Steaua Roşie, noiembrie 1964 (Anul 13, nr. 259-283)

1964-11-08 / nr. 265

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! “ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 265 (2.070) Duminică, 8 noiembrie 1964 4 pagini, 20 bani Arături de toamnă pe toate suprafeţele O serie de uni­tăţi agricole socia­liste de pe cuprin­sul regiunii noas­tre au terminat executarea însămîn­­ţărilor de toamnă la un înalt nivel calitativ, condiţie de mare impor­tanţă pentru obţinerea unei recolte bogate de grîu în anul viitor. Sunt condiţii ca în 3—4 zile însămînţa­­tul griului să se termine în toate gospodăriile colective. Pe măsura terminării însămîn­ţări­­lor este necesar să se treacă fără întîrziere la executarea arăturilor a­­dînci de toamnă. Cercetările făcute de către staţiunea experimentală, cît şi practica gospodăriilor agricole de stat şi colective fruntaşe au de­monstrat că de pe terenurile arate în toamnă se obţin sporuri de re­coltă (de pildă la porumb) de 600— 700 kg boabe,la hectar, faţă de te­renurile pe care arătura s-a executat in primăvară. Gospodării agricole de stat ca cele din Reghin, Miheş, O­­dorhei şi altele care au executat a­­rături de toamnă pe toate ,supra­feţele au obţinut anul acesta în me­die peste 4.000 kg porumb boabe la hectar. In gospodăriile colective din Şona, Mica, Secuieni, Acăţari, Balda, Cuci şi în multe altele, s-a constatat că porumbul şi sfecla însămînţate în arătură de toamnă fertilizată au dat producţii mai mari cu 40—50 la sută faţă de însămînţatul în arătură de primăvară. Sporul de recoltă se ex­plică prin faptul că arăturile adînci de toamnă afinează solul, favorizea­ză activitatea microorganism­elor, măresc capacitatea solului de reţi­nere a apei din ploi şi zăpezi, asi­gură o dezvoltare mai bună în pro­funzime a sistemului radicular şi se reduce gradul de îmburuienare. Producţiile sub posibilităţi reali­zate anul trecut şi în acest an de o serie de gospodării colective ca cele din Voiniceni, Ceuaş, Şerbeni, Petrilaca şi altele, se datoresc în mare măsură faptului că însămînţa­tul s-a făcut pe mari suprafeţe de terenuri arate. în primăvară, iată de ce este necesar ca în această toam­nă să se facă arături pe toate su­prafeţele care vor fi însămînţate în primăvară. Arăturile se vor executa chiar şi în cazul cînd, datorită tim­pului ploios, pămîntul nu se poate zvînta suficient pentru a se putea face o arătură perfectă. Pînă primă­vara, prin îngheţ şi dezgheţ, braz­dele se vor fărîmiţa. Dacă timpul nu va permite să executăm acum toate arăturile, lucrarea va trebui să continue şi în „ferestrele" iernii sau în toate perioadele favorabile pînă la desprimăvărare. Luînd în consi­derare parcul de tractoare de care dispunem în regiune şi faptul că pe o bună parte din suprafeţe s-au executat arături în vară, sînt posi­bilităţi ca această lucrare să se exe­cute la timp şi pe toate suprafeţele planificate. O mare atenţie va trebui acorda­tă calităţii arăturilor, respectîndu-se adîncimea în raport cu tipul solu­lui. Pe solurile cu un conţinut ridi­cat de humus bogat în azot cu orizontul A profund — cum sînt cernoziomurile şi solurile brune şi brune roşcate de pădure — arăturile de toamnă se fac la 25-30 cm adînci­­me. Podzolurile şi solurile de pă­dure podzolite în cazul cînd se fer­­ti­zează bine se ară mai adînc la cel puţin 30 cm cu întoarcerea brazdei. In cazul cînd nu se poate asigura o bună fertilizare și amen­dare se ară cu întoarcerea brazdei numai pe adîncimea stratului cu humus, urmînd ca arătura să se a­­dîncească în continuare cu scor­monitorul. Pe toate terenu­ile în pantă su­puse eroziunii ară­tura se va f­ace în