Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)
1964-09-16 / nr. 219
4 O uriaşă machetă argintie a unei înlănţuiri moleculare atrage atenţia vizitatorului Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R.P. Române. Neobişnuită prin proporţiile ei, catena de polipropilenă vesteşte prezenţa produselor din mase plastice. Intr-adevăr, la cîţiva metri de uriaşa schelă se profilează elegantul pavilion. Interesanta construcţie are pereţi din material plastic semitransparent şi acoperişul suspendat de patru suporţi din oţel. In interiorul ei, vizitatorul se întîlneşte cu minunăţiile chimiei. încă de la intrare, el este întîmpinat de un impresionant număr de exponate ale tinerei noastre industrii de materiale plastice, de o gamă variată de produse necesare pentru cele mai diferite utilizări industriale, agricole şi menajere. In interiorul aceleiaşi construcţii ingenioase se află şi un bazin cu apă. Aici, cei mai tineri vizitatori devin C.T.C.-işti exigenţi ai nenumăratelor jucării. Miile de exponate, aranjate cu multă fantezie şi bun gust, lasă o plăcută impresie. Atît pentru vîrstnici cît şi pentru copii, pavilionul cu produse din mase plastice conturează o imagine de ansamblu asupra multiplelor utilizări ale acestor sortimente noi șideosebit de utile. Gama exponatelor este foarte mare. Astfel, sunt produse pentru industria electrotehnică: plafonieră mare T.V., cutie contor 14 048, cutie pentru acumulator NRN 10 și 24, maşina dulce, doze duble, tuburi şi fitinguri pentru automate şi multe altele. Există aici volane de trai.'.or U-650 şi auto, bucşe, ţevi, garnituri pentru maşini de spălat, monofilamente, elemente de filtrare, rotori pentru pompe, jaluze şi plăci pentru construcţii, produse tehnico-sanitare şi de ambalaj, bunuri de larg consum etc. Diferite grafice şi plachete ilustrează uriaşul avînt al tinerei noastre industrii de materiale plastice. In 1947, în ţară se produceau 4,7 tone de mase plastice. In acest an vor fi livrate peste 53.000 de tone. Cele 6.100 de tone de diferite ţevi de policlorură de vinil, cîre se produc în acest an, înlocuiesc circa 30.000 de tone de ţevi din fontă, oţel, cupru şi plumb. In fotografie: Imagine interioară a pavilionului cu produse din mase plastice. In prim-plan, fitinguri şi piese de îmbinare din policlorură de vinil produse la fabricile din Bucureşti şi laşi. In prezent se fabrică 225 de tipuri diferite de astfel de produse, iar intr-un an se livrează diferitelor ramuri ale industriei circa 4.000.000 de bucăţi de fitinguri şi piese. Rezerve interne ale creşterii productivităţii muncii în exploatările forestiere (Urmare din pag. 1.) Uităţii muncii în exploatările forestiere sunt inepuizabile. Ele vor fi scoase în relief şi cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan cu toţi lucrătorii forestieri, ca şi în propunerile oamenilor muncii din acest sector de activitate făcute la consfătuirile de producţie. Ele se vor concretiza în planurile M.T.O. şi planurile de mică mecanizare a căror urmărire pentru a fi traduse în viaţă la termenele stabilite, va trebui să stea, ca şi pînă acum, în centrul atenţiei conducerilor întreprinderilor şi a organizaţiilor de partid. Activitatea de inovaţii, care la rîndul ei va pune în valoare o serie de rezerve interne, va trebui să fie nu numai încurajată dar şi canalizată spre rezolvarea celor mai arzătoare probleme ale producţiei, adică spre creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Pentru ca la mobilizarea rezervelor interne să participe masele largi ale oamenilor muncii, organizaţiile de partid vor trebui să îndrume comitetele sindicatelor, ca să organizeze întrecerea socialistă pe baza unor criterii concrete, între care să figureze neapărat şi productivitatea muncii. Descoperirea şi punerea în