Steaua Roşie, octombrie 1964 (Anul 13, nr. 232-258)
1964-10-01 / nr. 232
sînt întotdeauna în acelaşi timp şi idei cu adevărat internaţionale". Continuînd firul acestei idei şi exemplificînd-o Engels trăgea concluzia: „Eliberarea ţăranului italian se va produce nu în aceeaşi formă în care se va realiza eliberarea muncitorului de fabrică englez; dar cu cît unul şi altul vor fi pătrunşi mai mult de înţelegerea formelor proprii, corespunzătoare condiţiilor lor, cu atît mai puţin vor avea divergenţe asupra însăşi esenţei acestei eliberări". Clasicii marxismului vedeau într-o asemenea linie de conduită chezăşia îmbinării juste a sarcinilor de ordin naţional şi internaţional ale proletariatului, pentru întărirea continuă a mişcării muncitoreşti şi victoria cauzei clasei muncitoare. F. Engels, în Adaosul la prefaţa lucrării „Războiul ţărănesc german", publicat în 1875, arăta că pentru a smulge duşmanului de clasă poziţie după poziţie trebuie păstrat „adevăratul spirit internaţionalist", spirit care „salută cu bucurie orice nou pas în mişcarea proletară, indiferent de la ce naţiune porneşte". Una din trăsăturile importante ale activităţii Internaţionalei I, imprimată îndeobşte de temeinicia cu care Marx studia şi analiza fenomenele economice şi social-politice, a fost faptul că această activitate a fost puternic ancorată în realităţile istorice, urmărind evoluţia fenomenelor sociale In această privinţă, unul din cele mai concludente exemple îl constituie Comuna din Paris, prima putere muncitorească din istorie. Marx şi Engels au considerat Comuna din Paris drept un măreţ eveniment, drept „fiica spirituală a Internaţionalei I" cum a denumit-o Engels. După cum observa Lenin, Marx nu s-a mulţumit să fie numai entuziasmat de eroismul comunarzilor, care, după expresia lui „asaltaseră cerul". In această mişcare revoluţionară de masă, cu toate că ea nu-şi atinsese ţelul, , el a văzut o experienţă istorică de uriaşă însemnătate, un anumit pas înainte al revoluţiei proletare mondiale, un pas practic mai important decît sute de programe şi de raţionamente". Mult dezbătută în cadrul Internaţionalei I a fost problema activităţii politice a clasei muncitoare. Demascînd concepţiile dăunătoare ale curentelor mic-burgheze, îndeosebi proudhonismul, Marx şi Engels au demonstrat că lupta politică este forma hotărîtoare a luptei de clasă şi că proletariatul, pentru înfăptuirea scopului final, trebuie să împletească lupta pe tărîm economic cu cea în domeniul politic. In cuvîntarea ţinută în şedinţa din 21 sept. 1871 la Conferinţa de la Londra, Engels demascînd tezele oportuniste cu privire la această problemă spunea: „...Toţi partizanii abţinerii de la politică se intitulează revoluţionari, ba chiar revoluţionari prin excelenţă. Dar revoluţia este actul suprem al politicii; acela care tinde spre revoluţie trebuie să recunoască şi mijloacele, acţiunile politice care pregătesc revoluţia, care îi educă pe muncitori în vederea revoluţiei şi fără de care, a doua zi după bătălie, muncitorii vor fi întotdeauna traşi pe sfoară de alde Favre şi Pyat. Iar politica care trebuie promovată este politica muncitorească; partidul muncitoresc nu trebuie să se tîrască în coada unui partid burghez sau altuia, ci trebuie să se constituie ca partid independent care să aibă un ţel propriu şi o politică proprie". Legat de aceasta, este important de remarcat că Marx şi Engels puneau în faţa clasei muncitoare sarcina de a stăpîni toate formele şi mijloacele de luptă, corespunzător cerinţelor şi necesităţilor luptei. Intre principiile de bază ale Asociaţiei, călăuzitoare pentru mişcarea muncitorească pătrunse de internaţionalism, un loc important revine celebrei teze marxiste privind eliberarea naţională: „Poporul care înrobeşte un alt popor îşi făureşte propriile sale lanţuri". Internaţionala I a educat proletariatul în spiritul solidarităţii şi al sprijinirii mişcărilor de eliberare naţională, subliniind că eliberarea naţiunilor va submina rînduielile de exploatare