Steaua Roşie, noiembrie 1964 (Anul 13, nr. 259-283)
1964-11-08 / nr. 265
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! “ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 265 (2.070) Duminică, 8 noiembrie 1964 4 pagini, 20 bani Arături de toamnă pe toate suprafeţele O serie de unităţi agricole socialiste de pe cuprinsul regiunii noastre au terminat executarea însămînţărilor de toamnă la un înalt nivel calitativ, condiţie de mare importanţă pentru obţinerea unei recolte bogate de grîu în anul viitor. Sunt condiţii ca în 3—4 zile însămînţatul griului să se termine în toate gospodăriile colective. Pe măsura terminării însămînţărilor este necesar să se treacă fără întîrziere la executarea arăturilor adînci de toamnă. Cercetările făcute de către staţiunea experimentală, cît şi practica gospodăriilor agricole de stat şi colective fruntaşe au demonstrat că de pe terenurile arate în toamnă se obţin sporuri de recoltă (de pildă la porumb) de 600— 700 kg boabe,la hectar, faţă de terenurile pe care arătura s-a executat in primăvară. Gospodării agricole de stat ca cele din Reghin, Miheş, Odorhei şi altele care au executat arături de toamnă pe toate ,suprafeţele au obţinut anul acesta în medie peste 4.000 kg porumb boabe la hectar. In gospodăriile colective din Şona, Mica, Secuieni, Acăţari, Balda, Cuci şi în multe altele, s-a constatat că porumbul şi sfecla însămînţate în arătură de toamnă fertilizată au dat producţii mai mari cu 40—50 la sută faţă de însămînţatul în arătură de primăvară. Sporul de recoltă se explică prin faptul că arăturile adînci de toamnă afinează solul, favorizează activitatea microorganismelor, măresc capacitatea solului de reţinere a apei din ploi şi zăpezi, asigură o dezvoltare mai bună în profunzime a sistemului radicular şi se reduce gradul de îmburuienare. Producţiile sub posibilităţi realizate anul trecut şi în acest an de o serie de gospodării colective ca cele din Voiniceni, Ceuaş, Şerbeni, Petrilaca şi altele, se datoresc în mare măsură faptului că însămînţatul s-a făcut pe mari suprafeţe de terenuri arate. în primăvară, iată de ce este necesar ca în această toamnă să se facă arături pe toate suprafeţele care vor fi însămînţate în primăvară. Arăturile se vor executa chiar şi în cazul cînd, datorită timpului ploios, pămîntul nu se poate zvînta suficient pentru a se putea face o arătură perfectă. Pînă primăvara, prin îngheţ şi dezgheţ, brazdele se vor fărîmiţa. Dacă timpul nu va permite să executăm acum toate arăturile, lucrarea va trebui să continue şi în „ferestrele" iernii sau în toate perioadele favorabile pînă la desprimăvărare. Luînd în considerare parcul de tractoare de care dispunem în regiune şi faptul că pe o bună parte din suprafeţe s-au executat arături în vară, sînt posibilităţi ca această lucrare să se execute la timp şi pe toate suprafeţele planificate. O mare atenţie va trebui acordată calităţii arăturilor, respectîndu-se adîncimea în raport cu tipul solului. Pe solurile cu un conţinut ridicat de humus bogat în azot cu orizontul A profund — cum sînt cernoziomurile şi solurile brune şi brune roşcate de pădure — arăturile de toamnă se fac la 25-30 cm adîncime. Podzolurile şi solurile de pădure podzolite în cazul cînd se fertizează bine se ară mai adînc la cel puţin 30 cm cu întoarcerea brazdei. In cazul cînd nu se poate asigura o bună fertilizare și amendare se ară cu întoarcerea brazdei numai pe adîncimea stratului cu humus, urmînd ca arătura să se adîncească în continuare cu scormonitorul. Pe toate terenuile în pantă supuse eroziunii arătura