valoare a rezervelor interne ale producţiei nu este o problemă de campanie, ci o metodă permanentă de lucru, o trăsătură proprie a modului de producţie socialist, care trebuie să fie în atenţia continuă a conducerilor întreprinderilor şi organizaţiilor de partid. Valorificarea rezervelor interne contribuie la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost, singura bază sănătoasă a creşterii nivelului de trai al celor ce muncesc. La cinematograful „Arta“ Cele două emoţionante filme documentare realizate de studioul „Alexandru Sahia" în preajma celei de-a XX-a aniversări a eliberării Patriei noastre de sub jugul fascist, primul punînd principalul accent pe istoria ultimelor decenii, celălalt pe înfăţişarea actuală a patriei noastre, se completează reciproc. Romînia anului 1964 este o ţară înfloritoare în toate domeniile — economic, cultural, social — bucurîndu-se de Prestigiu în întreaga lume. Schimbările petrecute în ultimele două decenii sînt atît de mari, atit de evidente, contrastul faţă de trecut este atît de izbitor incit, peste hotare, se vorbeşte de „miracolul romînesc". Cum am ajuns intr-un timp istoriceşte atit de scurt, să făurim Romînia însorită a zilelor noastre, cum se explică acest: „miracol romînesc"? Cele două filme documentare, folosind mijloacele cinematografice, dau imiounsul la această întrebare. „Pagini de istorie" face o incursiune în trecut. Alăturînd imagini din cronicile filmate ale vremii, el înfăţişează drumul greu, dar glorios de luptă al poporului român, sub conducerea partidului marxist-leninist al clasei muncitoare, pentru schndarea radicală, revoluţionară, a stărilor de lucruri din Romînia pe care politica trădătoare a burghezo-moşierimii a dus-o la marginea prăpastiei. In faţa ochilor se perindă imagini filmate din deceniului al 4-lea, în anii premergători celui de-al II- lea război mondial. Bucureştiul acelor vremuri — contrastul dintre luxul din centrul oraşului locuit de begiisi şi mizeria de nedescris a periferiilor. Carol II, Maniu, Brătianu, legionarii — jaf, crime, trădare drumul spre fascizarea ţării, spre tîrîrea Romîniei in războiul antisovietic. A existat însă în tot acest timp o forţă care s-a opus acestei politici ticăloase, care a luptat neîncetat cu preţul celor mai mari jertfe, pentru adevăratele interese ale poporului nostru. Documentele prezentate în film ne înfăţişează momente dintre cele mai semnificative ale acestor lupte, al cărui conducător a fost Partidul Comunist Român. Aruncaţi în temniţe şi lagăre, conducătorii partidului în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au găsit totuşi căile şi mijloacele pentru a ţine legătura prin partid, cu clasa muncitoare, cu forţele patriotice care se grupau în jurul partidului, indrumînd lupta impotriva regimului trădător. Filmul evocă insurecţia armată de la 23 August 1944, pregătită şi condusă de partid, această acţiune hotărîtoare în istoria poporului român, care a cuprins întreaga ţară. Apoi, intrarea în Bucureşti, la 30 august, a unităţilor glorioasei Armate Sovietice, fuptele de vitejie ale Armatei Române, care a luptat împotriva armatei hitleriste, alături de Armata Sovietică, pînă la victorie, eliberînd teritoriul patriei noastre şi contribuind, cu preţul unor mari jertfe, la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. ..Luptăm pentru patrie, dar cum va fi această patrie?" — se întrebau sutele de mii de ostaşi pe frontul antihitlerist. In ţară, Maniu, Brătianu şi forţele reacţionare grupate.. jurul lor voiau să readucă in Romînia vechile stări de lucruri, dominaţia moşierilor şi capitaliştilor, vechea politică antinaţională. Dar vremurile lor au trecut. Reacţiunea îşi mai avea, ce-i drept, oamenii în conducerea ţării: regele, o mare parte a miniştrilor din guvernele pînă