şi asuprire şi va atrage naţiunile oprimate la lupta revoluţionară. După 1848 au luat amploare în Europa mişcările de eliberare naţională, de constituire a statelor naţionale — mişcări obiectiv progresiste, sprijinite de forţele democratice. Internaţionala I s-a solidarizat cu lupta popoarelor mici pentru eliberarea din jugul ţarist şi prusac, cu unificarea Germaniei, cu lupta poporului irlandez, care se ridica împotriva dominaţiei engleze. Activitatea Internaţionalei I, a conducătorilor săi Marx şi Engels, a avut în obiectiv printre problemele majore ce preocupau omenirea — problemele războiului şi ale păcii. Concluziile din documentele Internaţionalei privind aceste probleme se întemeiază pe o multilaterală analiză a cauzelor războaielor, a caracterului lor, a evoluţiei acestora. Un asemenea mod de abordare a dus la stabilirea poziţiei mişcării muncitoreşti faţă de diferitele feluri de războaie. Astfel, Manifestul constitutiv al Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor, înfierînd războaiele de jaf şi scopurile lor antipopulare, antidemocratice, releva necesitatea luptei clasei muncitoare împotriva unor astfel de războaie, pentru a statornici în raporturile dintre state, în politica externă, legi de echitate şi morală. „Lupta pentru o asemenea politică externă, o parte din lupta generală pentru eliberarea clasei muncitoare". Rezoluţia Congresului de la Geneva al Asociaţiei (1866) privind războiul drept dus de popoarele Statelor Unite împotriva segregaţioniştilor sclavagişti şi îndeosebi cele două adrese ale Consiliului General al Asociaţiei cu privire la războiul franco-prusac (1870—1871) au o mare importanţă teoretică pentru poziţia clasei muncitoare faţă de război şi militarism. Promovarea ideii păcii între popoare este prezentă în toate documentele principale ale Internaţionalei. Marx şi Engels considerau lupta pentru pace drept unul din principiile fundamentale ale politicii externe a statului socialist. Astfel, condamnînd războiul în care clasele dominante au aruncat Franţa şi Germania, relevînd atitudinea muncitorilor francezi şi germani care îşi trimiteau reciproc mesaje de pace şi prietenie. Marx scria: „Chiar şi numai acest fapt măreţ, fără seamăn în istorie deschide perspectiva unui viitor luminos. El dovedeşte că, în opoziţie cu vechea societate, cu mizeria ei economică şi demenţa sa politică, se naşte o societate nouă, al cărei principiu internaţional va fi pacea, pentru că toate naţiunile vor avea unul şi acelaşi stăpîn — munca". • Au trecut o sută de ani de cînd s-a fondat prima organizaţie internaţională a clasei muncitoare. In acest secol, societatea umană a cunoscut profunde transformări revoluţionare. La scurtă vreme după ce Internaţionala I şi-a încetat activitatea, a fost făurită Internaţionala a II-a, sub conducerea lui F. Engels, care a contribuit la răspîndirea ideilor marxiste, la formarea de partide proletare, precum şi la unirea muncitorilor pe scară internaţională. Dar, după moartea lui Engels, Internaţionala a ll-a a fost dominată de concepţii şi practici oportuniste, reformiste, ceea ce a şi dus la destrămarea sa. Aplicînd marxismul în condiţiile capitalismului monopolist, marele Lenin l-a îmbogăţit cu noi teze şi concluzii de o uriaşă însemnătate internaţională privind înlocuirea societăţii capitaliste prin societatea socialistă, strategia şi tactica proletariatului revoluţionar, lupta de eliberare naţională a popoarelor asuprite de imperialism, a creat partidul de tip nou în Rusia, sub conducerea căruia a învins Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, s-a construit socialismul în U.R.S.S., iar în prezent se înfăptuieşte construcţia comunismului. In condiţiile avîntului mişcării muncitoreşti internaţionale, Lenin a fondat Internaţionala a 111 -a, care a reunit tinerele partide comuniste, a contribuit la dezvoltarea acestora, la răspîndirea marxism-leninismului. încetarea activităţii Internaţionalei comuniste în 1943 a fost impusă de noile împrejurări