Steaua Roşie, septembrie 1964 (Anul 13, nr. 206-231)

1964-09-16 / nr. 219

4 O uriaşă machetă argintie a unei înlănţuiri mo­­leculare atrage atenţia vizitatorului Expoziţiei reali­zărilor economiei naţionale a R.P. Române. Neobiş­nuită prin proporţiile ei, catena de polipropilenă vesteşte prezenţa produselor din mase plastice. Intr-adevăr, la cîţiva metri de uriaşa schelă se profilează elegantul pavilion. Interesanta construcţie are pereţi din material plastic semitransparent şi acoperişul suspendat de patru suporţi din oţel. In interiorul ei, vizitatorul se întîlneşte cu minunăţiile chimiei. încă de la intrare, el este întîmpinat de un impresionant număr de exponate ale tinerei noastre industrii de materiale plastice, de o gamă variată de produse necesare pentru cele mai diferite utilizări industriale, agricole şi­ menajere. In interiorul ace­leiaşi construcţii ingenioase se află şi un bazin cu apă. Aici, cei mai tineri vizitatori devin C.T.C.-işti exi­genţi ai nenumăratelor jucării. Miile de exponate, aranjate cu multă fantezie şi bun gust, lasă o plăcută impresie. Atît pentru vîrst­­nici cît şi pentru copii, pavilionul cu produse din mase plastice conturează o imagine de ansamblu asu­pra multiplelor utilizări ale acestor sortimente noi și­­deosebit de utile. Gama exponatelor este foarte mare. Astfel, sunt produse pentru industria electrotehnică: plafonieră mare T.V., cutie contor 14 048, cutie pentru acumula­tor N­R­N 10 și 24, maşina dulce, doze duble, tuburi şi fitinguri pentru automate şi multe al­tele. Există aici volane de trai.'.or U-650 şi auto, bucşe, ţevi, garnituri pentru maşini de spălat, monofilamente, elemente de filtrare, rotori pentru pompe, jaluze şi plăci pentru construcţii, produse tehnico-sanitare şi de ambalaj, bunuri de larg consum etc. Diferite grafice şi plachete ilustrează uriaşul avînt al tinerei noastre industrii de materiale plastice. In 1947, în ţară se produceau 4,7 tone de mase plastice. In acest an vor fi livrate peste 53.000 de tone. Cele 6.100 de tone de diferite ţevi de policlorură de vinil, cîre se produc în acest an, înlocuiesc circa 30.000 de tone de ţevi din fontă, oţel, cupru şi plumb. In fotografie: Imagine interioară a pavilionului cu produse din mase plastice. In prim-plan, fitinguri şi piese de îmbinare din policlorură de vinil produse la fabricile din Bucureşti şi laşi. In prezent se fabrică 225 de tipuri diferite de astfel de produse, iar intr-un an se livrează diferitelor ramuri ale industriei circa 4.000.000 de bucăţi de fitinguri şi piese. Rezerve interne ale creşterii productivităţii muncii în exploatările forestiere (Urmare din pag. 1.) Uităţii muncii în exploatările fores­tiere sunt inepuizabile. Ele vor fi scoase în relief şi cu ocazia dezba­terii cifrelor de plan cu toţi lucră­torii forestieri, ca şi în propunerile oamenilor muncii din acest sector de activitate făcute la consfătuirile de producţie. Ele se vor concretiza în planurile M.T.O. şi planurile de mică mecanizare a căror urmărire pentru a fi traduse în viaţă la ter­menele stabilite, va trebui să stea, ca şi pînă acum, în centrul atenţiei conducerilor întreprinderilor şi a organizaţiilor de partid. Activitatea de inovaţii, care la rîn­­dul ei va pune în valoare o serie de rezerve interne, va trebui să fie nu numai încurajată dar şi canali­zată spre rezolvarea celor mai arză­toare probleme ale producţiei, adică spre creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Pentru ca la mobilizarea rezerve­lor interne să participe masele largi ale oamenilor muncii, organizaţiile de partid vor trebui să îndrume co­mitetele sindicatelor, ca să organi­zeze întrecerea socialistă pe baza unor criterii concrete, între care să figureze neapărat şi productivitatea muncii. Descoperirea şi punerea în valoa­re a rezervelor interne ale produc­ţiei