ţara lui şi a dv. şi eu sunt partizanul unei asemenea dezvoltări. Vă doresc mult succes în continuare". Afluenţa mare de vizitatori este explicată, atît prin atracţia şi interesul pe care îl suscită vizionarea exponatelor, cît şi prin organizarea ireproşabilă a expoziţiei şi a serviciilor de utilitate publică. Pentru transportul la şi de la expoziţie, în afara mijloacelor existente — tramvaiele 3, 4 şi 9, autobuzele 31, 48, 49, 61 şi 67 şi troleibuzele 81, 82, 86 — a fost pus în exploatare tramvaiul „E", care circulă între strada Nuferilor şi Bd. Expoziţiei, s-au organizat staţii Getax în apropiere, iar din gările C.F.R., I.R.T.A., de la aeroportul Băneasa ca şi din comunele din apropierea Capitalei circulă tramvaie, troleibuze şi autobuze cu legături directe. Pentru a oferi oamenilor muncii din diferitele localităţi ale ţării posibilitatea de a vizita expoziţia, toate agenţiile şi filialele O.N.T.Carpaţi vor organiza, începînd de la 1 septembrie, excursii speciale cu autocarele şi cu autobuzele I.R.T.A. Asemenea acţiuni se vor organiza şi cu trenul. Se vor elibera bilete de călătorie turistică, atît pentru grupuri, cît şi pentru excursionişti individuali. Ambele categorii vor beneficia de 50 la sută reducere pe C.F.R. Grupurile turistice vor avea prioritate la vizitarea expoziţiei. O dată ajunşi la expoziţie, vizitatorul poate primi, de la biroul de informaţii, relaţii în legătură cu ansamblul acesteia, exponatele prezentate, expozanţii participanţi, mersul trenurilor, autobuzelor I.R.T.A. şi avioanelor etc. La dispoziţia vizitatorilor stau, de asemenea, un oficiu P.T.T. şi un ghişeu C.E.C., birou de informaţii O.N.T. cu ghizi şi translatori, birou de păstrarea bagajelor, birou de obiecte găsite, post de prim-ajutor, birou unde pot fi lăsaţi copiii sub supraveghere competentă, un bufet-bar, cabine telefonice. Organizatorii nu au neglijat nici aspectul cultural-distractiv. Pe estrada în aer liber din vecinătatea pavilionului central au loc în fiecare zi proiecţii de filme, spectacole ale formaţiilor artistice de amatori, parăzi ale modei, simpozioane etc. ★ Expoziţia este deschisă în zilele de duminică şi sărbători legale între orele 9—21; marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă între orele 10— 20; luni între orele 15—20. (Agerpres) DUPĂ SAPTAMINA.. Zetea, o comună ca multe altele din raionul Odorhei, se întinde la poalele Harghitei. Şi aici, ca de altfel în toate satele patriei noastre, in cele două decenii care s-au scurs de la eliberare, au avut loc profunde transformări. O dată cu înflorirea economiei, un mare avînt a luat şi activitatea culturală, organizaţiile de partid militînd pentru înfăptuirea revoluţiei culturale, pentru crearea condiţiilor materiale necesare activităţii culturale de masă. Un mare avînt a luat activitatea artistică de amatori. In anii de după eliberare, pe întreg cuprinsul patriei a pornit marea ofensivă în vederea înlăturării grabnice a ruşinoasei plăgi moştenite de la regimul de asuprire burghezo-moşieresc — analfabetismul. Această luptă iniţiată şi condusă de partid, a avut loc şi în comuna Zetea. Astăzi copiii din Zetea învaţă în 12 şcoli bine înzestrate, faţă de 4 şcoli cîte erau în 1944. In anii 1959—1961 a fost organizat aici un curs seral în cadrul căruia 100 de oameni adulţi au primit certificate şcolare. De asemenea, în anul 1959 şi-a deschis porţile o şcoală profesională agricolă, cu durata de trei ani, cu 70 de elevi. Numărul elevilor care învaţă în şcolile din comună a trecut de 1.000, faţă de numai 350 cîţi existau în anul 1944. Organizaţiile de partid desfăşoară o intensă muncă de îndrumare pentru răspîndirea cărţii în rîndul maselor. In prezent, biblioteca comunală dispune de 10.364 de cărţi faţă de numai 350 în anul 1944. Pe lîngă biblioteca comunală funcţionează 5 biblioteci săteşti şi 3 biblioteci de casă. La Zetea, atît copiii cît şi vîrstnicii