Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)
1964-09-11 / nr. 215
PRINTRE OBIECTIVELE ÎNTRECERII CALITATEA PE PRIMUL PUN întrecerea cu care oamenii muncii din fabrici şi uzine au întîmpinat marea aniversare a eliberării patriei şi care continuă cu aceeaşi însufleţire a prilejuit şi prilejuieşte, pentru fiecare colectiv de întreprindere posibilitatea de a pune mai larg în valoare rezervele interne, de a înscrie noi progrese pe linia îndeplinirii planului şi a angajamentelor luate. In organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste, muncitorii, tehnicienii şi inginerii au un îndreptar preţios în Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Ele pun în centrul activităţii fiecărui colectiv de întreprindere lupta pentru produse de nivel calitativ înalt, pentru îmbunătăţirea continuă, sistematică, a calităţii produselor. Prin măsuri tehnice şi organizatorice menite să perfecţioneze tehnologia de fabricaţie, întărirea controlului tehnic de calitate, prin munca entuziastă şi pricepută, colectivele întreprinderilor din regiune, sub conducerea şi îndrumarea permanentă a organelor şi organizaţiilor de partid, de la o perioadă la alta, consolidează şi dezvoltă continuu rezultatele obţinute şi pe tărîmul îmbunătăţirii calităţii produselor. Colectivul de muncă de la secţia faianţă a Combinatului chimic din Tîrnăveni a reuşit să înscrie pe graficul întrecerii realizări de seamă. In cea de-a 8-a lună de întrecere, oamenii care şi-au pus la inimă calitatea, au reuşit, pe lîngă depăşirea sarcinilor de plan de la începutul anului cu 320 tone produse din gresie, 1.095 mp plăci faianţă, 2.621 mp plăci faţadă etc., să depăşească cu 0,62 la sută şi ponderea producţiei de calitatea I la plăcile de faianţă. Colectivul de aici a învăţat din experienţa anilor trecuţi că fabricarea unor produse de gresie de bună calitate, pe lîngă iscusinţă şi hărnicie, cere şi o mare grijă pentru întreţinerea şi funcţionarea exemplară a utilajelor şi instalaţiilor. In acest scop, au fost organizate cursuri de ridicare a calificării pentru toate meseriile, cursuri la care programa de predare a fost continuu îmbunătăţită cu teme legate direct de funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor, pentru cunoaşterea temeinică a reţetelor de amestec a materiilor prime şi a materialelor. Un colectiv de specialişti, la invitaţia comitetului de partid, a urmărit cu perseverenţă cauzele unor defecte care ţineau pe loc ascensiunea calităţii şi pe baza unui studiu amănunţit, a reuşit să modifice vechiul proces de fabricare a produselor de gresie şi faianţă. Faptul că printre obiectivele întrecerii socialiste, calitatea a stat pe primul plan şi la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, e confirmat de cîteva date înscrise aici pe agenda realizărilor. De la începutul anului, GH. TOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL_________________________ Anul XIII. Nr. 215 (2020) | Vineri, 11 septembrie 1964 | pagini, 20 bani In numărul de azi: Prin unităţile cooperaţiei și de consum (pag. a 2-a). In slujba sănătăţii celor mici (pag. a 2-a). De la un capăt la altul al patriei — Valea Jiului (pag. a 3-a). In faţa unei etape grelei (pag. a 4-a). O sută metri cubi pe schimb Pe şantierul de construcţii de pe Aleea Carpaţi din Tg.