nu este o problemă de campa­nie, ci o metodă permanentă de lucru, o trăsătură proprie a modu­lui de producţie socialist, care tre­buie să fie în atenţia continuă a conducerilor întreprinderilor şi or­ganizaţiilor de partid. Valorificarea rezervelor interne contribuie la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost, singura bază sănă­toasă a creşterii nivelului de trai al celor ce muncesc. La­ cinematograful „Arta“ Cele două emoţionante filme do­cumentare realizate de studioul „Alexandru Sahia" în preajma ce­lei de-a XX-a aniversări a eliberării Patriei noastre de sub jugul fas­cist, primul punînd principalul ac­cent pe istoria ultimelor decenii, celălalt pe înfăţişarea actuală a pa­triei noastre, se completează reci­proc. Romînia anului 1964 este o ţară înfloritoare în toate domeniile — economic, cultural, social — bucu­­rîndu-se de Prestigiu în întreaga lume. Schimbările petrecute în ul­timele două decenii sînt atît de mari, atit de evidente, contrastul faţă de trecut este atît de izbitor incit, peste hotare, se vorbeşte de „miracolul romînesc". Cum am ajuns intr-un timp isto­riceşte atit de scurt, să făurim Ro­mînia însorită a zilelor noastre, cum se explică acest: „miracol romî­nesc"? Cele două filme documentare, fo­losind mijloacele cinematografice, dau imiounsul la această întrebare. „Pagini de istorie" face o incur­siune în trecut. Alăturînd imagini din cronicile filmate ale vremii, el înfăţişează drumul greu, dar glorios de luptă al poporului român, sub conducerea partidului marxist-leni­­nist al clasei muncitoare, pentru sch­­ndarea radicală, revoluţionară, a stărilor de lucruri din Romînia pe care politica trădătoare a bur­­ghezo-moşierimii a dus-o la mar­gine­a prăpastiei. In faţa ochilor se perindă ima­gini filmate din deceniului al 4-lea, în anii premergători celui de-al II- lea război mondial. Bucureştiul acelor vremuri — contrastul dintre luxul din centrul oraşului locuit de begi­isi şi mizeria de nedescris a periferiilor. Carol II, Maniu, Bră­­tianu, legionarii — jaf, crime, tră­dare drumul spre fascizarea ţă­rii, spre tîrîrea Romîniei in războ­iul antisovietic. A existat însă în tot acest timp o forţă care s-a opus acestei politici ticăloase, care a lup­tat neîncetat cu preţul celor mai mari jertfe, pentru adevăratele in­terese ale poporului nostru. Docu­mentele prezentate în film ne în­făţişează momente dintre cele mai semnificative ale acestor lupte, al cărui conducător a fost Partidul Comunist Român. Aruncaţi în tem­niţe şi lagăre, conducătorii parti­dului în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au găsit totuşi căile şi mijloacele pentru a ţine legătura prin partid, cu clasa muncitoare, cu forţele patriotice care se grupau în jurul partidului, indrumînd lupta impotriva regimu­lui trădător. Filmul evocă insurecţia armată de la 23 August 1944, pregătită şi con­dusă de partid, această acţiune ho­­tărîtoare în istoria poporului ro­mân, care a cuprins întreaga ţară. Apoi, intrarea în Bucureşti, la 30 august, a unităţilor glorioasei Ar­mate Sovietice, fuptele de vitejie ale Armatei Române, care a luptat împotriva armatei hitleriste, alături de Armata Sovietică, pînă la vic­torie, eliberînd teritoriul patriei noastre şi contribuind, cu preţul unor mari jertfe, la eliberarea Un­gariei şi Cehoslovaciei. ..Luptăm pentru patrie, dar cum va fi această patrie?" — se între­bau sutele de mii de ostaşi pe fron­tul antihitlerist. In ţară, Maniu, Bră­­tianu şi forţele reacţionare grupate­­.. jurul lor voiau să readucă in Ro­mînia vechile stări de lucruri, do­minaţia moşierilor şi capitaliştilor, vechea politică antinaţională. Dar vremurile lor au trecut. Reacţiunea­­ îşi mai avea, ce-i drept, oamenii­­ în conducerea ţării: regele, o mare­­ parte a miniştrilor din guvernele pînă la 6 martie 1945. Dar adevă­rata