se va face în mod obligatoriu de-a lungul curbelor de nivel. Experienţa multor unităţi agricole a dovedit că producţii mari se obţin atunci cînd o dată cu arătura de toamnă se încorporează în sol şi îngrăşăminte. Convinşi de acest lucru, în multe locuri, colectiviştii au transportat la cîmp, în platforme încă din vară cantităţi însemnate de gunoi de grajd, care acum trebuie încorporat sub brazdă. Experienţa a mai stabilit un lucru deosebit de important pentru practică. La toate plantele de cultură şi pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe solurile argiloase, grele, reci (cum este cazul în regiunea noastră), gunoiul de grajd mai puţin fermentat, ba chiar şi cel complet nefermentat păros dă rezultate tot aşa de bune ca şi gunoiul fermentat. Ţinîndu-se cont de acest lucru, în toate unităţile agricole trebuie să se transporte şi să se încorporeze în sol toate cantităţile de îngrăşăminte naturale ce există în gospodăria colectivă. O dată cu arătura adîncă este bine ca pe solurile acide să se încorporeze şi amendamentele cu calciu (piatră de var, făină şi reziduurile industriale bogate în calciu de la cele două fabrici de zahăr) în doze de 4—6 tone, la hectar, iar pe podzolurile cu textură mai grea, mai acide, doze mai mari. Aplicarea îngrăşămintelor şi în special a celor chimice, aşa după cum recomandă Consiliul Superior al Agriculturii, trebuie să se facă în doze moderate, astfel încît să se asigure fertilizarea pe suprafeţe cît mai mari. Pînă la 6 noiembrie, pe regiune arăturile adînci de toamnă s-au executat în proporţie de 43 la sută. Cele mai bune rezultate s-au obţinut în raioanele Ciuc, Luduş şi Tg.Mureş, unde pe măsura terminării însămînţărilor şi în timpul executării acestor lucrări (cînd terenul n-a fost eliberat) mecanizatorii au trecut fără întîrziere la efectuarea acestor lucrări. Grijă mai mare pentru efectuarea arăturilor de toamnă trebuie să aibă unităţile din raioanele Odorhei şi Topliţa care sunt rămase în urmă cu executarea acestei lucrări. Sarcina de mare răspundere de a executa arăturile adînci la timp şi în bune condiţii revine mecanizatorilor care, în această perioadă trebuie să muncească cu hărnicie şi să folosească cu pricepere fiecare zi bună de lucru, organizîndu-se schimbul II la un număr cît mai mare de tractoare. Colectiviştii sînt datori să ajute pe mecanizatori în executarea acestor importante lucrări, prin eliberarea la timp a terenului, prin transportul şi aplicarea la timp a îngrăşămintelor, în aşa fel încît tractoarele să poată lucra cu întreaga capacitate. Pentru eliberarea grabnică a terenului de coceni este bine să se folosească la maximum toate combinele de recoltat porumb siloz iar la transportul gunoiului pe lîngă mijloacele gospodăriilor, și remorcile S.M.T. Pentru îndeplinirea importantelor sarcini trasate de partid privind sporirea producţiei agricole este necesar ca organele şi organizaţiile de partid, consiliile agricole să îndrume unităţile agricole să organizeze cît mai bine munca pentru asigurarea executării arăturilor de toamnă pe toate suprafeţele şi la un nivel calitativ superior. ing. MARCEL MOGOŞIU Preşedintele Consiliului agricol regional In numărul de azi: — Atenţie cuvenită dezvoltării fermelor de animale (pag. a 2-a). — La Sovata : In prag de nou sezon (pag. a 2-a). — Steaua roşie : Magazin (pag. a 3-a). — Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii de la Moscova cu prilejul zilei de 7 Noiembrie (pag. a 4-a). Recepţie cu prilejul celei de-a 47-a aniversari a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. Romînă, I. K. Jegalin, a oferit sîmbătă seara o recepţie în saloanele ambasadei cu prilejul celei de-a 47-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali, ziarişti români şi străini. A fost prezentă delegaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă, condusă de I. B. Stoikalin. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplonatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. (Agerpres). 1 RAIONUL LUDUŞ Insămînţările pot fi grabnic terminate Pînă la 6 noiembrie, gospodăriile agricole colective din raionul Luduş au executat însămînţări de toamnă pe o suprafaţă de 18.697 hectare, ceea ce reprezintă 80,5 la sută din suprafaţa planificată. Arăturile pentru însămînţări s-au efectuat pe 18.997 hectare, din care pe 18.891 hectare s-a pregătit şi patul germinativ. Griul s-a însămînţat pe 16.400 hectare, mai rămînînd de semănat pe o suprafaţă de 4.441 ha. Suprafaţa însămînţată în gospodăriile colective din raion pînă în prezent nu este pe măsura posibilităţilor. Fără doar şi poate, la întîrzierea lucrărilor agricole a contribuit în mare măsură timpul capricios din ultima perioadă. Totuşi, dacă în fiecare gospodărie colectivă se organiza mai bine munca, dacă se folosea din plin fiecare oră bună de lucru, rezultatele puteau fi mult mai bune. Acest lucru este demonstrat de realizările obţinute în multe gospodării colective din raion. Colectiviştii din Fînaţe, de pildă, sub îndrumarea organizaţiei de partid, dovedind spirit de gospodari pricepuţi, s-au preocupat cu mult interes de executarea la timp a însămînţărilor. Consiliul de conducere al gospodăriei a mobilizat toate forţele pentru eliberarea grabnică a terenului, a destinat culturii griului suprafeţele care se pot însămînţa într-un timp cît mai scurt şi a folosit cu pricepere fiecare clipă bună de lucru. Astfel, această gospodărie nu numai că a realizat planul însămînţărilor de toamnă, ci a însămînţat peste plan o suprafaţă de 6 hectare. Printr-o bună organizare a muncii şi folosirea din plin a timpului bun de lucru, au realizat planul însămînţărilor de toamnă ,şi gospodăriile colective din Grebeniş, Rîciu şi Şăulia. Şi colectiviştii din Şăulia au depăşit planul de însămînţări cu 10 hectare, iar cei din Grebeniş cu 3 hectare. In unele locuri, în schimb, lucrările agricole bat pasul pe foc. La gospodăria colectivă din Bichiş, de pildă, s-au executat însămînţări numai pe 295 hectare, adică pe 38,8 la sută, din suprafaţa planificată. In ultima săptămînă la această gospodărie s-a realizat la însămînţări un ritm mediu zilnic de numai 10 hectare, ceea ce înseamnă că pentru realizarea planului de însămînţări colectiviştilor de aici le mai trebuie o lună şi jumătate. Rămînerea în urmă a lucrărilor se datoreşte defectuoasei organizări a muncii. Consiliul de conducere al gospodăriei nu a repartizat în aşa fel forţele ca toate lucrările să se desfăşoare concomitent. Aici, toată atenţia a fost îndreptată spre viticultură, neglijîndu-se recoltatul porumbului, sfeclei de zahăr şi însămînţările. Situaţie asemănătoare întîlnim şi la gospodăriile colective din Şopteriu şi Grindeni. La G.A.C. Şopteriu, de pildă, planul de însămînţări s-a realizat, pînă la 6 noiembrie, numai în proporţie de 47,9 la sută, la G.A.C. Grindeni în proporţie de 50,5 la sută. Timpul este destul de înaintat. De acum nu ne mai putem aştepta la timp frumos o perioadă mai lungă. De aceea este necesar ca în fiecare gospodărie colectivă să se folosească din plin fiecare oră bună de lucru pentru terminarea grabnică a însămînţărilor. In raionul Luduş