mod obligatoriu de-a lungul curbe­lor de nivel. Experienţa multor unităţi agricole a dovedit că producţii mari se obţin atunci cînd o dată cu arătura de toamnă se încorporează în sol şi îngrăşăminte. Convinşi de acest lu­cru, în multe locuri, colectiviştii au transportat la cîmp, în platforme încă din vară cantităţi însemnate de gunoi de grajd, care acum trebuie încorporat sub brazdă. Experienţa a mai stabilit un lucru deosebit de important pentru prac­tică. La toate plantele de cultură şi pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe solurile argiloase, grele, reci (cum este cazul în regiunea noas­tră), gunoiul de grajd mai puţin fermentat, ba chiar şi cel complet nefermentat păros dă rezultate tot aşa de bune ca şi gunoiul fermen­tat. Ţinîndu-se cont de acest lucru, în toate unităţile agricole trebuie să se transporte şi să se încorpore­ze în sol toate cantităţile de îngră­şăminte naturale ce există în gospo­dăria colectivă. O dată cu arătura a­­dîncă este bine ca pe solurile acide să se încorporeze şi amendamen­tele cu calciu (piatră de var, făină şi reziduurile industriale bogate în calciu de la cele două fabrici de zahăr) în doze de 4—6 tone, la hectar, iar pe podzolurile cu textu­ră mai grea, mai acide, doze mai mari. Aplicarea îngrăşămintelor şi în special a celor chimice, aşa du­pă cum recomandă Consiliul Supe­rior al Agriculturii, trebuie să se fa­că în doze moderate, astfel încît să se asigure fertilizarea pe suprafeţe cît mai mari. Pînă la 6 noiembrie, pe regiune arăturile adînci de toamnă s-au exe­cutat în proporţie de 43 la sută. Cele mai bune rezultate s-au obţi­nut în raioanele Ciuc, Luduş şi Tg.­­Mureş, unde pe măsura terminării însămînţărilor şi în timpul execută­rii acestor lucrări (cînd terenul n-a fost eliberat) mecanizatorii au trecut fără întîrziere la efectuarea acestor lucrări. Grijă mai mare pentru efec­tuarea arăturilor de toamnă trebuie să aibă unităţile din raioanele Odor­­hei şi Topliţa care sunt rămase în urmă cu executarea acestei lucrări. Sarcina de mare răspundere de a executa arăturile adînci la timp şi în bune condiţii revine mecanizatorilor care, în această perioadă trebuie să muncească cu hărnicie şi să folo­sească cu pricepere fiecare zi bună de lucru, organizîndu-se schimbul II la un număr cît mai mare de tractoare. Colectiviştii sînt datori să ajute pe mecanizatori în executarea acestor importante lucrări, prin eli­berarea la timp a terenului, prin transportul şi aplicarea la timp a în­grăşămintelor, în aşa fel încît trac­toarele să poată lucra cu întreaga capacitate. Pentru eliberarea grabni­că a terenului de coceni este bine să se folosească la maximum toate combinele de recoltat porumb siloz iar la transportul gunoiului pe lîn­­gă mijloacele gospodăriilor, și re­morcile S.M.T. Pentru îndeplinirea importantelor sarcini trasate de partid privind spo­rirea producţiei agricole este nece­sar ca organele şi organizaţiile de partid, consiliile agricole să îndrume unităţile agricole să organizeze cît mai bine munca pentru asigurarea executării arăturilor de toamnă pe toate suprafeţele şi la un nivel cali­tativ superior. ing. MARCEL MOGOŞIU Preşedintele Consiliului agricol regional In numărul de azi: — Atenţie cuvenită dezvoltării fermelor de animale (pag. a 2-a)­. — La Sovata : In prag de nou sezon (pag. a 2-a). — Steaua roşie : Magazin (pag. a 3-a). — Parada militară şi demon­straţia oamenilor muncii de la Moscova cu prilejul zilei de 7 Noiembrie (pag. a 4-a). Recepţie cu prilejul celei de-a 47-a aniversari a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Uniunii Sovietice în R. P. Romînă, I. K. Jegalin, a oferit sîmbătă seara o recepţie în saloa­nele ambasadei cu prilejul celei de-a 47-a aniversări a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheor­­ghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Co­­liu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gheor­­ghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali, ziarişti români şi străini. A fost prezentă delegaţia Asocia­ţiei de prietenie sovieto-romînă, condusă de I. B. Stoikalin. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romî­­nă şi alţi membri ai corpului diplo­­natic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă caldă, prietenească. (Agerpres). 1­­ RAIONUL LUDUŞ Insă­mînţări­le pot fi grabnic terminate Pînă la 6 noiembrie, gospodăriile agricole colective din raionul Luduş au executat însămînţări de toamnă pe o suprafaţă de 18.697 hec­tare, ceea ce reprezintă 80,5 la sută din suprafaţa planificată. Arăturile pentru însămînţări s-au efectuat pe 18.997 hectare, din care pe 18.891 hectare s-a pregătit şi patul germinativ. Griul s-a însămînţat pe 16.400 hectare, mai rămînînd de semănat pe o suprafaţă de 4.441 ha. Suprafaţa însămînţată în gospodăriile colective din raion pînă în prezent nu este pe măsura posibilităţilor. Fără doar şi poate, la întîrzie­­rea lucrărilor agricole a contribuit în mare măsură timpul capricios din ultima perioadă. Totuşi, dacă în fiecare gospodărie colectivă se organiza mai bine munca, dacă se folosea din plin fiecare oră bună de lucru, rezultatele puteau fi mult mai bune. Acest lucru este demonstrat de realizările obţinute în multe gospodării colective din raion. Colectiviştii din Fînaţe, de pildă, sub îndrumarea organizaţiei de partid, dovedind spirit de gospodari pricepuţi, s-au preocupat cu mult interes de execu­tarea la timp a însămînţărilor. Consiliul de conducere al gospodăriei a mobilizat toate forţele pentru eliberarea grabnică a terenului, a destinat culturii griului suprafeţele care se pot însămînţa într-un timp cît mai scurt şi a folosit cu pricepere fiecare clipă bună de lucru. Astfel, această gospodărie nu numai că a realizat planul însămînţărilor de toamnă, ci a însămînţat peste plan o suprafaţă de 6 hectare. Printr-o bună organizare a muncii şi folosirea din plin a timpului bun de lucru, au realizat planul însămînţărilor de toamnă ,şi gospodăriile colective din Grebeniş, Rîciu şi Şăulia. Şi colectiviştii din Şăulia au depă­şit planul de însămînţări cu 10 hectare, iar cei din Grebeniş cu 3 hectare. In unele locuri, în schimb, lucrările agricole bat pasul pe foc. La gospodăria colectivă din Bichiş, de pildă, s-au executat însămînţări nu­mai pe 295 hectare, adică pe 38,8 la sută, din suprafaţa planificată. In ultima săptămînă la această gospodărie s-a realizat la însămînţări un ritm mediu zilnic de numai 10 hectare, ceea ce înseamnă că pentru realiza­rea planului de însămînţări colectiviştilor de aici le mai trebuie o lună şi jumătate. Rămînerea în urmă a lucrărilor se datoreşte defectuoasei organizări a muncii. Consiliul de conducere al gospodăriei nu a repar­tizat în aşa fel forţele ca toate lucrările să se desfăşoare concomitent. Aici, toată atenţia a fost îndreptată spre viticultură, neglijîndu-se recol­tatul porumbului, sfeclei de zahăr şi însămînţările. Situaţie asemănătoare întîlnim şi la gospodăriile colective din Şop­­teriu şi Grindeni. La G.A.C. Şopteriu, de pildă, planul de însămînţări s-a realizat, pînă la 6 noiembrie, numai în proporţie de 47,9 la sută, la G.A.C. Grindeni în proporţie de 50,5 la sută. Timpul este destul de înaintat. De acum nu ne mai putem aştepta la timp frumos o perioadă mai lungă. De aceea este necesar