putere se găsea acum in mii­­l­nile maselor, în frunte cu clasa , muncitoare, conduse de partid,­­ care au înfăptuit reforma agrară,­­ au înlăturat prefecţii şi primarii , reacţionari şi au adus la putere pri­mul guvern democratic, condus de dr. Petru Groza. Da, soldaţii de pe front aveau acum pentru ce să lup­te. Se făurea o Românie nouă, în luptă cu forţele vechi, reacţionare. Documentele vremurilor glorioa­se continuă să se perinde în faţa spectatorilor. Lupta împotriva forţe­lor reacţionare care-şi concentra­seră tot mai mult acţiunile în do­meniul economic, continuă. Situa­ţia era grea. Distrugerilor pricinuite de război, li se adăugă seceta care compromite recolta unui an întreg. Dar destinele ţării sunt conduse de partidul înţelept şi dinamic al cla­sei muncitoare, legat indisolubil de popor. Lupta pe plan politic se îm­pleteşte cu măsurile pentru redre­sarea economică a ţării. Cronica filmată evocă în continuare mo­mente dintre­ cele mai importante ale acestor ani: proclamarea repu­blicii, primul Congres al P.M.R., naţionalizarea. Apoi, imagini oglin­dind măreaţa luptă pentru construi­rea socialismului în ţara noastră — făurirea industriei socialiste, colec­tivizarea agriculturii, transformările revoluţionare pe plan cultural. Fie­care an aduce noi mari realizări, pe linia înfăptuirii politicii parti­dului. Aprilie 1962. Imaginea ne duce la istorica sesiune a Marii Adunări Naţionale. Cu emoţie , ascultăm cuvintele tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej: „In Re­publica Populară Romînă socialis­mul a învins definitiv la oraşe şi sate". ★ Şi în „Romînia, orizont 64* se face o incursiune in trecut, dar ac­centul cade pe prezent. In foarte reuşite imagini colorate filmul în­făţişează frumuseţea naturală, fără seamăn, a Romîniei, căreia omul făuritor al socialismului i-a adăugat frumuseţi şi mai mari. Imaginea ne poartă d­e-a lungul şi de-a latul ţă­rii. In centrul şi in cartierele noi ale Bucureştiului, în întineritul Iaşi, pe şantierul fabricii de aluminiu de la Slatina şi la Galaţi unde se făureşte colosul care va produce milioane de tone oţel, pe litoralul modern şi in cetatea chimiei de la Borzeşti, pe Argeş in sus, pe şan­tierul noii hidrocentrale şi in ora­şul studenţilor din Cluj, la Turnu- Măgurele unde se făureşte un uriaş combinat de îngrăşăminte chimice şi în sate innoite, in care şi-au fă­cut sălaş tehnica şi belşugul. Te întilneşti, pretutindeni, cu oa­menii zilelor noastre , fi cu cei care au muncit şi luptat din greu pentru ca prezentul să fie însorit aşa cum este, şi cu cei care au in­trat în activitate în anii următori cu tot sufletul, priceperea şi hăr­nicia lor, şi cu cei care vor con­tinua mîine măreaţa operă a po­porului român de transformare a patriei şi a vieţii sale. De-a lungul întregului film simţi înţelepciunea partidului, mina sa îndrumătoare, activitatea sa neobosită. Vizionezi cu plăcere şi îndrep­tăţită mîndrie cele două documen­tare, evocări ale unor fapte glorioa­se, mărturii ale vitejiei, hărniciei şi talentului poporului român. ERNEST LÖB -­ „Pagini de „Rominia, orizont 64“ STEAUA ROȘIE Comisia permanentă la lucru Una din principalele forme orga­nizatorice cu ajutorul căreia se rea­lizează o legătură strânsă între sfa­turile populare şi masele de cetă­ţeni, o constituie comisiile perma­nente. Cu ajutorul lor, sfaturile populare antrenează în mod orga­nizat deputaţii şi masele de oameni ai muncii la conducerea treburilor obşteşti şi de stat. Practica a dovedit că comisiile permanente joacă un rol important în realizarea sarcinilor ce stau în faţa sfaturilor populare, prin faptul că ele au ca obiectiv principal stu­dierea, descoperirea şi propunerea valorificării resurselor locale, pre­cum şi controlul asupra activităţii secţiunilor comitetelor executive, a întreprinderilor şi instituţiilor subor­donate sfaturilor populare. Comisia noastră de industrie locală şi coo­peraţie meşteşugărească — avînd în vedere principiile de mai sus — îşi desfăşoară activitatea pe baza unui plan de muncă concret. Co­misia permanentă şi-a propus să sprijine Sfatul popular al oraşului Tg.