sînt cu toţii cititori pasionaţi. Un rol important în viaţa culturală a satului are căminul cultural. In anii imediat de după eliberare în comună nu exista nici o formaţie cultural-artistică permanentă. Astăzi există 7 echipe de jocuri. Intre anii 1957—1964 ele au participat la 7 concursuri comunale, 4 concursuri raionale şi au efectuat 37 de deplasări cu programe culturale, ca de pildă la Sovata, Vlăhiţa şi în numeroase sate din împrejurimi. Anul acesta a luat fiinţă un cor compus din 50 de persoane, care de asemenea a obţinut rezultate frumoase. Cel mai de seamă rezultat l-a obţinut la faza regională a celui de-al Vll-lea concurs pe ţară al formaţiilor artistice de amatori. Merită scoasă în evidenţă bogata activitate a lectoratelor, care aduc o contribuţie însemnată la ridicarea nivelului politic şi cultural al maselor, prin conferinţele pe diferite teme care se ţin regulat. Rezultate îmbucurătoare a obţinut lectoratul pentru femei, la conferinţele căruia iau parte în mod regulat 120 de femei. Colectiviştii din Zetea muncesc cu sîrguinţă, învaţă, trăiesc o viaţă tot mai îndestulată. Pentru viaţa nouă de azi ei sunt recunoscători partidului nostru, care cu două decenii în urmă a organizat şi a condus la victorie insurecția armată din august 1944, conducînd apoi poporul nostru din victorie în victorie. INTENSA ACTIVITATE CULTURALĂ LA ZETEA STEAUA ROȘIE 311 m Hotărîrea a devenit faptă Un factor important pentru sporirea vitezei şi a greutăţii pe osie a trenurilor este şi starea liniei ferate, a podurilor, podeţelor şi celorlalte lucrări asemănătoare. Lucrările de refacere şi construire a podurilor, podeţelor de cale ferată, la un preţ de cost cît mai redus, sînt în centrul atenţiei colectivului secţiei de întreţinere linii şi poduri din Complexul C.F.R. Tg.Mureş. Pînă acum doi ani, lucrările de refacere a podurilor, de reparare periodică a acestora, cădeau în exclusivitate în sarcina secţiei de construcţii — ca secţie specializată şi înzestrată cu personal bine calificat şi utilajele necesare. Colectivul tehnic al secţiei noastre a hotărît ca printr-o muncă bine organizată şi unitatea tîrgumureşeană să execute asergenea lucrări de refacere pe lîngă repararea curentă a podurilor şi podeţelor. Hotărîrea a fost urmată de fapte. S-au întocmit documentaţiile conform prescripţiilor tehnice, ţinînd cont de situaţia concretă pentru fiecare pod în parte, de descoperirea şi valorificarea tuturor resurselor locale ca pietriş, nisip, piatră, pămînt. S-au început primele lucrări de refacere a podurilor. Prin analiza prealabilă, instructajul detaliat al conducătorilor de şantier, repartizarea oamenilor la locul potrivit, prin controlul şi îndrumarea zilnică la fiecare pod atacat, au reuşit ca în anul trecut, fiind primul an de experienţă, să reconstruim 3 poduri şi să executăm o lucrare voluminoasă de corecţie a malului rîului Niraj, la podul de cale ferată dintre Ungheni—Sînpaul. Cu ocazia întocmirii proiectelor s-au aplicat soluţii tehnice avansate, sigure pentru circulaţia trenurilor şi reducerea preţului de cost. Lucrări similare în număr de 11, am planificat şi pe anul în curs, dintre care la ora actuală districtul de poduri ca unitate executantă a şi atacat 7 poduri, podeţe şi lucrarea de consolidare a malului la podul peste Niraj dintre Cristeşti— Leordeni. Colectivul districtului este mic, dar cu multă dragoste de muncă. Zilnic, el obţine rezultate importante în producţie. Analizînd zi de zi, ajutînd şi urmărind munca acestuia, s-a reuşit ca la fiecare pod refăcut să se economisească în medie 10.000 lei, faţă de anii 1961—’ 62, cînd lucrările se executau da unităţi specializate. Muncind cu abnegaţie, aplicînd cunoştinţele acumulate în anii de studenţie, tinerii ingineri contribuie substanţial la refacerea liniei, a podurilor aferente, contribuind astfel la asigurarea circulaţiei trenurilor de călători şi marfă