la 6 martie 1945. Dar adevărata putere se găsea acum in miilnile maselor, în frunte cu clasa , muncitoare, conduse de partid, care au înfăptuit reforma agrară, au înlăturat prefecţii şi primarii , reacţionari şi au adus la putere primul guvern democratic, condus de dr. Petru Groza. Da, soldaţii de pe front aveau acum pentru ce să lupte. Se făurea o Românie nouă, în luptă cu forţele vechi, reacţionare. Documentele vremurilor glorioase continuă să se perinde în faţa spectatorilor. Lupta împotriva forţelor reacţionare care-şi concentraseră tot mai mult acţiunile în domeniul economic, continuă. Situaţia era grea. Distrugerilor pricinuite de război, li se adăugă seceta care compromite recolta unui an întreg. Dar destinele ţării sunt conduse de partidul înţelept şi dinamic al clasei muncitoare, legat indisolubil de popor. Lupta pe plan politic se împleteşte cu măsurile pentru redresarea economică a ţării. Cronica filmată evocă în continuare momente dintre cele mai importante ale acestor ani: proclamarea republicii, primul Congres al P.M.R., naţionalizarea. Apoi, imagini oglindind măreaţa luptă pentru construirea socialismului în ţara noastră — făurirea industriei socialiste, colectivizarea agriculturii, transformările revoluţionare pe plan cultural. Fiecare an aduce noi mari realizări, pe linia înfăptuirii politicii partidului. Aprilie 1962. Imaginea ne duce la istorica sesiune a Marii Adunări Naţionale. Cu emoţie , ascultăm cuvintele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej: „In Republica Populară Romînă socialismul a învins definitiv la oraşe şi sate". ★ Şi în „Romînia, orizont 64* se face o incursiune in trecut, dar accentul cade pe prezent. In foarte reuşite imagini colorate filmul înfăţişează frumuseţea naturală, fără seamăn, a Romîniei, căreia omul făuritor al socialismului i-a adăugat frumuseţi şi mai mari. Imaginea ne poartă de-a lungul şi de-a latul ţării. In centrul şi in cartierele noi ale Bucureştiului, în întineritul Iaşi, pe şantierul fabricii de aluminiu de la Slatina şi la Galaţi unde se făureşte colosul care va produce milioane de tone oţel, pe litoralul modern şi in cetatea chimiei de la Borzeşti, pe Argeş in sus, pe şantierul noii hidrocentrale şi in oraşul studenţilor din Cluj, la Turnu- Măgurele unde se făureşte un uriaş combinat de îngrăşăminte chimice şi în sate innoite, in care şi-au făcut sălaş tehnica şi belşugul. Te întilneşti, pretutindeni, cu oamenii zilelor noastre , fi cu cei care au muncit şi luptat din greu pentru ca prezentul să fie însorit aşa cum este, şi cu cei care au intrat în activitate în anii următori cu tot sufletul, priceperea şi hărnicia lor, şi cu cei care vor continua mîine măreaţa operă a poporului român de transformare a patriei şi a vieţii sale. De-a lungul întregului film simţi înţelepciunea partidului, mina sa îndrumătoare, activitatea sa neobosită. Vizionezi cu plăcere şi îndreptăţită mîndrie cele două documentare, evocări ale unor fapte glorioase, mărturii ale vitejiei, hărniciei şi talentului poporului român. ERNEST LÖB - „Pagini de „Rominia, orizont 64“ STEAUA ROȘIE Comisia permanentă la lucru Una din principalele forme organizatorice cu ajutorul căreia se realizează o legătură strânsă între sfaturile populare şi masele de cetăţeni, o constituie comisiile permanente. Cu ajutorul lor, sfaturile populare antrenează în mod organizat deputaţii şi masele de oameni ai muncii la conducerea treburilor obşteşti şi de stat. Practica a dovedit că comisiile permanente joacă un rol important în realizarea sarcinilor ce stau în faţa sfaturilor populare, prin faptul că ele au ca obiectiv principal studierea, descoperirea şi propunerea valorificării resurselor locale, precum şi controlul asupra activităţii secţiunilor comitetelor executive, a întreprinderilor şi instituţiilor subordonate sfaturilor populare. Comisia noastră de industrie locală şi cooperaţie meşteşugărească — avînd în vedere principiile de mai sus — îşi desfăşoară activitatea pe baza unui plan de muncă concret. Comisia permanentă şi-a propus să sprijine Sfatul popular al oraşului Tg.