istorice în care se dezvolta mişcarea muncitorească, caracterizate prin maturizarea partidelor marxist-leniniste, existenţa unor condiţii politice şi sociale extrem de complexe şi variate de la ţară la ţară, în care acţionează partidele frăţeşti. In anii care au urmat, mişcarea comunistă a cunoscut noi şi importante victorii. După cel de-al doilea război mondial, sub conducerea partidelor marxist-leniniste, revoluţia socialistă a învins într-un număr de 13 ţări, între care şi Romînia, formîndu-se sistemul mondial socialist. Aceasta a fost o nouă şi strălucită victorie a mişcării comuniste mondiale, o nouă confirmare a justeţei învăţăturii marxist-leniniste. S-a prăbuşit sistemul colonial al imperialismului, mişcarea de eliberare naţională constituind o măreaţă forţă antiimperialistă a contemporaneităţii. In lumea capitalistă acţionează cu putere contradicţiile inerente acestei orînduiri, s-a dezvoltat mişcarea comunistă şi muncitorească, au crescut forţele care se opun exploatării capitaliste, luptă pentru democraţie, pace şi socialism. Marxism-leninismul cucereşte noi şi noi mase de oameni, exercită o uriaşă influenţă asupra popoarelor, asupra luptei ideologice internaţionale. „Marxism-leninismul — sublinia tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — s-a dovedit a fi expresia ştiinţifică a necesităţilor de neînlăturat ale evoluţiei istorice a umanităţii,singura teorie în măsură să răspundă la marile întrebări pe care această evoluţie le pune în faţa fiecărui popor, în faţa întregii omeniri, singura teorie care arată drumul izbăvirii oamenilor de mizerie, incultură şi nesiguranţa zilei de mîine, de sclavie şi războaie sîngeroase. Ideile lui Marx şi Lenin sînt mereu vii, îirîurirea lor tot mai puternică, justeţea lor tot mai evidentă, tot mai clar demonstrată de însuşi mersul istoriei". Realizările remarcabile ale poporului sovietic în construcţia desfăşurată a comunismului, succesele de seamă ale poporului chinez, ale poporului nostru şi ale popoarelor celorlalte ţări socialiste în opera de făurire a societăţii noi, progresele înregistrate de sistemul socialist mondial în domeniul economiei, culturii şi ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, politica externă a statelor socialiste de asigurare a păcii şi prieteniei între popoare transformă socialismul în factorul hotărîtor al dezvoltării istorice contemporane, sporesc prestigiul şi influenţa ideilor marxismleninismului. Schimbările petrecute în raportul de forţe pe arena internaţională ca urmare a formării şi dezvoltării sistemului socialist mondial, a prăbuşirii sistemului colonial, a creşterii şi întăririi mişcării muncitoreşti din ţările capitaliste au îngustat sfera şi posibilităţile de acţiune ale imperialismului. Spre deosebire de trecut, astăzi forţele imperialiste nu mai pot decide după bunul lor plac destinele popoarelor. In lumea contemporană s-au creat condiţii incomparabile cu cele din trecut pentru ca popoarele să-şi asigure o dezvoltare independentă, suverană, să se bucure de egalitate în relaţiile internaţionale, să-şi organizeze viaţa aşa cum doresc, să păşească pe calea cea mai corespunzătoare intereselor lor. Marx şi Engels scriau cu mîndrie că Internaţionala I „a dominat zece ani de istorie europeană... în direcţia în care se află viitorul — şi poate privi cu mîndrie la activitatea ei". In prezent, mişcarea comunistă, care a devenit o măreaţă forţă ideologică-politică şi organizatorică de transformare a lumii pe baza principiilor marxism-leninismului, domină istoria mondială contemporană în direcţia viitorului luminos şi inevitabil al omenirii. Forţa şi maturitatea ei politică şi ideologică şi-au găsit expresie în Declaraţiile Consfătuirilor din 1957 şi 1960, în care sînt elaborate, prin dezbateri colective, aprecierile şi concluziile comune ale mişcării comuniste asupra celor mai importante probleme ale contemporaneităţii. Poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele arzătoare ale contemporaneităţii, ale