există forţe suficiente pentru terminarea însămînţărilor cît şi a celorlalte lucrări agricole. Aceste forţe însă trebuie mobilizate şi repartizate cît mai judicios. ÎNSEMNĂRI DUPĂ ZECE ANI... Au trecut zece ani de cînd paletele pompelor au început să împingă de-a lungul procesului tehnologic materia primă care, în cele din urmă, este transformată în lapte praf. Au trecut zece ani de cînd discul de pulverizare rotindu-se de aproape zece mii de ori într-un minut, creează acel spectacol plăcut al căderii fulgilor albi de lapte praf, amintindu-ne de uşoara cernere a zăpezii. Şi au trecut zece ani de cînd autocisterne intră pe poarta fabricii, grăbindu-se să aducă hrana complicatelor instalaţii din oţel inoxidabil. Data aceea memorabilă a fost sfîrşitul lui octombrie (mai precis, 23 octombrie 1954). In zece ani s-au produs circa 12.000 tone lapte praf, 6.000 tone brînzeturi şi peste 3.000 tone de unt. Este caracteristic că în acest răstimp capacitatea de producţie proiectată a fabricii a fost depăşită în medie cu circa 4.000 tone pe an. ... Era toamnă, o toamnă friguroasă cu ceaţă densă. Constructorii îşi luau rămas bun de la fabrica. Montajul era pe terminate. Lăcătuşi, instalatori, mecanici, electricieni erau cu toţii în acţiune. Venise şi un grup de aproape 20 proaspeţi absolvenţi ai unei şcoli tehnice de produse alimentare. Ei trebuiau să devină oameni de bază în fabrică. Au şi devenit. Mai întîi s-au familiarizat cu utilajul, nu s-au sfiit să ajute la montajul instalaţiilor din secţii, cunoscîndu-le astfel din ce în ce mai bine. Cînd fabrica a intrat în funcţiune, ei au fost repartizaţi la posturi de comandă, pentru a urmări procesul de producţie pe întregul său drum, de la sala de recepţie şi pînă cînd laptele praf ajunge în ambalaje. S-au calificat apoi alţi muncitori din partea locului. Acum, după zece ani, din grupul acela entuziast de tineri absolvenţi, mai sunt puţini. Emilia Rusu, este o tehniciană destoinică, crescută o dată cu fabrica. Ea a venit atunci la început cu grupul acela de absolvenţi. Deşi se hotărîse şi ea de multe ori să plece, nu a făcut acest lucru. A muncit în toate secţiile, la toate locurile cheie ale producţiei, şi-a însuşit permanent noi cunoştinţe profesionale, a luptat cu greutăţile inerente. Le-a învins. In fabrică a devenit comunistă. Şi soţul ei este un om vechi în fabrică. Au lucrat împreună ani de zile, s-au cunoscut bine, apoi s-au căsătorit, iată drumul unui singur om făcut în cei zece ani de cînd fabrica a intrat în funcţiune. A urmări însă numai drumul parcurs de un om în această perioadă înseamnă de fapt a face în acelaşi timp şi o generalizare. Drumul parcurs de tînăra tehniciană Emilia Rusu a fost străbătut şi de alţi muncitori din fabrică. Mulţi s-au angajat la început ca muncitori necalificaţi, apoi, cu răbdare şi perseverenţă au învăţat an de an. La turnul de uscare, bunăoară, loc cheie în procesul de fabricaţie a laptelui praf, lucrează Mihai Măthe, Emil Piştănilă şi Ludovic Baiko. Toţi trei s-au calificat la locul de muncă. La alte locuri importante ale procesului de producţie lucrează muncitori bine pregătiţi din punct de vedere profesional. Ei s-au legat cu dragoste şi pasiune de fabrică, de locul lor de muncă, de profesiunea care şi-au ales-o. Acest harnic colectiv care conduce şi supraveghează secţii întregi de la tabloul de comandă, a obţinut şi obţine succese de seamă. Astfel, reţelei comerciale i se furnizează tot mai mult lapte praf, unt, brînzeturi de bună calitate. Prin instalaţiile complicate de oţel inoxidabil trec zilnic