-Mureş în acţiunea de descoperire şi valorificare a noi resurse locale. In acest scop, comisia permanentă a atras în jurul ei un activ format din ingineri, tehnicieni, fruntaşi în producţie, inovatori. Pe baza planului de muncă şi folosind mijloacele puse la dispoziţie de către comitetul executiv, membrii şi activul comisiei au făcut o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii unităţilor de industrie locală şi a cooperativelor meşteşugăreşti. La începutul anului 1963, comisia permanentă astudiat necesitatea şi posibilitatea de a se înfiinţa în diferite cartiere ale oraşului unităţi de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti. In urma studiilor efectuate s-a propus comitetului executiv al U.R.C.M. ca din fondurile care-i stau la dispoziţie să construiască noi unităţi de deservire. Conducerea cooperativelor meşteşugăreşti, analizînd această propunere, a început construirea a 4 microcomplexe de deservire, care au şi fost date în folosinţă, în străzile: Oneşti, Griviţa Roşie, Budiului şi Mihai Viteazu, îmbunătăţindu-se în mod simţitor deservirea populaţiei în noile cartiere. In şedinţa comună organizată cu comisia permanentă comercială s-a ridicat problema producerii unor articole căutate de consumatori, care nu se fabrică de întreprinderile republicane. Analizînd posibilitatea fabricării acestor produse, comisia noastră s-a deplasat la întreprinderile locale din oraş şi prin comitetul executiv s-a trasat ca sarcină introducerea în producţie a o serie de produse căutate pe piaţă. In urma măsurilor luate, au apărut pe piaţă produse noi printre care diferite borcane, dozator de zahăr, filtre televizor, jgheaburi şi burlane, diferite cuiere, diferite produse din mase plastice, noi tipuri de scaune şi mese, numărul lor fiind de peste 50. Comisia permanentă de industrie şi cooperaţie meşteşugărească şi-a propus să colaboreze permanent în comisia comercială, în scopul urmăririi cererii populaţiei. Rezultatele obţinute pînă în prezent în acest domeniu sînt satisfăcătoare şi credem că depunînd o muncă şi mai susţinută, realizările vor fi şi mai îmbucurătoare. Un alt aspect al activităţii noastre este urmărirea realizării sarcinilor economico-financiare la întreprinderi şi la unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. In această privinţă comisia a analizat în mod periodic unele aspecte generale şi speciale din activitatea acestor unităţi, pe baza referatelor comune care se întocmesc de membrii şi activul comisiei permanente. In cursul acestui an s-a analizat situaţia angajamentelor luate în cinstea celei ce-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre la întreprinderea orăşenească de industrie locală, unde s-a constatat că angajamentele luate la producţia globală nu sînt pe măsura posibilităţilor, recomandîndu-se conducerii să reexamineze angajamentele iniţiale. In urma acestor recomandări, întreprinderea și-a luat noi angajamente. In cursul anului 1963, comisia noastră a analizat necesitatea extinderii ramurei chimice din cadrul 1.0. 1.L. Comitetul executiv, analizînd propunerea comisiei permanente, a făcut intervenţiile necesare, astfel că pe anul curent, prin investiţiile aprobate a fost inclusă şi lucrarea „Noua hală de producţie pentru 1.0. 