mişcării muncitoreşti şi comuniste internaţionale, a fost exprimată în Declaraţia adoptată de plenara C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, precum şi în alte documente de partid şi luări de poziţie ale conducătorilor partidului. In Declaraţia sa, partidul nostru, exprimîndu-şi îngrijorarea în legătură cu adîncirea divergenţelor şi ascuţirea polemicii publice din mişcarea comunistă internaţională, a arătat că unitatea dintre partidele frăţeşti poate să fie înfăptuită dacă ele vor căuta, cu perseverenţă şi răbdare, căile de înţelegere reciprocă şi de apropiere a poziţiilor, pe baza respectării normelor de relaţii dintre partidele marxist-leniniste, adoptate în comun, norme care prevăd egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, respectul reciproc, căci deasupra oricăror divergenţe stă ceea ce este comun partidelor comuniste şi muncitoreşti. Viaţa arată cu prisosinţă că tocmai ceea ce uneşte aceste partide reprezintă esenţialul şi este infinit mai puternic decît orice deosebiri de vederi. Partidele comuniste sînt unite prin ţelurile comune ale cuceririi puterii de către clasa muncitoare, ale victoriei socialismului şi comunismului în întreaga lume; lupta comună împotriva imperialismului, pentru interesele vitale şi drepturile democratice ale maselor populare, împotriva colonialismului sub toate formele sale, pentru eliberarea naţională a popoarelor; ţelul comun al statornicirii unei păci trainice în lume, ca sarcină vitală a întregii omeniri; internaţionalismul proletar, solidaritatea internaţională de clasă, răspunderea istorică faţă de proletariatul şi oamenii muncii de pretutindeni, ideologia comună, învăţătura marxist-leninistă. Aceste ţeluri comune tuturor partidelor comuniste şi muncitoreşti formează baza trainică pentru refacerea coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, constituie factorii obiectivi ai soluţionării tovărăşeşti a oricăror probleme dintre partidele noastre. Fiind adînc pătruns de conştiinţa că grija pentru unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti reprezintă înalta îndatorire internaţionalistă a fiecărui partid marxist-leninist, Partidul Muncitoresc Român nu-şi precupeţeşte eforturile pentru a-şi aduce întreaga sa contribuţie la salvgardarea şi întărirea acestei unităţi, care constituie izvorul forţei şi invincibilităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste. Bogata istorie a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale arată că nu o dată ea a trebuit să facă faţă unor împrejurări grele, dar întotdeauna a învins greutăţile şi a păşit înainte cu forţe sporite. Procesul istoric se dezvoltă pe căi extrem de complexe. Dar forţele progresului, ale socialismului şi păcii sînt determinante pentru mersul înainte al omenirii. Nu există nici o îndoială că istoria va aduce noi şi noi succese măreţei cauze pentru care a militat Internaţionala In cauza comunismului și păcii. ----------- --------------------□□□------------------- îndrumarea comitetelor şi comisiilor de femei de la sate — în centrul atenţiei De curînd, Comitetul regional al femeilor a ţinut o plenară în care a analizat activitatea şi măsurile luate de Biroul regional în ce priveşte mobilizarea colectivistelor la muncă în campaniile de vară-toamnă şi contribuţia comisiilor de femei la întărirea economico-organizatorică a G.A.C. Preocuparea principală a Comitetului regional al femeilor, sub conducerea şi îndrumarea Comitetului regional de partid, a fost îndreptată spre îndrumarea comisiilor de femei în mobilizarea colectivistelor la muncă, la efectuarea unor lucrări de bună calitate, la timpul optim, la dezvoltarea sectoarelor care aduc venituri mari gospodăriilor colective. In scopul sprijinirii comisiilor de femei din G.A.C. cu o activitate mai slabă, membrele Biroului şi ale Comitetului regional al femeilor răspund de una sau de două comisii de femei. De asemenea, tot în scopul ajutorării şi mai bunei organizări a muncii, comitetele raionale