Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)

1964-09-11 / nr. 215

PRINTRE OBIECTIVELE ÎNTRECERII CALITATEA PE PRIMUL PUN­ întrecerea cu care oamenii mun­cii din fabrici şi uzine au întîmpi­­nat marea aniversare a eliberării pa­triei şi care continuă cu aceeaşi în­sufleţire a prilejuit şi prilejuieşte, pentru fiecare colectiv de întreprin­dere posibilitatea de a pune mai larg în valoare rezervele interne, de a înscrie noi progrese pe linia îndeplinirii planului şi a angajamen­telor luate. In organizarea şi des­făşurarea întrecerii socialiste, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii au un îndreptar preţios în Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Ele pun în centrul activităţii fiecă­rui colectiv de întreprindere lupta pentru produse de nivel calitativ înalt, pentru îmbunătăţirea continuă, sistematică, a calităţii produselor. Prin măsuri tehnice şi organizato­rice menite să perfecţioneze tehno­logia de fabricaţie, întărirea contro­lului tehnic de calitate, prin munca entuziastă şi pricepută, colectivele întreprinderilor din regiune, sub conducerea şi îndrumarea perma­nentă a organelor şi organizaţiilor de partid, de la o perioadă la alta, consolidează şi dezvoltă continuu rezultatele obţinute şi pe tărîmul îmbunătăţirii calităţii produselor. Colectivul de muncă de la sec­ţia faianţă a Combinatului chimic din Tîrnăveni a reuşit să înscrie pe graficul întrecerii realizări de seamă. In cea de-a 8-a lună de întrecere, oamenii care şi-au pus la inimă ca­litatea, au reuşit, pe lîngă depăşi­rea sarcinilor de plan de la înce­putul anului cu 320 tone produse din gresie, 1.095 m­p plăci faianţă, 2.621 m­p plăci faţadă etc., să de­păşească cu 0,62 la sută şi ponde­rea producţiei de calitatea I la plă­cile de faianţă. Colectivul de aici a învăţat din experienţa anilor trecuţi că fabricarea unor produse de gre­sie de bună calitate, pe lîngă iscu­sinţă şi hărnicie, cere şi o mare gri­jă pentru întreţinerea şi funcţiona­rea exemplară a utilajelor şi insta­laţiilor. In acest scop, au fost orga­nizate cursuri de ridicare a califi­cării pentru toate meseriile, cursuri la care programa de predare a fost continuu îmbunătăţită cu teme le­gate direct de funcţionarea utilaje­lor şi instalaţiilor, pentru cunoaşte­rea temeinică a reţetelor de ames­tec a materiilor prime şi a materia­lelor. Un colectiv de specialişti, la invitaţia comitetului de partid, a urmărit cu perseverenţă cauzele unor defecte care ţineau pe loc as­censiunea calităţii şi pe baza unui studiu amănunţit, a reuşit să mo­difice vechiul proces de fabricare a produselor de gresie şi faianţă. Faptul că printre obiectivele în­trecerii socialiste, calitatea a stat pe primul plan şi la Fabrica de gea­muri din Tîrnăveni, e confirmat de cîteva date înscrise aici pe agenda realizărilor. De la începutul anului, GH. TOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL_________________________ Anul XIII. Nr. 215 (2­020) | Vineri, 11 septembrie 1964 | pagini, 20 bani In numărul de azi: Prin unităţile cooperaţiei și de­ consum (pag. a 2-a). In slujba sănătăţii celor­ mici (pag. a 2-a). De la un capăt la altul al patriei — Valea Jiului (pag.­­ a 3-a). In faţa unei etape grelei (pag. a 4-a). O sută metri cubi pe schimb Pe şantierul de construcţii de pe Aleea Carpaţi din Tg.-Mureş lucră­rile înaintează în ritm tot mai acce­lerat. Aici se vor înălţa 5 blocuri turn cu cîte 9 etaje, fiecare cu cîte 80 de apartamente. Pe acest şantier lucrările se execută prin folosirea cofrajelor glisante. Prin acest sistem, în numai două săptămîni se glisea­ză un bloc, economisindu-se mari cantităţi de material lemnos. In prezent la primul bloc cu 9 etaje s-a ajuns la nivelul 8. La cele­lalte blocuri se execută pregătirile. In vederea desfăşurării în ritm tot­ mai rapid a lucrărilor, în incinta şan­tierului s-a organizat o modelă staţie de beton, cu o capacitate­­ de 100 metri cubi pe schimb. Blocurile din Aleea Carpaţi care se glisează în această toamnă, vor constitui un vast front de lucru pentru iarnă. ing. S. VASICOVSCMlJ T. HIRSCHHORN . O nouă unitate stomatologică în sediul central al Institutului de medi­cină şi farmacie din Tg.