ca în fie­care gospodărie colectivă să se folosească din plin fiecare oră bună de lucru pentru terminarea grabnică a însămînţărilor. In raionul Luduş exis­tă forţe suficiente pentru terminarea însămînţărilor cît şi a celorlalte lucrări agricole. Aceste forţe însă trebuie mobilizate şi repartizate cît mai judicios. ÎNSEMNĂRI DUPĂ ZECE ANI... Au trecut zece ani de cînd paletele pompelor au început să împingă de-a lungul proce­sului tehnologic materia primă care, în cele din urmă, este transformată în lapte praf. Au trecut zece ani de cînd discul de pulverizare rotindu-se de a­­proape zece mii de ori într-un minut, creează acel spectacol plăcut al căderii fulgilor albi de lapte praf, amintindu-ne de u­­şoara cernere a zăpezii. Şi au trecut zece ani de cînd autocis­terne intră pe poarta fabricii, grăbindu-se să aducă hrana complicatelor instalaţii din oţel inoxidabil. Data aceea memora­bilă a fost sfîrşitul lui octombrie (mai precis, 23 octombrie 1954). In zece ani s-au produs circa 12.000 tone lapte praf, 6.000 to­ne brînzeturi şi peste 3.000 to­ne de unt. Este caracteristic că în acest răstimp capacitatea de producţie proiectată a fabricii a fost depăşită în medie cu circa 4.000 tone pe an. ... Era toamnă, o toamnă friguroasă cu ceaţă densă. Con­structorii îşi luau rămas bun de la fabrica. Montajul era pe ter­minate. Lăcătuşi, instalatori, me­canici, electricieni erau cu toţii în acţiune. Venise şi un grup de aproape 20 proaspeţi absolvenţi ai unei şcoli tehnice de produse alimentare. Ei trebuiau să devi­nă oameni de bază în fabrică. Au şi devenit. Mai întîi s-au familiarizat cu utilajul, nu s-au sfiit să ajute la montajul instalaţiilor din secţii, cunoscîndu-le astfel din ce în ce mai bine. Cînd fabrica a in­trat în funcţiune, ei au fost re­partizaţi la posturi de comandă, pentru a urmări procesul de producţie pe întregul său drum, de la sala de recepţie şi pînă cînd laptele praf ajunge în am­balaje. S-au calificat apoi alţi munci­tori din partea locului. Acum, după zece ani, din grupul acela entuziast de tineri absolvenţi, mai sunt puţini. Emilia Rusu, es­te o tehniciană destoinică, cres­cută o dată cu fabrica. Ea a ve­nit atunci la început cu grupul acela de absolvenţi. Deşi se hotărîse şi ea de multe ori să plece, nu a făcut acest lucru. A muncit în toate secţiile, la toate locurile cheie ale producţiei, şi-a însuşit permanent noi cunoştinţe profesionale, a luptat cu greutăţi­le inerente. Le-a învins. In fabrică a devenit comunistă. Şi soţul ei este un om vechi în fabrică. Au lucrat împreună ani de zile, s-au cunoscut bine, apoi s-au căsătorit, iată drumul unui singur om fă­cut în cei zece ani de cînd fa­brica a intrat în funcţiune. A urmări însă numai drumul parcurs de un om în această perioadă înseamnă de fapt a fa­ce în acelaşi timp şi o genera­lizare. Drumul parcurs de tînăra tehniciană Emilia Rusu a fost străbătut şi de alţi muncitori din fabrică. Mulţi s-au angajat la în­ceput ca muncitori necalificaţi, apoi, cu răbdare şi perseverenţă au învăţat an de an. La turnul de uscare, bunăoară, loc cheie în procesul de fabricaţie a lap­telui praf, lucrează Mihai Mă­­the, Emil Piştănilă şi Ludovic Baiko. Toţi trei s-au calificat la locul de muncă. La alte locuri importante ale procesului de producţie lucrează muncitori bi­ne pregătiţi din punct de vede­re profesional. Ei s-au legat cu dragoste şi pasiune de fabrică, de locul lor de muncă, de pro­fesiunea care şi-au ales-o. Acest harnic colectiv care conduce şi supraveghează secţii întregi de la tabloul de coman­dă, a obţinut şi obţine succese de seamă. Astfel, reţelei comer­ciale i se furnizează tot mai