1.L." cu o suprafaţă de 1.200 mp. Această lucrare se află în curs de execuţie, existînd garanţia ca la sfîrşitul anului să şi intre în producţie. Pentru atragerea micilor meseriaşi în sectorul socialist, comisia, permanentă a studiat posibilitatea ca în cadrul unor cooperative meşteşugăreşti să se lărgească gama de activităţi. Astfel, în urma propunerilor făcute, o serie de mici meseriaşi din branşa cioplitori de piatră şi mozaicari au trecut la cooperativa „Metalul" înfiinţîndu-se o unitate nouă. Ne vom strădui ca pe viitor, cu sprijinul permanent al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Tg.-Mureş, să ne îmbunătăţim activitatea pentru a înfăptui măreţele sarcini care stau în faţa Sfatului popular al oraşului. ANDRÁS MEZEI preşedintele comisiei permanente industrie locală şi cooperaţie meşteşugărească NOTE „Maraton" între două terenuri de fotbal Afişele expuse săptămîna trecută în oraşul Tg.-Mureş anunţau disputarea întîlnirilor de fotbal dintre echipele: Ştiinţa Tg.-Mureş — Progresul Reghin şi Voinţa Tg.-Mureş — A.S.M. Odorhei, pe terenul de fotbal al fabricii de zahăr. Sute de iubitori ai jocului cu balonul rotund şi-au îndreptat paşii, duminică dimineaţa, spre terenul indicat. Dar spre surpriza lor, între timp, U.C.F. Tg.-Mureş a schimbat locul de disputare a meciurilor, care s-au desfăşurat pe terenul mic din parcul sportiv „23 August". Astfel a avut loc un adevărat „maraton" între cele două terenuri de fobal. Spectatorii păcăliţi se adresează pe această cale conducerii U.C.F.S. Tg.Mureş cu rugămintea să manifeste mai multă hotărîre în fixarea locuim şi a orelor la care urmează să se desfăşoare competiţiile sportive, scutindu-i de „maratonuri" inutile. AUREL DAN Pentru modernizarea fabricilor de cărămizi Calculele specialiştilor din Ministerul Industriei Construcţiilor arată că sumele alocate de la începutul anului şi pînă acum pentru modernizarea fabricilor de cărămizi, ţiglei şi alte materiale de construcţie sunt cu peste 75 la sută mai mari decît cele afectate în acest scop în întregul an 1963. In acest an unităţile din acest sector de activitate au primit 21 locomotive Diesel pentru transportul intern precum şi alte zeci de utilaje moderne. Dotarea fabricilor din Jimboclia, Satu Mare, Lugoj şi Bucov cu ventilatoare mobile, care au o deplasare automată de-a lungul halei, cît şi cu alte utilaje moderne de mare randament, a permis ca pe fiecare metru pătrat al uscătoriei să se realizeze zilnic în plus 400 de cărămizi. Construirea şi punerea în funcţiune a unui cuptor modern de ars cahle la fabrica de materiale de construcţie din Bistriţa a dus la micşorarea consumului specific de combustibil, şi la obţinerea unei economii anuale de 260.000 lei. Agerpres) Etapa de duminica a campionatului regional de fotbal ŞTIINŢA TÎRGU-MUREŞ — PROGRESUL REGHIN 0—0 Pe terenul mic din parcul „23 August" s-au întîlnit în cadrul etapei a doua a campionatului regional de fotbal, echipele fruntaşe Ştiinţa Tg.Mureş şi Progresul Reghin. Meciul a luat sfîrşit cu un scor alb (0:0). Rezultatul exprimă în mod just raportul de forţe (egal), existent pe teren de-a lungul celor 90 de minute de joc. înaintările celor două echipe s-au pripit în nenumărate rînduri, ratînd exasperant de multe situaţii favorabile de gol. Astfel, în minutul 25, Elekes, la o centrare a lui Tulvan, de la trei metri de poartă, trage defectuos pe lîngă bară. In minutul 85, Crişan II, în situaţie favorabilă, la numai cîţiva metri de poartă trage pe lîngă bară. De menţionat faptul că în minutul 40 Mezei execută o lovitură liberă de la 45 m şi mingea loveşte bara. Jucătorii echipei din Reghin au ratat ocazii favorabile prin Toncean (min. 37) şi Pop Pavel (min. 46). S-au remarcat Mátyás şi Mezei (de la Ştiinţa) şi Serfözö şi Constantinescu de la Progresul. A condus foarte bine arbitrul Nicolae Bartha. N. STANESCU corespondent voluntar VOINŢA TG.-MUREŞ — A.S.M. ODORHEI 1—1 (0—1) Al doilea meci al cuplajului deduminică înainte de masă din cadrul celei de-a ll-a etape a campionatului regional de fotbal, disputat pe terenul mic din parcul sportiv „23 August" Tg.