-Mureş în acţiunea de descope­rire şi valorificare a noi resurse lo­cale. In acest scop, comisia per­manentă a atras în jurul ei un activ format din ingineri, tehnicieni, frun­taşi în producţie, inovatori. Pe baza planului de muncă şi folosind mijloacele puse la dispo­ziţie de către comitetul executiv, membrii şi activul comisiei au fă­cut o serie de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii unităţilor de industrie locală şi a cooperati­velor meşteşugăreşti. La începutul­ anului 1963, comi­sia permanentă a­­studiat necesita­tea şi posibilitatea de a se înfiinţa în diferite cartiere ale oraşului uni­tăţi de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti. In urma studiilor efectuate s-a propus comitetului executiv al U.R.C.M. ca din fondu­rile care-i stau la dispoziţie să con­struiască noi unităţi de deservire. Conducerea cooperativelor meşte­şugăreşti, analizînd această propu­nere, a început construirea a 4 mi­­crocomplexe de deservire, care au şi fost date în folosinţă, în străzile: Oneşti, Griviţa Roşie, Budiului şi Mihai Viteazu, îmbunătăţindu-se în mod simţitor deservirea populaţiei în noile cartiere. In şedinţa comună organizată cu comisia permanentă comercială s-a ridicat problema producerii unor articole căutate de consumatori, care nu se fabrică de întreprinde­rile republicane. Analizînd posibilitatea fabricării acestor produse, comisia noastră s-a deplasat la întreprinderile locale din oraş şi prin comitetul executiv s-a trasat ca sarcină introducerea în producţie a o serie de produse cău­tate pe piaţă. In urma măsurilor luate, au apă­rut pe piaţă produse noi printre care diferite borcane, dozator de zahăr, filtre televizor, jgheaburi şi burlane, diferite cuiere, diferite pro­duse din mase plastice, noi tipuri de scaune­ şi mese, numărul lor fiind de peste 50. Comisia permanentă de industrie şi cooperaţie meşteşugărească şi-a propus să colaboreze permanent în comisia comercială, în scopul ur­măririi cererii populaţiei. Rezultatele obţinute pînă în pre­zent în acest domeniu sînt satis­făcătoare şi credem că depunînd o muncă şi mai susţinută, realizările vor fi şi mai îmbucurătoare. Un alt aspect al activităţii noastre este urmărirea realizării sarcinilor econo­­mico-financiare la întreprinderi şi la unităţile cooperaţiei meşteşugă­reşti. In această privinţă comisia a ana­lizat în mod periodic unele aspecte generale şi speciale din activitatea acestor unităţi, pe baza referatelor comune care se întocmesc de membrii şi activul comisiei perma­nente. In cursul acestui an s-a analizat situaţia angajamentelor luate în cinstea celei c­e-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre la între­prinderea orăşenească de industrie locală, unde s-a constatat că anga­jamentele luate la producţia glo­bală nu sînt pe măsura posibilită­ţilor, recomandîndu-se conducerii să reexamineze angajamentele ini­ţiale. In urma acestor recomandări, întreprinderea și-a luat noi angaja­mente. In cursul anului 1963, comisia noastră a analizat necesitatea extin­derii ramurei chimice din cadrul 1.0. 1.L. Comitetul executiv, analizînd propunerea comisiei permanente, a făcut intervenţiile necesare, astfel că pe anul curent, prin investiţiile aprobate a fost inclusă şi lucrarea „Noua hală de producţie pentru 1.0. 