-Mureş sunt în curs importante lucrări de renovare. Prin aceste lucrări în oraşul Tg.­­Mureş va lua fiinţă o nouă unitate stomato­logică. O dată cu da­rea în folosinţă a acestei unităţi, pentru care s-au investit a­­proape 500.000 lei, personalul de specia­litate din cadrul insti­tutului va fi atras în mai mare măsură la activitatea practică în domeniul stomatolo­giei, iar studenţilor li se deschid perspective noi în buna însuşire a meseriei. Noua uni­tate va fi dotată cu 23 de fotolii dentare și un laborator modern, înzestrat cu aparate produse de industria noastră socialistă. Aproape 1000 de bănci şcolare peste plan In cele 8 luni care s-au scurs din acest an, muncitorii întreprinderii de industrie locală „Partizanul“ din Gheorghieni, sub îndrumarea orga­nizaţiei de partid, au obţinut rezul­tate frumoase în realizarea sarcini­lor de plan. Planul producţiei globa­le pe această perioadă a fost reali­zat în proporţie de 106,6 la sută, iar cel al producţiei-marfă în pro­porţie de 107,8 la sută. Succese de seamă au fost obţinu­te în confecţionarea băncilor nece­sare şcolilor în noul an şcolar. Mun­cind cu mult elan, muncitorii în­treprinderii au produs peste plan 967 bănci. S-au evidenţiat muncito­rii Benedek Iosif junior şi Simon Dionisie, care îşi realizează zilnic sarcinile de plan în proporţie de 120—125 la sută. BÉLA THOMAN corespondent voluntar Producţia de carbid, a Combinatului chimic din Tîrnăveni este în prezent de 21 de ori mai mare faţă de cea realizată în anul 1938. Printre marile realizări dobîndite pe drumul progresului tehnic se numă­ră şi cuptorul nr. 4 de carbid. In fotografie: Vedere parţială a cuptorului. O zi din sa­ re cu seară, pe pînza curată de asfalt, ce se întinde pe suprafaţa unui hectar din peri­metrul oraşului, au fost frumos aliniate lăzi şi saci plini cu legume, fructe şi zarzavaturi. A doua zi, cînd zorile au străpuns orizontul, alte camioane pline cu astfel de produse au inundat piaţa. încet, încet, spre acest loc din apropierea centrului oraşului au început să curgă dinspre toate părţile şuvoaie de oa­meni. Era în ziua de miercuri. Această zi, pentru locuitorii Tîrnăveniului, şi nu numai pentru ei, ci şi pentru mulţi, foarte mulţi oa­meni din raion, nu e o zi ca toate celelal­te, e o zi de tîrg. E o zi în care, spre deosebire de restul săptămînii, lucrătorii ogoarelor îşi trimit prinosul de bucate, rodul muncii lor, în piaţa oraşului. In aceste zile de toamnă piaţa pare mai bogată, mai încărcată cu toate bunătăţile, aşa precum se prezintă, de fapt, şi grădinile şi podgoriile de pe valea Tuna­­vei... A început desfacerea produselor. Lăzile şi sacii cu roşii, castraveţi, piersici, prune, mere, pere, struguri etc., se deşartă pe rînd în co­şurile şi plasele gospodinelor. In jurul pieţii e un dute-vino permanent. Mă opresc într-un loc mai aglomerat. Aici se pare că se vinde mai mult. Printre mulţimea de cumpărători, în faţa unui cîntar zăresc un cunoscut. E bri­gadierul legumicol Mihail S. Bonici, de la gospodăria colectivă din Idrifaia. E mult so­licitat. Cumpărătoarele par nerăbdătoare. Brigadierul cîntăreşte legumele şi fructele ci multă îndemînare. In geanta nouă, cu care l-am întîlnit astă-primăvară în sectorul legu­micol şi pomicol al gospodăriei, „sutele" îşi „fac loc" una după alta. Alături de el, colec­tivista Emilia Savu, de la G.A.C. Corneşti, face acelaşi lucru. Mai încolo, pe acelaşi rînd, înbrăcaţi în halate albe ca spuma lap­telui, Iulian­a Hunyadi, de la G.A.C. Tîrnă­veni, Ion Cristea, de la G.A.C. Cucerdea, Szabó Susana, de la G.A.C. Dîmbău, servesc cu