-Mureş, a opus echipele Voinţa Tg.-Mureş, formată din elemente tinere şi cîştigătoarea campionatului regional de fotbal ediţia precedentă, A.S.M. Odorhei. După o repriză viu disputată, în cea de-a doua parte a meciului a scăzut din intensitate, fiind presărat cu durităţi din partea jucătorilor ambelor formaţii. Iată cîteva faze ale întîlnirii: In minutul 17„ oaspeţii deschid scorul prin Szell, care reia o minge scăpată de portarul gazdelor, la un şut de pe extrema stînga al lui Menyhárt, astfel scorul devine 0—1. In minutul 35 Menyhárt, din partea oaspeţilor, de la 13 metri trage spre poarta goală, dar Gali respinge de pe linia porţii. In minutul 51, la o învălmăşeală în faţa porţii oaspeţilor, Kövér înscrie golul egalizator, de la cca 10 metri. Menţionăm că în minutul 60, Feher (A.S.M.), de la cca 4,5 metri, ratează o mare ocazie da a marca, trăgînd peste bară. In minutul 87, Lunka (Voinţa) a fost eliminat din joc pentru lovirea intenţionată a adversarului fără balon, iar în minutul 88, Bokor (A.S.M. Odorhei), de asemenea, a fost eliminat din joc pentru Insultă la adresa arbitrului. S-au evidenţiat: Gall, Kövér şi Nagy Coloman, din partea gazdelor, iar Feher şi Szeli, din partea oaspeţilor. Slab arbitrajul prestat de Kelemen Iosif din Tg. Mureş, care deseori a fost nehotărît în decizii. ANDREI SZABÓ corespondent voluntar OŢELUL TG-MUREŞ — ENERGIA FÎNTÎNELE 3—1 (0—1) Cei care atacă mai mult în prima repriză sînt fotbaliştii de la Fîntînele, care în primele 15 minute ratează 3—4 ocazii favorabile, prin Markus şi Bertalan. In minutul 37 ei deschid scorul prin Bertalan. In partea a doua a întîlnirii Oţelul pune stăpînire pe joc şi egalează în minutul 58, prin László, care transformă o lovitură de la 11 metri, acordată de arbitru în urma unui henţ... discutabil. In minutul 52, Vizi (E.) dă mingea acasă, iar Baráth, urmărind faza, reia nestingherit în gol. Jocul devine nervos. In minutul 74 Orosz (Oţelul) este eliminat din joc pentru lovirea intenţionată a adversarului. (Al doilea jucător de la A.S Oţelul eliminat pentru aceeaşi greşeală în decurs de două etape! Ce părere are conducerea asociaţiei?!). După cîteva ratări comise de Vultur şi Kozi, în minutul 84 scorul devine 3—1 în urma unui gol înscris de Katona la un corner executat de László. In final Energia caută să reducă din handicap, dar fără rezultat. Ne-a plăcut jocul prestat de Manole şi Bertalan de la Energia, respectiv Baráth şi Katona de la Oţelul., Slab arbitrajul lui I. Russ, Tg.- Mureş. CONSTANTIN ALBU corespondent voluntar APEMIN BORSEC — LEMNARUL TG.MUREŞ 1—0 (1—0) Intr-un joc combinativ, cu multi faze spectaculoase, în care publicul din Borsec a trecut prin nenumărate emoţii, gazdele au reuşit să cîştige pu greu în faţa fotbaliştilor din Tg.Mureş. Gazdele au dominat mai mult, dar linia lor de înaintare nu a reuşit să străpungă apărareaechipei Lemnarul decît o singură dată, şi aceasta în minutul 40 prin Alexandru Vild. Bun arbitrajul lui Emeric Ferenczi (Gheorghieni). IOAN CRISTEA corespondent voluntar MUREŞUL TOPLIŢA — GLORIA TÎRGU-MUREŞ 3—1 (3—0) Topliţenii au practicat un joc bun, eficace, mai ales în prima repriză, obţinînd o victorie pe deplin meritată. Bine pregătiţi tehnic şi tactic, gazdele au reuşit să străpungă de trei ori apărarea oaspeţilor. Tîrgumureşenii au practicat un joc de strictă apărare, lansîndu-se foarte rar în contraatacuri. Singurul lor punct a fost marcat de Rosonezi, în minutul 55. Pentru învingători au înscris David (min. 5 şi 31), şi Korpos. V. PAŞCANU corespondent voluntar Celelalte rezultate: Străduinţa Cristur — Ciocanul Tg.-Mureş 2—1 ; Voinţa Tîrnăveni — Mureşul Luduş 1—1. O secvență din filmul „Pagini de istorie".