-Mureş lucrările înaintează în ritm tot mai accelerat. Aici se vor înălţa 5 blocuri turn cu cîte 9 etaje, fiecare cu cîte 80 de apartamente. Pe acest şantier lucrările se execută prin folosirea cofrajelor glisante. Prin acest sistem, în numai două săptămîni se glisează un bloc, economisindu-se mari cantităţi de material lemnos. In prezent la primul bloc cu 9 etaje s-a ajuns la nivelul 8. La celelalte blocuri se execută pregătirile. In vederea desfăşurării în ritm tot mai rapid a lucrărilor, în incinta şantierului s-a organizat o modelă staţie de beton, cu o capacitate de 100 metri cubi pe schimb. Blocurile din Aleea Carpaţi care se glisează în această toamnă, vor constitui un vast front de lucru pentru iarnă. ing. S. VASICOVSCMlJ T. HIRSCHHORN . O nouă unitate stomatologică în sediul central al Institutului de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş sunt în curs importante lucrări de renovare. Prin aceste lucrări în oraşul Tg.Mureş va lua fiinţă o nouă unitate stomatologică. O dată cu darea în folosinţă a acestei unităţi, pentru care s-au investit aproape 500.000 lei, personalul de specialitate din cadrul institutului va fi atras în mai mare măsură la activitatea practică în domeniul stomatologiei, iar studenţilor li se deschid perspective noi în buna însuşire a meseriei. Noua unitate va fi dotată cu 23 de fotolii dentare și un laborator modern, înzestrat cu aparate produse de industria noastră socialistă. Aproape 1000 de bănci şcolare peste plan In cele 8 luni care s-au scurs din acest an, muncitorii întreprinderii de industrie locală „Partizanul“ din Gheorghieni, sub îndrumarea organizaţiei de partid, au obţinut rezultate frumoase în realizarea sarcinilor de plan. Planul producţiei globale pe această perioadă a fost realizat în proporţie de 106,6 la sută, iar cel al producţiei-marfă în proporţie de 107,8 la sută. Succese de seamă au fost obţinute în confecţionarea băncilor necesare şcolilor în noul an şcolar. Muncind cu mult elan, muncitorii întreprinderii au produs peste plan 967 bănci. S-au evidenţiat muncitorii Benedek Iosif junior şi Simon Dionisie, care îşi realizează zilnic sarcinile de plan în proporţie de 120—125 la sută. BÉLA THOMAN corespondent voluntar Producţia de carbid, a Combinatului chimic din Tîrnăveni este în prezent de 21 de ori mai mare faţă de cea realizată în anul 1938. Printre marile realizări dobîndite pe drumul progresului tehnic se numără şi cuptorul nr. 4 de carbid. In fotografie: Vedere parţială a cuptorului. O zi din sa re cu seară, pe pînza curată de asfalt, ce se întinde pe suprafaţa unui hectar din perimetrul oraşului, au fost frumos aliniate lăzi şi saci plini cu legume, fructe şi zarzavaturi. A doua zi, cînd zorile au străpuns orizontul, alte camioane pline cu astfel de produse au inundat piaţa. încet, încet, spre acest loc din apropierea centrului oraşului au început să curgă dinspre toate părţile şuvoaie de oameni. Era în ziua de miercuri. Această zi, pentru locuitorii Tîrnăveniului, şi nu numai pentru ei, ci şi pentru mulţi, foarte mulţi oameni din raion, nu e o zi ca toate celelalte, e o zi de tîrg. E o zi în care, spre deosebire de restul săptămînii, lucrătorii ogoarelor îşi trimit prinosul de bucate, rodul muncii lor, în piaţa oraşului. In aceste zile de toamnă piaţa pare mai bogată, mai încărcată cu toate bunătăţile, aşa precum se prezintă, de fapt, şi grădinile şi podgoriile de pe valea Tunavei... A început desfacerea produselor. Lăzile şi sacii cu roşii, castraveţi, piersici, prune, mere, pere, struguri etc., se deşartă pe rînd în coşurile şi plasele gospodinelor. In jurul pieţii e un dute-vino permanent. Mă opresc într-un loc mai aglomerat. Aici se pare că se vinde mai mult. Printre mulţimea de cumpărători, în faţa unui cîntar zăresc un cunoscut. E brigadierul legumicol Mihail S. Bonici, de la gospodăria colectivă din Idrifaia. E mult solicitat. Cumpărătoarele par nerăbdătoare. Brigadierul cîntăreşte legumele şi fructele ci multă îndemînare. In geanta nouă, cu care l-am întîlnit astă-primăvară în sectorul legumicol şi pomicol al gospodăriei, „sutele" îşi „fac loc" una după alta. Alături de el, colectivista Emilia Savu, de la G.A.C. Corneşti, face acelaşi lucru. Mai încolo, pe acelaşi rînd, înbrăcaţi în halate albe ca spuma laptelui, Iuliana Hunyadi, de la G.A.C. Tîrnăveni, Ion Cristea, de la