atenţie cumpărătorii. Din orice loc se cumpără din abundenţă. Se apropie toamna, iar apoi vine iarna. Gospodinele se pregă­tesc de pe acum aşa cum se cuvine: cu de toate. Şi au cu ce. La o masă de ciment, plină cu caş şi bor­cane de miere de stup, o femeie domoală la vorbă îşi îndeamnă şi ea cumpărătorii la marfa-i proaspătă. — Gustaţi vă rog. De n-o să vă placă, să rămîn eu păgubaşă. Cel îndemnat gustă cu o linguriţă mie­rea, o topeşte în gură şi zîmbind satisfăcut cere să i se dea două borcane de cîte 1 kilogram. Cumpărătorii îşi dau ghes în jurul mesei. Printre ei îşi face loc un flăcău cu obrajii de culoarea smeurei coapte. Se adre­sează vînzătoarei: — Hai mamă! că mi-am ales costum şi pantofi. — Ai răbdare Petruţ. Să vindem bucatele ş-apoi cumpărăm ce am stabilit de acasă. Petruţ pare nerăbdător, dar pînă la urmă îi dă ascultare mamei. Se deplasează din nou în faţa tarabei cooperativei meşteşugă­reşti din Reghin şi-şi aruncă ochii cînd la costumul pe care şi l-a ales, cînd la masa unde se afla mamă-sa. In sfîrşit soseşte şi dînsa. — Ia să văd ce ţi-ai ales, băiete. — Faine-s mamă! Mă prind cum nu se poate de bine. Petruţ îşi dă pieptarul jos şi îmbracă haina de culoare albastru închis, la doi nasturi. — Ai gusturi, fiule, nu şagă. Bine-ţi şade. — Aşa-i mamă! Dar ar mai trebui ceva ca să-mi şadă şi mai bine. — Ce anume? — O cravată. La noi în sat se poartă de mult. Mama, privindu-şi odrasla, i-a simţit şi mai mult dorința. Zîmbind, îi făcu semn vînză­­torului de la tarabă, să-i aleagă lui Petruţ o cravată potrivită costumului... In faţa cîtorva tarabe ale cooperativelor meşteşugăreşti din Tg.-Mureş şi Sîngeorgiu de Pădure, a celei din localitate, costumele de haine, încălţămintea şi alte produse se vînd repede. Acelaşi lucru îl întîlneşti şi în magazinele oraşului. E zi de tîrg. Se vinde şi se cumpără. Intr-un colţ al pieţii, două grătare, încălzite cu cărbuni, frig înconti­nuu mititei. Alături, la mese curate se mă­­nîncă cu poftă, se bea bere. Pînă spre seară piaţa a fost mereu ani­mată. Unii plecau, alţii veneau şi bunătă­ţile cîmpurilor şi grădinilor nu se mai ispră­veau. In aceste zile de septembrie izvorul lor e puternic. Şi acest izvor ţîşneşte zilnic de pe ogoarele înfrăţite ale colectiviştilor, din gospodăriile lor colective. Piaţa din ora­şul Tîrnăveni, oamenii care veniseră aici cu rodnicia muncii lor mi-au oferit frumoasa imagine a vieţii pe care o duc astăzi cei ce muncesc pe ogoare. Cei care vindeau şi vînd aproape zilnic, erau colectiviştii price­puţi şi vrednici din satele raionului. Cum­părătorii? Şi ei oameni ai muncii din între­prinderile şi instituţiile oraşului, care îşi cumpără oricînd ce le pofteşte inima. ★ Spre sfîrşitul zilei de tîrg, pe străzile din jurul pieţii se aflau cîteva camioane pline cu colectivişti. Erau gata de plecare spre satele de unde veniseră dis-de-dimineaţă. Fiecare colectivist, tînăr sau vîrstnic, bărbat sau femeie, îşi făcuse diferite cumpărături. Printre ei, cîteva fete şi flăcăi ţineau în mînă cununiţe albe de mirese şi flori de aceeaşi culoare pentru miri. Un semn că în satele de pe Tîrnavă, o dată cu începerea cule­sului strugurilor, a început „sezonul" nun­ţilor. C. CROITORU Se achită cu cinste de obligaţiile faţă de stat In aceste zile, eforturile colecti­viştilor din raionul Odorhei sunt în­dreptate spre terminarea grabnică a treierişului. Concomitent cu treieri­şul, consiliile de conducere ale gos­podăriilor colective, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au luat mă­surile cuvenite în vederea livrării la timp şi în întregime a obligaţiilor faţă de stat. Pînă în prezent 30 de gospodării colective din raion au ra­portat că s-au achitat cu cinste de această îndatorire, livrînd în între­gime cantităţile de grîu contractate. In frunte se situează gospodăriile colective din Odorhei, Cristuru-Se­­cuiesc, Zetea, Sînpaul, Şoimuşu Mic, Porumbenii Mari, Mereşti şi altele. Penini canion marita a urnitei agricole Lucrările plenarei Consiliului agricol regional­ ­ Ieri, 1­1 septembrie, în sala mare a Casei de cul­tură a sindicatelor din Tg.