cu viteze şi tonaje din ce în ce mai sporite. Dulgherul Ilie Chisăliţă, zidarii Carol Huszti şi Alexa Balint, Dionisie Şuteu, Eugen Şuteu şi alţii, fac cinste colectivului prin conştiinciozitatea cu care muncesc pentru realizarea angajamentelor luate în întrecerea socialistă de a executa pentru siguranţa circulaţiei trenurilor lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cît mai redus. IOSIF TEKEBES coresp. voluntar Atenţie cuvenită creşterii animalelor In gospodăria colectivă din Pogăceaua, raionul Luduş, zootehnia a cunoscut o dezvoltare considerabilă. Faţă de numai cîteva vaci şi cîţiva porci, cît avea gospodăria la înfiinţare, în prezent numărul bovinelor a ajuns la 820 capete, din care aproape 300 de vaci, 570 de porci, 1.200 de oi, 52 familii de albine şi un însemnat număr de păsări. Consiliul de conducere, ajutat în permanenţă de organizaţia de partid, a luat din vreme măsuri pentru asigurarea furajelor necesare animalelor, fapt ce a dus la obţinerea unor producţii din ce în ce mai mari. Pe primele 7 luni ale acelui an, gospodăria colectivă a realizat de la fiecare vacă furajată peste o mie de litri de lapte. Rezultate frumoase s-au înregistrat şi la celelalte specii de animale. De la fiecare scroafă de pildă, s-au obţinut în medie aproape opt purcei la prima fătare şi au fost crescuţi peste 3.000 de pui. Producţiile obţinute de colectiviştii din Pogăceaua se datoresc mai multor factori printre care: selecţia, asigurarea şi folosirea raţională a furajelor, permanentizarea şi calificarea oamenilor, analizele periodice făcute de consiliul de conducere în sectorul zootehnic, precum şi în celelalte sectoare de activitate. La îndemnul organizaţiei de partid, în ultima vreme colectiviştii au trecut în mod organizat la selecţie, urmărind să lase pentru reproducţie animalele provenite din prăsilă proprie, cu o mare valoare zootehnică. Tineretului provenit din prăsilă proprie, cît şi celui din cumpărat i se acordă o mare atenţie. Consiliul de conducere a luat cele mai eficiente măsuri de creştere raţională a viţelelor, mieilor şi purceilor. Ca rezultat al acestor măsuri, animalele tinere au intrat treptat la turma de bază, formînd un nucleu matcă de la care se obţin cele mai mari producţii. O problemă căreia colectiviştii îi acordă o mare importanţă, este asigurarea bazei furajere. Astfel, în acest an ei au cultivat 300 ha cu trifoi, 30 ha cu lucerna, 100 ha cu sparcetă (din care 40 ha printre pomi), 21 ha ghizdei, 30 ha cu porumb siloz şi peste 30 ha cu porumb furajer. Fînul (225 ha), trifoiul, lucerna şi alte plante furajere au fost recoltate la timp şi depozitate în cele mai bune condiţii. O dată cu sporirea efectivelor de animale, colectiviştii au acordat toată atenţia asigurării adăposturilor corespunzătoare. In prezent, în gospodărie există 14 grajduri pentru bovine, o îngrăşătorie pentru porci, o maternitate pentru scroafe, o puterniţă, saivane şi altele. La aceste obiective în acest an se vor mai adăuga încă un grajd pentru 100 capete bovine, o maternitate pentru vaci şi altele. Comuniştii din Pogăceaua au desfăşurat în rîndul colectiviştilor care lucrează în zootehnie o muncă politică intensă. Astfel, au fost organizate vizite la unităţile agricole fruntaşe din raion, la căminul cultural V au ţinut cicluri de conferinţe cu caracter zootehnic, s-a organizat o vie întrecere socialistă. Lunar se analizează felul cum se realizează producţia conform graficelor de livrare stabilindu-se cu acest prilej măsuri concrete pentru înlăturarea lipsurilor, generalizîndu-se totodată experienţa bună acumulată de îngrijitorii fruntaşi. Realizînd producţii mari, colectiviştii din Pogăceaua au reuşit să livreze statului pe primele şapte luni din acest an peste 135.000 de litri de lapte de vacă, mari cantităţi, de lapte de oaie, smîntînă etc. Unii mulgători ca Vasile Florea, Traian Cismaş, Vasile Mureşan şi