ale femeilor din Luduş, Tîrnăveni şi Tg. Mureş, au organizat şedinţe de birou în comunele în care se simţea nevoia îmbunătăţirii activităţii comisiilor de femei. Au fost organizate, de asemenea, consfătuiri şi schimburi de experienţă în vederea generalizării metodelor avansate de muncă, pentru împărtăşirea experienţei fruntaşilor în obţinerea de recolte mari, pentru popularizarea succeselor obţinute de G.A.C. fruntaşe. Un ajutor preţios în mobilizarea colectivistelor la întărirea economico-organizatorică a G.A.C. l-a constituit activitatea cultural-educativă de masă înperioada de iarnă-vară. Munca lural-educativă de masă a contribuit la ridicarea cunoştinţelor agrozootehnice, la dezvoltarea conştiinţei socialiste şi a atitudinii noi faţă de muncă şi avutul obştesc. In acest an, la diferite forme de activitate cultural-educativă, cursuri profesionale etc., au participat peste 40.500 de colectiviste, din care 6.400 au absolvit cursurile agrozootehnice (anul I şi II), 20.668 au audiat cicluri de lecţii pe teme agricole, iar 156 au urmat cursul de creştere a păsărilor organizat la nivelul regiunii. De asemenea, în preajma celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist, un număr mare de femei au audiat conferinţe ca: „Dezvoltarea economiei Romîniei socialiste", „Insurecţia armată din August 1944", „Viaţa nouă şi fericită a femeilor în cei 20 de ani", „Dezvoltarea agriculturii socialiste", „Ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii", precum şi multe altele. Au fost organizate, de asemenea, o serie de simpozioane pe teme,ca: „Prestigiul internaţional al R.P.R.", „Frumuseţile şi bogăţiile patriei noastre", seri de întrebări şi răspunsuri, care au contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor politice, culturale şi profesionale ale femeilor. Formele educative arătate mai sus au contribuit la mobilizarea colectivistelor la muncă, la obţinerea de rezultate tot mai bune. Aşa de pildă, femeile din gospodăriile colective Secuieni, Crişeni, Sînpaul, Văleni, Rugăneşti, din raionul Odorhei, s-au situat în primele rînduri la muncile agricole. Exemplu în această privinţă pot fi date şi colectivistele din Cucerdea, Balda, Miheş, raionul Luduş, Zagăr, Şona, Deal, din raionul Tîrnăveni, cele din Petelea şi Gorneşti, raionul Reghin, şi multe altele. Colectivistele au muncit cu mult spor la selecţionatul seminţelor, la pregătirea răsadniţelor, în vii şi livezi, la întreţinerea culturilor, iar în prezent la recoltări. Nu aceleaşi rezultate s-au obţinut privind participarea femeilor la muncă în raionul Topliţa, unde Comitetul raional al femeilor nu a avut o preocupare permanentă în rîndul comisiilor de femei în această direcţie. O slabă participare a femeilor la muncă a existat şi în localităţile Porceşti, Brîncoveneşti, din raionul Reghin, G.A.C. din oraşul Gheorghieni, în unele gospodării din raioanele Tg.-Mureş şi Tîrnăveni. Din constatările făcute pe teren reiese că în acest an cele 3.000 ha destinate culturii legumelor, în G.A.C. din regiune, au fost lucrate în cele mai bune condiţii. De exemplu, în raionul Luduş s-au cultivat 601 ha cu legume, din care o bună parte cu zarzavaturi timpurii ca: ceapă, spanac, salată, ridichi şi altele. In cele 52 echipe legumicole din gospodăriile agricole colective din raion muncesc aproape numai femei, care prin munca lor perseverentă au contribuit la realizarea de venituri importante. Astfel, cele patru echipe, compuse numai din femei, din G.A.C. Luduş, aplicînd în practică cele învăţate la cursurile agrotehnice, au obţinut producţii sporite de zarzavaturi, din valorificarea cărora, pînă la 15 august, gospodăria a obţinut un venit de peste 500.000 de lei. Rezultate frumoase s-au obţinut şi la G.A.C. Sărmaş, unde prin valorificarea legumelor s-au realizat venituri în valoare de 205.000 de lei, iar în G.A.C. Cuci, de 350.000 de lei. Şi în raionul Tg.Mureş, suprafaţa cultivată cu legume în acest an a crescut faţă de anul trecut cu 190 ha. La G.A.C. Acăţari, de