1.L." cu o suprafaţă de 1.200 mp. Această lucrare se află în curs de execuţie, existînd garanţia ca la sfîrşitul anului să şi intre în produc­ţie. Pentru­ atragerea micilor mese­riaşi în sectorul socialist, comisia, permanentă a studiat posibilitatea ca în cadrul unor cooperative meş­teşugăreşti să se lărgească gama de activităţi. Astfel, în urma propune­rilor făcute, o serie de mici mese­riaşi din branşa cioplitori de piatră şi mozaicari au trecut la cooperativa „Metalul" înfiinţîndu-se o unitate nouă. Ne vom strădui ca pe viitor, cu sprijinul permanent al Comitetului executiv al Sfatului popular al ora­şului Tg.-Mureş, să ne îmbunătăţim activitatea pentru a înfăptui măre­ţele sarcini care stau în faţa Sfa­tului popular al oraşului. ANDRÁS MEZEI preşedintele comisiei permanente industrie locală şi cooperaţie meşteşugărească NOTE „Maraton" între două terenuri de fotbal Afişele expuse săptămîna trecută în oraşul Tg.-Mureş anunţau dispu­tarea întîlnirilor de fotbal dintre echipele: Ştiinţa Tg.-Mureş — Pro­gresul Reghin şi Voinţa Tg.-Mureş — A.S.M. Odorhei, pe terenul de fot­bal al fabricii de zahăr. Sute de iubitori ai jocului cu ba­lonul rotund şi-au îndreptat paşii, duminică dimineaţa, spre terenul indicat. Dar spre surpriza lor, între timp, U.C.F.­ Tg.-Mureş a schim­bat locul de disputare a meciurilor, care s-au desfăşurat pe terenul mic din parcul sportiv „23 August". Astfel a avut loc un adevărat „ma­raton" între cele două terenuri de fobal. Spectatorii păcăliţi se adresează pe această cale conducerii U.C.F.S. Tg.­­Mureş cu rugămintea să manifeste mai multă hotărîre în fixarea locuim şi a orelor la care urmează să se desfăşoare competiţiile sportive, scutindu-i de „maratonuri" inutile. AUREL DAN P­entru moderni­zarea fabricilor de cărămizi Calculele specialiştilor din Minis­terul Industriei Construcţiilor arată că sumele alocate de la începutul anului şi pînă acum pentru moder­nizarea fabricilor de cărămizi, ţiglei şi alte materiale de construcţie sunt cu peste 75 la sută mai mari decît cele afectate în acest scop în între­gul an 1963. In acest an unităţile din acest sector de activitate au primit 21 lo­comotive Diesel pentru transportul intern precum şi alte zeci de utilaje moderne. Dotarea fabricilor din Jim­­boclia, Satu Mare, Lugoj şi Bucov cu ventilatoare mobile, care au o de­plasare automată de-a lungul halei, cît şi cu alte utilaje moderne de mare randament, a permis ca pe fiecare metru pătrat al uscătoriei să se realizeze zilnic în plus 400 de cărămizi. Construirea şi punerea în funcţiune a unui cuptor modern de ars cahle la fabrica de materiale de construcţie din Bistriţa a dus la mic­şorarea consumului specific de combustibil, şi la obţinerea unei economii anuale de 260.000 lei.­ ­Agerpres) Etapa de duminica a campionatului regional de fotbal ŞTIINŢA TÎRGU-MUREŞ — PROGRESUL REGHIN 0—0 Pe terenul mic din parcul „23 Au­gust" s-au întîlnit în cadrul etapei a doua a campionatului regional de fotbal, echipele fruntaşe Ştiinţa Tg.­­Mureş şi Progresul Reghin. Meciul a luat sfîrşit cu un scor alb (0:0). Rezultatul exprimă în mod just ra­portul de forţe (egal), existent pe teren de-a lungul celor 90 de mi­nute de joc. înaintările celor două echipe s-au pripit în nenumărate rînduri, ratînd exasperant de multe situaţii favo­rabile de gol. Astfel, în minutul 25, Elekes, la o centrare a lui Tulvan, de la trei metri de poartă, trage de­fectuos pe lîngă bară. In minutul 85, Crişan II, în situaţie favorabilă, la numai cîţiva metri de poartă trage pe lîngă bară. De menţionat faptul că în minu­tul 40 Mezei execută o lovitură li­beră de la 45 m şi mingea loveşte bara. Jucătorii echipei din Reghin au ratat ocazii favorabile prin Toncean (min. 37) şi Pop Pavel (min. 46). S-au remarcat Mátyás şi Mezei (de la Ştiinţa) şi Serfözö şi Constan­­tinescu de la Progresul. A condus foarte bine arbitrul Ni­­colae Bartha. N. STANESCU corespondent voluntar VOINŢA TG.-MUREŞ — A.S.M. ODORHEI 1—1 (0—1) Al doilea meci al cuplajului de­­duminică înainte de masă din cadrul celei de-a ll-a etape a campionatu­lui regional de fotbal, disputat pe terenul mic din parcul sportiv „23 August" Tg.