-Mureş, s-au deschis lucră­rile plenarei Consiliului agricol regional. Plenara analizează rezultatele obţinute în realizarea planului pe anul 1964, în domeniul producţiei vegetale, al creşterii efectivelor de animale şi a productivităţii acestora, stabilind măsurile menite să ducă la îndepli­nire­­ planului pe anul 1965 în sectorul agricol. La fel,­ plenara va analiza rezultatele obţinute la cultura griului şi va adopta recomandările cu privire la această cultură pentru anul 1964—1965. La plenară participă tovarăşul Marcel Mogoşiu, s­ecretar al Comitetului regional de partid, preşedin­tele Consiliului agricol regional, dr. Nicolicin Svetislav, (adjunctul secţiei de creştere a animalelor din Consi­liul Superior al Agriculturii, ingineri din gospodăriile colective, conducători din gospodăriile de stat şi S.M.T., medici veterinari, precum şi numeroşi invitaţi din întreprinderile şi instituţiile care au tangenţă cu agricultura regiunii. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarăşul Marcel Mogoşiu, care, anunţînd ordinea de zi, a salu­tat pe cei prezenţi şi prin ei pe toţi lucrătorii din agricultura regiunii noastre şi a arătat că plenara, ana­­lizînd rezultatele obţinute în îndeplinirea planului pe anul în curs şi scoţînd în evidenţă lipsurile şi ne­ajunsurile semnalate, trebuie să constituie şi un valo­ros schimb de experienţă, să generalizeze metodele înaintate, folosite de fruntaşi. La primul punct din ordinea de zi, tov. Béla Cse­resznyés, vicepreşedinte al Consiliului agricol regio­nal, a prezentat raportul asupra rezultatelor obţinute în, realizarea planului pe 1964 şi măsuri pentru înde­plinirea planului pe anul 1965 în sectorul agricol. La discuţii asupra materialului prezentat au luat cuvîntul numeroşi ingineri din G.A.C., G.A.S. şi din cad­rul consiliilor agricole raionale, medici veterinari şi invitaţi. In cuvîntul lor, ei au împărtăşit experienţa acumulată în creşterea producţiei la ha, în creşterea animalelor, în folosirea raţională a pămîntului, în or­ganizarea muncii, angajîndu-se să depună toate efor­turile pentru creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale, pentru realizarea sarcinilor de plan din anul viitor. Lucrările plenarei continuă azi, 11 septembrie. Aspect din sală. Pregătiri pentru obţinerea­­de producţii bogate de cereale la hectar în anul viitor preocupă mult şi pe colectiviştii din Moşuni, raionul Tg.-Mureş. Şapte tractoare de la S.M.T. Mier­curea Nirat­ară din zori şi pînă seara tîrziu, pe terenurile gospo­dăriei colective, în vederea asigu­rării unui bun pat germinativ ne­cesar Însămînţărilor din toamnă. Pînă acum tractoriştii din brigada semănat a VI-a condusă de Iosif Bare (aceas­tă brigadă lucrează şi la G.A.C. Şardul Nirajului) au executat ară­turi de vară pe o suprafaţă de peste 200 de hectare, din care o mare parte pentru însămînţarea orzului şi griului de toamnă. Paralel cu aceste lucrări, colectiviştii lucrează de zor la selecţionarea seminţelor din soiurile cele mai productive. Recoltează şi însilozează furajele La gospodăria colectivă din Şar­dul Nirajului, raionul Tg.