G.A.C. Cucerdea, Szabó Susana, de la G.A.C. Dîmbău, servesc cu atenţie cumpărătorii. Din orice loc se cumpără din abundenţă. Se apropie toamna, iar apoi vine iarna. Gospodinele se pregătesc de pe acum aşa cum se cuvine: cu de toate. Şi au cu ce. La o masă de ciment, plină cu caş şi borcane de miere de stup, o femeie domoală la vorbă îşi îndeamnă şi ea cumpărătorii la marfa-i proaspătă. — Gustaţi vă rog. De n-o să vă placă, să rămîn eu păgubaşă. Cel îndemnat gustă cu o linguriţă mierea, o topeşte în gură şi zîmbind satisfăcut cere să i se dea două borcane de cîte 1 kilogram. Cumpărătorii îşi dau ghes în jurul mesei. Printre ei îşi face loc un flăcău cu obrajii de culoarea smeurei coapte. Se adresează vînzătoarei: — Hai mamă! că mi-am ales costum şi pantofi. — Ai răbdare Petruţ. Să vindem bucatele ş-apoi cumpărăm ce am stabilit de acasă. Petruţ pare nerăbdător, dar pînă la urmă îi dă ascultare mamei. Se deplasează din nou în faţa tarabei cooperativei meşteşugăreşti din Reghin şi-şi aruncă ochii cînd la costumul pe care şi l-a ales, cînd la masa unde se afla mamă-sa. In sfîrşit soseşte şi dînsa. — Ia să văd ce ţi-ai ales, băiete. — Faine-s mamă! Mă prind cum nu se poate de bine. Petruţ îşi dă pieptarul jos şi îmbracă haina de culoare albastru închis, la doi nasturi. — Ai gusturi, fiule, nu şagă. Bine-ţi şade. — Aşa-i mamă! Dar ar mai trebui ceva ca să-mi şadă şi mai bine. — Ce anume? — O cravată. La noi în sat se poartă de mult. Mama, privindu-şi odrasla, i-a simţit şi mai mult dorința. Zîmbind, îi făcu semn vînzătorului de la tarabă, să-i aleagă lui Petruţ o cravată potrivită costumului... In faţa cîtorva tarabe ale cooperativelor meşteşugăreşti din Tg.-Mureş şi Sîngeorgiu de Pădure, a celei din localitate, costumele de haine, încălţămintea şi alte produse se vînd repede. Acelaşi lucru îl întîlneşti şi în magazinele oraşului. E zi de tîrg. Se vinde şi se cumpără. Intr-un colţ al pieţii, două grătare, încălzite cu cărbuni, frig încontinuu mititei. Alături, la mese curate se mănîncă cu poftă, se bea bere. Pînă spre seară piaţa a fost mereu animată. Unii plecau, alţii veneau şi bunătăţile cîmpurilor şi grădinilor nu se mai isprăveau. In aceste zile de septembrie izvorul lor e puternic. Şi acest izvor ţîşneşte zilnic de pe ogoarele înfrăţite ale colectiviştilor, din gospodăriile lor colective. Piaţa din oraşul Tîrnăveni, oamenii care veniseră aici cu rodnicia muncii lor mi-au oferit frumoasa imagine a vieţii pe care o duc astăzi cei ce muncesc pe ogoare. Cei care vindeau şi vînd aproape zilnic, erau colectiviştii pricepuţi şi vrednici din satele raionului. Cumpărătorii? Şi ei oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului, care îşi cumpără oricînd ce le pofteşte inima. ★ Spre sfîrşitul zilei de tîrg, pe străzile din jurul pieţii se aflau cîteva camioane pline cu colectivişti. Erau gata de plecare spre satele de unde veniseră dis-de-dimineaţă. Fiecare colectivist, tînăr sau vîrstnic, bărbat sau femeie, îşi făcuse diferite cumpărături. Printre ei, cîteva fete şi flăcăi ţineau în mînă cununiţe albe de mirese şi flori de aceeaşi culoare pentru miri. Un semn că în satele de pe Tîrnavă, o dată cu începerea culesului strugurilor, a început „sezonul" nunţilor. C. CROITORU Se achită cu cinste de obligaţiile faţă de stat In aceste zile, eforturile colectiviştilor din raionul Odorhei sunt îndreptate spre terminarea grabnică a treierişului. Concomitent cu treierişul, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au luat măsurile cuvenite în vederea livrării la timp şi în întregime a obligaţiilor faţă de stat. Pînă în prezent 30 de gospodării colective din raion au raportat că s-au achitat cu cinste de această îndatorire, livrînd în întregime cantităţile de grîu contractate. In frunte se situează gospodăriile colective din