-Mureş, a opus echipele Voinţa Tg.-Mureş, formată din ele­mente tinere şi cîştigătoarea cam­pionatului regional de fotbal ediţia precedentă, A.S.M. Odorhei. După o­ repriză viu disputată, în cea de-a doua parte a meciului a scăzut din intensitate, fiind presă­rat cu durităţi din partea jucătorilor ambelor formaţii. Iată cîteva faze ale întîlnirii: In minutul 17„ oaspeţii deschid scorul prin Szell, care reia o minge scăpa­tă de portarul gazdelor, la un şut de pe extrema stînga al lui Meny­hárt, astfel scorul devine 0—1. In minutul 35 Menyhárt, din par­tea oaspeţilor, de la 13 metri trage spre poarta goală, dar Gali respinge de pe linia porţii. In minutul 51, la o învălmăşeală în­ faţa porţii oaspeţilor, Kövér în­scrie golul egalizator, de la cca 10 metri. Menţionăm că în minutul 60, Fe­­her (A.S.M.), de la cca 4,5 metri, ratează o mare ocazie da a marca, trăgînd peste bară. In minutul 87, Lunka (Voinţa) a fost eliminat din joc pentru lovirea intenţionată a adversarului fără ba­lon, iar în minutul 88, Bokor (A.S.M. Odorhei), de asemenea, a fost eli­minat­ din joc pentru Insultă la a­­dresa arbitrului. S-au evidenţiat: Gall, Kövér şi Nagy Coloman, din partea gazdelor, iar Feher şi Szeli, din partea oaspe­ţilor. Slab­ arbitrajul prestat de Kelemen Iosif din Tg. Mureş, care deseori a fost nehotărît în decizii. ANDREI SZABÓ corespondent voluntar OŢELUL TG-MUREŞ — ENERGIA FÎNTÎNELE 3—1 (0—1) Cei care atacă mai mult în prima repriză sînt fotbaliştii de la Fîntî­­nele, care în primele 15 minute ra­tează 3—4 ocazii favorabile, prin Markus şi Bertalan. In minutul 37 ei deschid scorul prin Bertalan. In partea a doua a întîlnirii Oţe­lul pune stăpîn­ire pe joc şi egalează în minutul 58, prin László, care transformă o lovitură de la 11 metri, acordată de arbitru în urma unui henţ... discutabil. In minutul 52, Vizi (E.) dă mingea acasă, iar Ba­ráth, urmărind faza, reia nestinghe­rit în gol. Jocul devine nervos. In minutul 74 Orosz (Oţelul) este eli­minat din joc pentru lovirea inten­ţionată a adversarului. (Al doilea ju­­cător de la A.S Oţelul eliminat pen­tru aceeaşi greşeală în decurs de două etape! Ce părere are condu­cerea asociaţiei?!). După cîteva­ ra­tări comise de Vultur şi Kozi, în mi­nutul 84 scorul devine 3—1 în urma unui gol înscris de Katona la un corner executat de László. In final Energia caută să reducă din handi­cap, dar fără rezultat. Ne-a plăcut jocul prestat de Ma­nole şi Bertalan de la Energia, res­pectiv Baráth şi Katona de la Oţelul., Slab arbitrajul lui I. Russ, Tg.- Mureş. CONSTANTIN ALBU corespondent voluntar APEMIN BORSEC — LEMNARUL­­ TG.­MUREŞ 1—0 (1—0) Intr-un joc combinativ, cu multi faze spectaculoase, în care publicul din Borsec a trecut prin nenumărate emoţii, gazdele au reuşit să cîştige pu greu în faţa fotbaliştilor din Tg.­­Mureş. Gazdele au dominat mai mult, dar linia lor de înaintare nu a reuşit să străpungă apărarea­­echi­pei Lemnarul decît o singură dată, şi aceasta în minutul 40 prin Ale­xandru Vild. Bun arbitrajul lui Eme­­ric Ferenczi (Gheorghieni). IOAN CRISTEA corespondent voluntar MUREŞUL TOPLIŢA — GLORIA TÎRGU-MUREŞ 3—1 (3—0) Topliţenii au practicat un joc bun, eficace, mai ales în prima re­priză, obţinînd o victorie pe deplin meritată. Bine pregătiţi tehnic şi tactic, gazdele au reuşit să stră­pungă de trei ori apărarea oaspeţi­lor. Tîrgumureşenii au practicat un joc de strictă apărare, lansîndu-se foarte rar în contraatacuri. Singurul lor punct a fost marcat de Roson­­ezi, în minutul 55. Pentru învingă­tori au înscris David (min. 5 şi 31), şi Korpos. V. PAŞCANU corespondent voluntar Celelalte rezultate: Străduinţa Cristur — Ciocanul Tg.-Mureş 2—1 ; Voinţa Tîrnăveni — Mureşul Lu­duş 1—1. O secvență din filmul „Pagini de istorie".

Next