-Mureş, recoltatul şi depozitatul fînului şi al trifoiului s-au făcut în bune con­diţii. Paralel cu aceasta nu s-au ne­glijat nici însilozările timpurii. Ast­fel, folosindu-se la însilozare un amestec de trifoi cu ierburi de o valoare nutritivă mai scăzută, colec­tiviştii au însilozat peste 290 tone de furaje. Recent a înce­put recol­tatul porumbului destinat pentru siloz. Zilnic, şapte atelaje ale gospo­dăriei colective cară porumbul de siloz recoltat care apoi este tocat şi însilozat în cele 3 silozuri dina­inte pregătite. Pînă în prezent co­lectiviştii de aici au recoltat mai mult de jumătate din suprafața cul­tivată cu porumb siloz. Acţiunea continuă. Peste 17.200 hectare pregătite pentru insămînţări Pe întinsele ogoare ale unităţilor agricole socialiste din regiunea noastră se desfăşoară o intensă muncă în vederea asigurării în­ceperii din timp şi desfăşurării în bune condiţii a însămînţări­­lor de toamnă. In gospodăriile de stat şi în cele colective, tractoarele lucrează de zor la executarea ară­turilor şi la pregătirea terenului pentru însă­­mînţări. Conform si­tuaţiei deţinute de Consiliul agricol re­gional, pînă la 8 sep­tembrie, în gospodă­riile de stat şi cele co­lective din regiunea noastră, s-au executat arături pentru însă­­mînţări pe o suprafaţă de peste 17.200 hec­tare. In această direc­ţie s-au obţinut rezul­tate bune mai ales în raioanele Ciuc şi Tîr­­gu-Mureş. In raionul Ciuc, de pildă, s-au executat arături pe 23 la sută, iar în raionul Tg.-Mureş pe 24 la sută din suprafaţa des­tinată însămînţărilor de toamnă. Rezultate frumoase se obţin şi în raionul Tîrnăveni, pregătindu-se terenul pentru insămînţări pe o suprafaţă de aproa­pe 2.400 hectare. Timpul este deose­bit de prielnic pentru executarea arăturilor. Tocmai de aceea este necesar ca peste tot să se acorde o atenţie deosebită pregătirii te­meinice a însămînţări­­lor de toamnă. In a­­ceastă privinţă, consi­liile de conducere ale­ gospodăriilor colecti­ve trebuie să organi­zeze în aşa fel munca, încît o dată cu recol­tatul culturilor de toamnă să se execute şi arăturile. CONDU­CERILE S.M.T. AU DA­TORIA DE A LUA MĂSURILE CUVENITE PENTRU CA ÎNCĂ DE PE ACUM TRACTOA­RELE SĂ LUCREZE ZI ŞI NOAPTE, ORGANI­­ZÎND MUNCA IN DOUĂ SCHIMBURI. I­n cele trei Instituţii de învăţămînt superior din Tg.-Mureş —* I.M.F., Institutele pedagogic şi de teatru — vor studia în viitorul an de învăţămînt aproape 2.300 de studenţi. Majoritatea acestora vor locui în cele patru cămine, dintre care trei au fost construite în ultimii ani. De asemenea la dispoziţia studenţilor stă o modernă cantină ce poate deservi 1.250 de persoane la o masă. In fotografie,­­două, dintre căminele, studențel și şi clădirea cantinei. Livrează produsele contractate Pentru a contribui într-o mă­sură tot mai mare la asigurarea fondului central al statului, în a­­cest an, gospodăriile colective din regiunea noastră au încheiat con­tracte, prin care se obligă să vîn­­dă statului însemnate cantităţi de­­cereale. Socotind drept o datorie da onoare, să-şi­­ achite obligaţiile că­tre stat, o dată cu treierişul, mul­te gospodării colective au­ trans­portat­ la bazele de recepţie can­tităţile de cereale contractate. Pî­nă la data de 8 septembrie colec­tiviştii din regiunea noastră au livrat produsele contractate în proporţie de 95,7 la sută. Gospo­dăriile colective din raionul Tîr­­năveni şi oraşul Tg.-Mureş s-au a­­chitat cu cinste de această îndato­rire, livrînd în întregime cantită­ţile de produse contractate. De asemenea,, şi colectiviştii din ra­ioanele Reghin, Tg.-Mureş şi Lu­duş au predat produsele contrac­tate în proporţie de la 90 la 97 la sută. In aceste zile, în­ numeroase ba­ze de recepţie din regiunea noas­tră se primesc mari cantităţi de produse contractate, precum şi cele revenind în contul muncilor S.M.T. Venituri din legumicultura Echipa legumicolă din cadrul G.A.C. Zau de Cîmpie, raionul Lu­duş, şi-a adus contribuţia la spori­rea veniturilor gospodăriei. De pe cele 8 ha cultivate cu zarzavaturi au fost livrate statului 10.700 kg roşii, 8.300 kg dovlecei, 4.000 kg ardei, 500 kg mazăre şi altele. Toa­te acestea au adus gospodăriei un venit de peste 32.000 lei. La lucră­rile de întreţinere a culturilor s-au evidenţiat: şefa de echipă Maria Mătieş, Fira Albu, Floarea Goga, Aurelia Miclea şi Leontina Cismaş, care au executat lucrările la timp şi la înalt nivel calitativ. MARCU SINCRĂIANU corespondent voluntar

Next