exemplu, suprafaţa cultivată cu legume a crescut de la 36 ha la 100 ha. Brigadiera Ileana Mathe a condus cu multă pricepere lucrările în grădina de legume, obţinînd împreună cu brigada ei, compusă din 60 de femei, rezultate foarte bune. Zarzavaturile valorificate pînă la începutul lunii august au adus gospodăriei un venit de peste 500.000 de lei. Gospodăriile colective din raionul Tîrnăveni au valorificat 120 de tone roşii, 125 de tone de varză, 200 de tone de cartofi şi alte legume. Pentru generalizarea metodelor şi experienţei înaintate aplicate de G.A.C. în legumicultură, au fost organizate schimburi de experienţă între legumicultoare. In raioanele Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi Gheorghieni au fost organizate 4 asemenea schimburi de experienţă. Astfel, Comitetul regional al femeilor a îndrumat comitetele raionale să organizeze schimburi de experienţă şi în alte sectoare de activitate, deoarece ele s-au dovedit a fi foarte eficace în activitatea comitetelor şi comisiilor de femei. In ultima perioadă au fost organizate 20 de asemenea schimburi de experienţă, la care au luat parte peste 2.000 de colectiviste. In luna iulie a. c., la G.A C. Cuci a fost organizat un schimb de experienţă pentru generalizarea metodelor avansate de muncă din sectoarele zootehnic şi legumicol la care au luat parte peste 300 de colectiviste din 32 gospodării colective din raion. Rezultate bune a dat şi chemarea la întrecere lansată de comisia femeilor din G.A.C. Sărăţeni privind creşterea păsărilor. In urma acestor chemări multe gospodării colective care pînă în acest an nu au avut sector avicol (Mitreşti, raionul Tg.Mureş, Joseni, raionul Gheorghieni, Harghita, raionul Ciuc şi altele) au ridicat de la incubatoare mii de pui de o zi. Intrucît ne aflăm în plină campanie de toamnă, comitetele regional şi raionale ale femeilor, comitetele şi comisiile de femei din G.A.C., sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, trebuie să desfăşoare o şi mai bogată activitate de mobilizare a colectivistelor la muncă, pentru ca recoltatul culturilor de toamnă să se termine într-un timp cît mai scurt. I. HUSAR infilnire internaţională de box la Tîrgu-Mureş Sîmbătă 3 octombrie, de la orele 18.30, publicul spectator din oraşul Tg.-Mureş va avea prilejul să urmărească în parcul sportiv Voinţa din localitate (în caz de timp nefavorabil, în sala I.M.F.), un meci internaţional de box între echipele reprezentative ale regiunii Poznan (R. P. Polonă) şi ale oraşului Tg.Mureş. In rîndul boxerilor polonezi vor evolua o serie de elemente talentate. Lotul selecţionatei Poznan va fi format din următorii sportivi : Macz Jerzy, Jakobowski Roman, Pricinski Eduard, Bogul Czeslaw, Szybilski Lezek, Kubyak Zbirgnjew, Kiesielski Stanislaw, Kowalkowski Ludwig, Sobolewski Jan, Obala Ladislaw, Grakzyk Kazimir, Vitkowski Tadeusz, Vitkowski Jan. Echipa oraşului Tg.-Mureş va avea următoarea conformaţie: în ordinea categoriilor: Petre Ghiurca, Ovidiu Gorea, Géza Magyari, Nicolae Moldovan, Mihai Cîrciumaru, Ioan Dobre, Iuliu Asztalos, Alexandru Târpai, Nicolae Tudor, Ioan Grăjdeanu. . Cunoscînd puterea de luptă a boxerilor polonezi, componenţii echipei oraşului Tg.-Mureş s-au pregătit cu seriozitate. La confruntarea de sîmbătă seara dintre pugiliştii din Poznan şi cei ai oraşului Tg.-Mureş publicul spectator va avea ocazia să urmărească meciuri deosebit de interesante. ORBÁN ORBÁN preşedintele comisiei regionale de box STEAUA ROȘIE De la fiecare vacă — producţie maximă de lapte Rezultate bune, dar nu la întregul efectiv De la un an la altul, în gospodăria agricolă colectivă din Şincai, raionul Luduş, efectivele de animale sporesc continuu. In prezent colectiviştii de aici deţin în proprietatea obştească peste 600 de bovine, din care aproape 200 de vaci, 700 de porci, 900 de oi, din care majoritatea cu lînă fină şi semifină şi un număr însemnat de păsări. Pînă la sfîrşitul anului, după cum prevede planul de producţie, numărul animalelor va