Odorhei, Cristuru-Secuiesc, Zetea, Sînpaul, Şoimuşu Mic, Porumbenii Mari, Mereşti şi altele. Penini canion marita a urnitei agricole Lucrările plenarei Consiliului agricol regional Ieri, 11 septembrie, în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, s-au deschis lucrările plenarei Consiliului agricol regional. Plenara analizează rezultatele obţinute în realizarea planului pe anul 1964, în domeniul producţiei vegetale, al creşterii efectivelor de animale şi a productivităţii acestora, stabilind măsurile menite să ducă la îndeplinire planului pe anul 1965 în sectorul agricol. La fel, plenara va analiza rezultatele obţinute la cultura griului şi va adopta recomandările cu privire la această cultură pentru anul 1964—1965. La plenară participă tovarăşul Marcel Mogoşiu, secretar al Comitetului regional de partid, preşedintele Consiliului agricol regional, dr. Nicolicin Svetislav, (adjunctul secţiei de creştere a animalelor din Consiliul Superior al Agriculturii, ingineri din gospodăriile colective, conducători din gospodăriile de stat şi S.M.T., medici veterinari, precum şi numeroşi invitaţi din întreprinderile şi instituţiile care au tangenţă cu agricultura regiunii. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarăşul Marcel Mogoşiu, care, anunţînd ordinea de zi, a salutat pe cei prezenţi şi prin ei pe toţi lucrătorii din agricultura regiunii noastre şi a arătat că plenara, analizînd rezultatele obţinute în îndeplinirea planului pe anul în curs şi scoţînd în evidenţă lipsurile şi neajunsurile semnalate, trebuie să constituie şi un valoros schimb de experienţă, să generalizeze metodele înaintate, folosite de fruntaşi. La primul punct din ordinea de zi, tov. Béla Cseresznyés, vicepreşedinte al Consiliului agricol regional, a prezentat raportul asupra rezultatelor obţinute în, realizarea planului pe 1964 şi măsuri pentru îndeplinirea planului pe anul 1965 în sectorul agricol. La discuţii asupra materialului prezentat au luat cuvîntul numeroşi ingineri din G.A.C., G.A.S. şi din cadrul consiliilor agricole raionale, medici veterinari şi invitaţi. In cuvîntul lor, ei au împărtăşit experienţa acumulată în creşterea producţiei la ha, în creşterea animalelor, în folosirea raţională a pămîntului, în organizarea muncii, angajîndu-se să depună toate eforturile pentru creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale, pentru realizarea sarcinilor de plan din anul viitor. Lucrările plenarei continuă azi, 11 septembrie. Aspect din sală. Pregătiri pentru obţinereade producţii bogate de cereale la hectar în anul viitor preocupă mult şi pe colectiviştii din Moşuni, raionul Tg.-Mureş. Şapte tractoare de la S.M.T. Miercurea Niratară din zori şi pînă seara tîrziu, pe terenurile gospodăriei colective, în vederea asigurării unui bun pat germinativ necesar Însămînţărilor din toamnă. Pînă acum tractoriştii din brigada semănat a VI-a condusă de Iosif Bare (această brigadă lucrează şi la G.A.C. Şardul Nirajului) au executat arături de vară pe o suprafaţă de peste 200 de hectare, din care o mare parte pentru însămînţarea orzului şi griului de toamnă. Paralel cu aceste lucrări, colectiviştii lucrează de zor la selecţionarea seminţelor din soiurile cele mai productive. Recoltează şi însilozează furajele La gospodăria colectivă din Şardul Nirajului, raionul Tg.