alţii, ca urmare a unei preocupări intense, a folosirii metodelor avansate de lucru (respectarea programului de grajd, furajarea raţională etc.) au realizat de la loturile de vaci pe care le îngrijesc producţii mult mai mari decît media obţinută pe gospodărie. Tot în această perioadă, gospodăria a reuşit să livreze statului un număr mare de porci graşi. Angajamentul colectiviştilor din Pogăceaua de a livra în acest an peste 300 de porci graşi va fi cu siguranţă depăşit. Pentru cointeresarea materială a îngrijitorilor de animale, la Pogăceaua retribuirea muncii se face în funcţie de producţiile obţinute. SIMION POPA Paralel cu celelalte lucrări ce se desfăşoară pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Cristuru Secuiesc, raionul Odorhei se munceşte cu spor şi la treieratul sfeclei de zahăr cultivată pentru săminţă. Această lucrare nu se mai face cu batozele, ca in trecut, ci cu combinele cărora li s-au adus adaptări corespunzătoare. Treieratul tulpinilor de sfeclă cu combinele este deosebit de avantajos deoarece se reduce simţitor nu numai volumul de muncă, ci şi pierderile de sămînţă prilejuite de transportul tulpinilor pină la batoză In fotografie , echipa de colectiviste care deserveşte combinele, precum şi tractoriştii Vasile Pucz şi Nicolae Furi, care se îngrijesc de buna funcţionare a acestor maşini. 215 duminici cultural-sportive A devenit o tradiţie în raionul Tîrnăveni organizarea duminicilor cultural-sportive, la care participă mii de oameni. Anul acesta mai mult ca oricînd, în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, au fost organizate întreceri pe centre de comune şi sate în vederea organizării celei mai frumoase duminici cultural-sportive. Pînă în prezent au fost organizate 215 asemenea duminici culturalsportive, la care au participat peste 22.000 de oameni ai muncii constituind adevărate festivaluri ale cîntecului, jocului şi portului de pe Tîrnavă. Dintre cele mai reuşite duminici cultural-sportive amintim cele organizate la: Bahnea, Cetatea de Baltă, Găneşti, Sînmiclăuş, Mica, Cucerdea, Jidvei, Corneşti, Suplac şi altele. Fier vechi oielăriilor Din luna mai şi pînă în prezent gestionarul cooperativei din Bărboşi, raionul Luduş, a achiziţionat şi predat la I.C.M. 5.300 kg fier vechi. In această muncă s-au evidenţiat numeroşi colectivişti, precum şi întreg consiliul sătesc al cooperativei. SANDU CĂTĂNAŞ corespondent voluntar NOTE Despre coloritul unor clădiri Curcubeul are 7 culori, prin a căror combinare se pot obţine o infinitate de alte culori şi nuanţe. Acest lucru elementar îl cunoaşte oricine, din anii copilăriei încă. Să nu-l cunoască oare tovarăşii de la I.P.C.I. care se ocupă de renovarea exterioară a unor clădiri mai vechi din Tg.-Mureşi întrebarea de mai sus o justifică pe deplin sărăcia în colorit a faţadelor clădirilor renovate în ultimele luni. Se pare că, nu ar exista pe lume decît gri şi maro. Aproape toate clădirile renovate în această perioadă au primit haine în aceste culori. Şi în unele cazuri — ce gri şi ce mare! Dacă priveşti, de pildă, clădirea internatului de pe strada Gheorghe Doja, te apucă tristeţea, atît de mohorât este griul în care a fost zugrăvită. Sentimentul acesta se intensifică dacă-ţi arunci privirea pe faţada clădirii atelierului şcolii profesionale, zugrăvită într-un maro-roşcat. Şi ce combinaţie nereuşită de culori s-a făcut pe clădirea Uniunii regionale a cooperativelor de consum! Pentru a se inspira în domeniul culorilor, tovarăşii de la I.P.C.I. nu trebuie să facă un efort deosebit: doar o plimbare pe şantierele noi ale oraşului, unde vor întîlni faţade în culori şi nuanţe felurite, pe care le priveşti cu plăcere şi bucurie. De altfel coloritul bogat, viu, optimist, a devenit în zilele noastre o trăsătură caracteristică în activitatea de construcţie, peste tot, în ţara noastră. De ce I.P.C.I. Tg.-Mureş nu ţine seama de aceasta? E. L.