continua să crească în mare parte pe baza reţinerii exemplarelor corespunzătoare din prăsilă proprie. Creşterea şeptelului în această gospodărie colectivă este cerută de altfel, de însăşi caracterul dominant cerealier. Produsele vegetale ca paiele, cocenii, coletele de sfeclă de zahăr, gazurile şi chiar cerealele boabe pot fi valorificate mai bine prin folosirea lor în hrana animalelor şi pe această cale se pot obţine cantităţi sporite de lapte, carne, lînă, ouă etc. Pe de altă parte, sectorul vegetal are nevoie şi el de cantităţi din ce în ce mai mari de îngrăşăminte naturale. In ultimii ani, colectiviştii din Şincai au obţinut producţii bogate de cereale, plante tehnice, legume şi altele, tocmai datorită faptului că o dată cu dezvoltarea fermelor de animale s-a creat posibilitatea îngrăşării cu gunoi şi must de grajd a unor mari suprafeţe de teren. Un calcul simplu dovedeşte că de la efectivele de animale pe care le are gospodăria colectivă se pot asigura anual peste 4.000 tone de gunoi de grajd, cu care se pot fertiliza circa 200— 230 de hectare de teren. Aşadar, necesitatea dezvoltării în continuare a sectorului zootehnic este impusă nu numai de obţinerea de venituri mari şi permanente, ci şi de folosirea cît mai raţională a produselor secundare din sectorul vegetal, precum şi de cerinţele tot mai mari de fertilizare a solului. Dezvoltarea fermelor de animale în această gospodărie este strîns legată şi de îmbunătăţirea raselor. La bovine şi ovine, aceasta se realizează îndeosebi pe calea însămînţărilor artificiale, prin creşterea dirijată a tineretului pentru prăsilă. Baza dezvoltării sectorului zootehnic din această gospodărie o constituie însă creşterea în bune condiţii a animalelor tinere. Aici sunt oprite toate viţelele corespunzătoare din prăsilă proprie. Important este faptul că o dată cu creşterea efectivelor de animale, au fost luate măsuri pentru asigurarea unor producţii sporite de furaje şi de adăposturi corespunzătoare. Consiliul de conducere al gospodăriei a repartizat în acest sector oameni harnici şi pricepuţi crescători de animale, care, sprijiniţi de specialiştii din gospodărie, s-au calificat la locul de muncă. In acest fel s-a înlăturat fluctuaţia de mulgători, iar îngrijitorii de viţei şi-au însuşit cunoştinţele necesare pentru hrănirea şi îngrijirea raţională a animalelor. Ei sunt direct cointeresaţi în obţinerea unor realizări cît mai mari, deoarece retribuirea în zile-muncă se face după producţia obţinută. Cele 198 de vaci au fost repartizate pe grupe, revenind în medie fiecărui îngrijitor cîte 10—12 vaci de lapte, 148 de vaci sunt crescute în grajdurile de la centru, adică la Şincai, iar 50 de vaci în grajdurile din satul Lechincioara. De la specialiştii din gospodăria colectivă am aflat că mulţi dintre îngrijitoriimulgători depun eforturi sporite în obţinerea unor producţii ridicate de lapte. Rezultatele cele mai bune la producţia de lapte au fost obţinute de colectiviştii din Lechincioara. Pînă în prezent, media producţiei de lapte obţinută de mulgătorii de aici este de peste 1.600 litri de vacă furajată. La acest rezultat s-a putut ajunge numai prin aplicarea unor metode avansate de îngrijire şi hrănire a animalelor. In primul rînd trebuie să arătăm că, aici, în general, se respectă programul de grajd. Furajarea animalelor se face în funcţie de producţie. Curăţenia corporală a animalelor, masajul ugerului, mulsul şi adăpatul la timp, constituie de asemenea, probleme cărora li s-a acordat toată atenţia. Una din preocupările importante ale mulgătorilor faţă de menţinerea unei producţii sporite de lapte, este şi darea vacilor la timp la montă. Procedînd astfel, de la fiecare vacă obţin cîte un viţel anual. După cum am arătat mai sus, cele 148 de vaci cu lapte aflate la centrul gospodăriei sînt îngrijite de către 14 îngrijitori. Şi aici sînt oameni harnici şi pricepuţi crescători de animale ca Ştefan Cristea, Ioan Mozes şi alţii. Aceşti mulgători, respectînd întocmai programul ■ de grajd