-Mureş, recoltatul şi depozitatul fînului şi al trifoiului s-au făcut în bune condiţii. Paralel cu aceasta nu s-au neglijat nici însilozările timpurii. Astfel, folosindu-se la însilozare un amestec de trifoi cu ierburi de o valoare nutritivă mai scăzută, colectiviştii au însilozat peste 290 tone de furaje. Recent a început recoltatul porumbului destinat pentru siloz. Zilnic, şapte atelaje ale gospodăriei colective cară porumbul de siloz recoltat care apoi este tocat şi însilozat în cele 3 silozuri dinainte pregătite. Pînă în prezent colectiviştii de aici au recoltat mai mult de jumătate din suprafața cultivată cu porumb siloz. Acţiunea continuă. Peste 17.200 hectare pregătite pentru insămînţări Pe întinsele ogoare ale unităţilor agricole socialiste din regiunea noastră se desfăşoară o intensă muncă în vederea asigurării începerii din timp şi desfăşurării în bune condiţii a însămînţărilor de toamnă. In gospodăriile de stat şi în cele colective, tractoarele lucrează de zor la executarea arăturilor şi la pregătirea terenului pentru însămînţări. Conform situaţiei deţinute de Consiliul agricol regional, pînă la 8 septembrie, în gospodăriile de stat şi cele colective din regiunea noastră, s-au executat arături pentru însămînţări pe o suprafaţă de peste 17.200 hectare. In această direcţie s-au obţinut rezultate bune mai ales în raioanele Ciuc şi Tîrgu-Mureş. In raionul Ciuc, de pildă, s-au executat arături pe 23 la sută, iar în raionul Tg.-Mureş pe 24 la sută din suprafaţa destinată însămînţărilor de toamnă. Rezultate frumoase se obţin şi în raionul Tîrnăveni, pregătindu-se terenul pentru insămînţări pe o suprafaţă de aproape 2.400 hectare. Timpul este deosebit de prielnic pentru executarea arăturilor. Tocmai de aceea este necesar ca peste tot să se acorde o atenţie deosebită pregătirii temeinice a însămînţărilor de toamnă. In această privinţă, consiliile de conducere ale gospodăriilor colective trebuie să organizeze în aşa fel munca, încît o dată cu recoltatul culturilor de toamnă să se execute şi arăturile. CONDUCERILE S.M.T. AU DATORIA DE A LUA MĂSURILE CUVENITE PENTRU CA ÎNCĂ DE PE ACUM TRACTOARELE SĂ LUCREZE ZI ŞI NOAPTE, ORGANIZÎND MUNCA IN DOUĂ SCHIMBURI. In cele trei Instituţii de învăţămînt superior din Tg.-Mureş —* I.M.F., Institutele pedagogic şi de teatru — vor studia în viitorul an de învăţămînt aproape 2.300 de studenţi. Majoritatea acestora vor locui în cele patru cămine, dintre care trei au fost construite în ultimii ani. De asemenea la dispoziţia studenţilor stă o modernă cantină ce poate deservi 1.250 de persoane la o masă. In fotografie,două, dintre căminele, studențel și şi clădirea cantinei. Livrează produsele contractate Pentru a contribui într-o măsură tot mai mare la asigurarea fondului central al statului, în acest an, gospodăriile colective din regiunea noastră au încheiat contracte, prin care se obligă să vîndă statului însemnate cantităţi decereale. Socotind drept o datorie da onoare, să-şi achite obligaţiile către stat, o dată cu treierişul, multe gospodării colective au transportat la bazele de recepţie cantităţile de cereale contractate. Pînă la data de 8 septembrie colectiviştii din regiunea noastră au livrat produsele contractate în proporţie de 95,7 la sută. Gospodăriile colective din raionul Tîrnăveni şi oraşul Tg.-Mureş s-au achitat cu cinste de această îndatorire, livrînd în întregime cantităţile de produse contractate. De asemenea,, şi colectiviştii din raioanele Reghin, Tg.-Mureş şi Luduş au predat produsele contractate în proporţie de la 90 la 97 la sută. In aceste zile, în numeroase baze de recepţie din regiunea noastră se primesc mari cantităţi de produse contractate, precum şi cele revenind în contul muncilor S.M.T. Venituri din legumicultura Echipa legumicolă din cadrul G.A.C. Zau de Cîmpie, raionul Luduş, şi-a adus contribuţia la sporirea veniturilor gospodăriei. De pe cele 8 ha cultivate cu zarzavaturi au fost livrate statului 10.700 kg roşii, 8.300 kg dovlecei, 4.000 kg ardei, 500 kg mazăre şi altele. Toate acestea au adus gospodăriei un venit de peste 32.000 lei. La lucrările de întreţinere a culturilor s-au evidenţiat: şefa de echipă Maria Mătieş, Fira Albu, Floarea Goga, Aurelia Miclea şi Leontina Cismaş, care au executat lucrările la timp şi la înalt nivel calitativ. MARCU SINCRĂIANU corespondent voluntar