peste 30.000 litri lapte, poposind în diferite secţii şi transformîndu-se încetul cu încetul în produsele finite atît de cunoscute. La calitatea produselor veghează lucrătorii celor două laboratoare de microbiologie şi chimie, înzestrate cu instalaţii şi aparate moderne. Numai în laboratorul chimic — ne informează Maria Bîrsan, şefa laboratorului — se efectuează zilnic aproape 100 determinări chimice care asigură produselor o seamă de parametri calitativi. Şi la laboratorul de microbiologie se efectuează determinări de mare însemnătate pentru calitatea produselor. La fabrica de conserve de lapte „Mureşul" de la Remetea totul este controlat; produsele poartă în ele răspunderea întregului colectiv. Produsele de la Remetea reflectă parcă albul imaculat al interioarelor și halatelor pe care lucrătorii le îmbracă înainte de a intra în fabrică, reflectă puritatea produselor farmaceutice. La zece ani de activitate, colectivul fabricii se prezintă cu măreţe realizări. In viitor ele vor fi mai bogate, mai frumoase. AUREL URZICĂ Secţia de conservare şi uscare. Se verifică instalaţiile. Mobilier medical pentru dispensarele rurale Anul acesta, secţia sănătate de pe lîngă Sfatul popular raional Reghin a procurat şi înzestrat dispensarele din Ibăneşti, Căcuci, Brincoveneşti, Aluniş, Băla şi altele, cu mobilier medical nou în valoare de 130.000 de lei. Noi succese în întrecerea socialistă 1.683 TONE DE ZAHĂR PESTE PLAN In rîndul colectivelor care înscriu realizări tot mai însemnate în producţie, se află şi cel al Fabricii de zahăr din Luduş. In centrul preocupărilor zilnice, luduşenii au pus obţinerea unor cantităţi sporite de zahăr peste plan şi îmbunătăţirea continuă a calităţii produsului. La gospodăria agricolă de stat temut, tractoriştii lucrează din plin la efectuarea arăturilor adînci. In acest scop au fost luate diferite măsuri concrete menite să asigure o producţie ritmică şi să reducă cît mai mult procentul pierderilor de fabricaţie. De asemenea, au fost aplicate întocmai poziţiile cuprinse în planul M.T.O. Ele au dus la îmbunătăţirea funcţionării aparatelor şi utilajelor din moderna fabrică. Printre altele, au fost montate şi date în funcţiune încă două piese de borhot. Cele şapte prese existente acum, măresc simţitor capacitatea uscătoriei de borhot. Totodată, prin buna lor funcţionare, se asigură un spor de 140 de tone de zahăr în fiecare campanie. O altă măsură aplicată, cu o mare eficacitate în procesul de producţie, este introducerea mecanică a formolului în difuzie. Datorită acestei metode, în fiecare oră se obţine o economie de 100 kg de zahăr. In scopul îmbunătăţirii calităţii zahărului, în actuala campanie de fabricaţie, pentru prima dată a fost introdusă sulfaţia cu bioxid de sulf lichid. Aplicînd diferite metode înaintate de muncă, desfăşurînd cu succes întrecerea socialistă pentru îndeplinirea exemplară și înainte de termen a sarcinilor de plan, harnicul colectiv luduşean înregistrează succese tot mai frumoase. In luna trecută, s-a înregistrat o mare izbîndă: s-a atins cea mai mare producţie de zahăr de cînd fabrica a intrat în funcţiune. Din calculul efectuat recent a reieşit că, de la începutul actualei campanii, în fiecare 24 de ore s-a depăşit cantitatea planificată de sfeclă prelucrată cu 134 de tone. De la începutul campaniei de fabricaţie, la Luduş s-au obţinut peste prevederile planului 1.683 de tone de zahăr. Colectivul fabricii este hotărît să-şi întărească succesul dobîndit cu noi şi noi realizări în producţie. CONSTANTIN TEOGNOSTE corespondent voluntar Economii Toi