şi aplicînd metodele cele ■ mai avansate în creşterea şi hrănirea vacilor, au reuşit să obţină producţii sporite de lapte de la fiecare vacă. Astfel, producţia medie de lapte este cuprinsă între 5—8 litri de lapte zilnic. Dar mai sunt şi unii îngrijitori de vaci ca Ioan Moldovan, Teodor Dumitru şi încă vreo , doi-trei care nu respectă întocmai , programul de grajd. Curăţenia în iesle, schimbarea aşternutului, masajul şi mulsul vacilor nu le fac întotdeauna la orele fixate şi la furajarea animalelor nu ţin seama de producţia acestora. Muncind în felul acesta, producţia de lapte obţinută de la vacile pe care Ie au în ■ îngrijire este sub posibilităţi. Media producţiei de lapte (pe 8 luni), la vacile de la centru, este de abia 800 de litri pe cap de vacă furajată. Dacă ar fi existat o mai mare preocupare din partea brigadierului zootehnist şi un control mai riguros din partea organizaţiei de , partid şi a consiliului de conducere al gospodăriei colective privind felul cum sînt hrănite şi îngrijite vacile, rezultatele obţinute ar fi fost mult mai bune. SIMION POPA -------------------□□□------------------- PENTRU PROIISUJIA CALITĂŢII APELOR In ultimul timp au apărut în comerţ cutii de chibrituri cu inscripţiile: „Apa, loc de odihnă şi sănătate", „Să protejăm puritatea apelor ţării", „Nu murdăriţi cursurile de apă", „Apele reziduale neepurate provoacă pagube" etc... Această măsură face parte din acţiunea tehnică şi de popularizare iniţiată pe întreg cuprinsul ţării de către Comitetul de Stat al Apelor pentru protecţia calităţii apelor. Apa curată, lipsită de substanţe dăunătoare sau rău mirositoare, este indispensabilă vieţii oamenilor şi animalelor, industriei, agriculturii şi pisciculturii. Rîurile curate constituie şi un preţios element turistic. Pentru a evita murdărirea rîurilor, substanţele dăunătoare evacuate prin canalizările oraşelor şi industriilor, o dată cu apele reziduale trebuie reţinute ori distruse, în instalaţii speciale de epurare a apelor. In ţara noastră statul alocă anual sume importante pentru studiul, proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de epurare a apelor reziduale. In regiunea Mureş-Autonomă Maghiară s-au construit instalaţii de epurare la peste 20 unităţi industriale şi orăşeneşti. La unele unităţi aceste instalaţii sînt exploatate cu grijă şi dau bune rezultate, ca de exemplu la C.I.L. Gălăuţaş, F.C.L. Remetea, Depoul C.F.R. Tg.-Mureş. La unele însă, ca de exemplu la îngrăşătoria de porci bernut, I.C-9. Topliţa, I.G.R. Tîrnăveni, Sanatoriul T.B.C. Tulgheş, instalaţiile de epurare sînt neglijate şi produc o murdarie accentuată a rîurilor în care se varsă. Unele unităţi nu şi-au proiectat şi executat la timp instalaţiile de epurare a apelor reziduale. Fiecare muncitor, inginer, economist, tehnician sau conducător din industrii și sfaturi populare trebuie să urmărească în permanență ca activitatea de care răspunde să nu provoace murdărirea apelor. Mijloacele acordate de stat trebuie folosite cît mai bine prin construirea la timp a instalaţiilor de epurare şi prin folosirea permanentă şi corectă a DISTRICTUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR TG. MUREŞ 3 Bazine noi pentru topitul inului în uzina din Joseni._______ 1.500 kilometri de conductori peste plan Sfîrşitul trimestrului trei a găsit colectivul Fabricii de conductori din Tg.-Mureş cu planul la producţia globală pe 9 luni îndeplinit cu patru zile înainte de termen. Conttinuînd succesele obţinute, muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii au dat peste planul celor trei trimestre, o producţie ce reprezintă 1.500 km de conductori. Realizările au fost dobîndite în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii. Ca urmare a introducerii tehnicii noi, realizării ritmice a sarcinilor de plan, aplicării la timp şi cu o eficienţă sporită a măsurilor cuprinse în planul M.T.O., productivitatea muncii planificată pe primele 9 luni ale anului a fost realizată în proporţie de 102 la sută.