mai mari Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la I.I.R. „Republica" Reghin desfăşoară cu succes întrecerea socialistă pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor şi obţinerea unor economii tot mai însemnate. Variata gamă de produse care iese pe poarta întreprinderii are destinaţii diferite. Piesele fabricate la I.I.R. „Republica" Reghin au o largă aplicare şi, în acelaşi timp, se bucură de aprecierile unanime ale beneficiarilor , îndeplinesc cele mai exigente cerinţe privind calitatea. Pe adresa întreprinderii sosesc mereu scrisori prin care diferite colective din ţară felicită hărnicia şi priceperea metalurgiştilor din Reghin. Concomitent cu lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, harnicul colectiv se străduieşte să înregistreze succese cît mai însemnate la toţi indicatorii economici. In cele trei trimestre încheiate, s-au dat produse peste plan în valoare de 1.651.000 de lei. Economiile realizate peste prevederi la preţul de cost se ridică la 418.000 de lei iar beneficiile peste plan pe aceeaşi perioadă sunt de 657.000 de lei. Tot în perioada celor trei trimestre, la I.I.R. „Republica" Reghin, indicile productivităţii muncii a fost sporit cu 9 la sută faţă de plan. In prezent întregul colectiv se preocupă îndeaproape de pregătirea temeinică a producţiei pentru anul viitor. FILME DOCUMENTARE in cadrul Zilelor culturii sovietice, vineri, 6 noiembrie, la Casa prieteniei romîno-sovietice din Tg.-Mureş, un numeros public tîrgumureşean a vizionat filmele documentare „Amintiri despre Lenin" şi „Fantele eroice ale Leningradului". Concurs «Semsnofocicele Azî, cu începere de la orele 9, la Tg.-Mureş va avea loc un concurs de motociclete pe circuit închis. Concursul va avea loc pe străzile: Piaţa Trandafirilor, Bolyai, Piaţa Bolyai, Ötvös, Ion Creangă. Ieri, între orele 16—17 concurenţii au făcut un antrenament de cunoaştere a traseului. Se atrage atenţia instituţiilor şi unităţilor comerciale de pe străzile indicate mai sus şi pietonilor că duminică între orele 6—14 circulaţia va fi oprită. La concurs participă motociclişti din oraşele Bucureşti, Oradea, Cluj, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Hunedoara, Reşiţa etc. La Tîrgu-Mureş s-au deschis lectoratele pentru femei O formă eficientă de îmbogăţire a cunoştinţelor culturale, politice şi ştiinţifice a femeilor o constituie lectoratele. Vineri, după-amiază, a avut loc deschiderea festivă a lectoratelor organizate de Comitetul orăşenesc al femeilor din Tg.-Mureş. Cu acest prilej tovarăşa Susana Calpal, preşedinta şi Cornelia Mogoşiu vicepreşedinta Comitetului regional al femeilor, au expus în faţa celor peste 600 de femei conferinţa : „Partidul Muncitoresc Romîn conducătorul iubit al poporului nostru". In anul de învăţămînt 1964—1965, în oraşul Tg.-Mureş vor funcţiona 24 de lectorate la care vor participa un număr mare de femei. La fiecare lectorat se vor ţine circa 20 de expuneri pe teme politice, economice, pedagogice, literare, sanitare, ştiinţifice etc. In fotografie : aspect de la deschiderea festivă a lectoratelor pentru femeile din Tg.-Mureș, care a avut loc în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor. Artişti ai Teatrului de stat din Galaţi la Luduş 5 Un colectiv de artişti ai Teatrului de stat din Galaţi întreprinde un turneu prin ţară. In cadrul acestui turneu, vineri seara, talentaţii artişti au prezentat în sala Casei raionale de cultură din Luduş, comedia în trei acte de Dimitris Psathas, „Se caută un mincinos". Spectacolul s-a bucurat de un frumos succes.