mult lapte praf, unt, brînzeturi de bună calitate. Prin instalaţiile complicate de oţel inoxidabil trec zilnic peste 30.000 litri lap­te, poposind în diferite secţii şi transformîndu-se încetul cu în­cetul în produsele finite atît de cunoscute. La calitatea produselor ve­ghează lucrătorii celor două la­boratoare de microbiologie­­ şi chimie, înzestrate cu instalaţii şi aparate moderne. Numai în laboratorul chimic — ne informează Maria Bîrsan, şefa laboratorului — se efectu­ează zilnic aproape 100 deter­minări chimice care asigură pro­duselor o seamă de parametri calitativi. Şi la laboratorul de microbiologie se efectuează de­terminări de mare însemnătate pentru calitatea produselor. La fabrica de conserve de lapte „Mureşul" de la Remetea totul este controlat; produsele poartă în ele răspunderea între­gului colectiv. Produsele de la Remetea reflectă parcă albul imaculat al interioarelor și ha­latelor pe care lucrătorii le îm­bracă înainte de a intra în fa­brică, reflectă puritatea produ­selor farmaceutice. La zece ani de activitate, co­lectivul fabricii se prezintă cu măreţe realizări. In viitor ele vor fi mai bogate, mai frumoa­se. AUREL URZICĂ Secţia de conservare şi uscare. Se verifică instalaţiile. Mobilier medical pentru dispensarele rurale Anul acesta, secţia sănătate de pe lîngă Sfatul popular raional Reghin a procurat şi înzestrat dispensarele din Ibăneşti, Căcuci, Brincoveneşti, Aluniş, Băla şi altele, cu mobilier medical nou în valoare de 130.000 de lei. Noi succese în întrecerea socialistă 1.683 TONE DE ZAHĂR PESTE PLAN In rîndul colectivelor care înscriu realizări tot mai însemnate în pro­ducţie, se află şi cel al Fabricii de zahăr din Luduş. In centrul preocu­părilor zilnice, luduşenii au pus ob­ţinerea unor cantităţi sporite de za­hăr peste plan şi îmbunătăţirea con­tinuă a calităţii produsului. La gospodăria agricolă de stat temut, tractoriştii lucrează din plin la efectuarea arăturilor a­­dînci. In acest scop au fost luate dife­rite măsuri concrete menite să asi­gure o producţie ritmică şi să redu­că cît mai mult procentul pierderi­lor de fabricaţie. De asemenea, au fost aplicate întocmai poziţiile cu­prinse în planul M.T.O. Ele au dus la îmbunătăţirea funcţionării apara­telor şi utilajelor din moderna fa­brică. Printre altele, au fost montate şi date în funcţiune încă două piese de borhot. Cele şapte prese existen­te acum, măresc simţitor capacitatea uscătoriei de borhot. Totodată, prin buna lor funcţionare, se asigură un spor de 140 de tone de zahăr în fie­care campanie. O altă măsură apli­cată, cu o mare eficacitate în pro­cesul de producţie, este introduce­rea mecanică a formolului în difu­zie. Datorită acestei metode, în fie­care oră se obţine o economie de 100 kg de zahăr. In scopul îm­bunătăţirii calităţii zahărului, în ac­tuala campanie de fabricaţie, pen­tru prima dată a fost introdusă sul­­faţia cu bioxid de sulf lichid. Aplicînd diferite metode înaintate de muncă, desfăşurînd cu succes în­trecerea socialistă pentru îndeplini­rea exemplară și înainte de termen a sarcinilor de plan, harnicul colec­tiv luduşean înregistrează succese tot mai frumoase. In luna trecută, s-a înregistrat o mare izbîndă: s-a atins cea mai mare producţie de zahăr de cînd fabrica a intrat în funcţiune. Din calculul efectuat re­cent a reieşit că, de la începutul ac­tualei campanii, în fiecare 24 de ore s-a depăşit cantitatea planificată de sfeclă prelucrată cu 134 de tone. De la începutul campaniei de fa­bricaţie, la Luduş s-au obţinut peste prevederile planului 1.683 de tone de zahăr. Colectivul fabricii este hotă­­rît să-şi întărească succesul dobîndit cu noi şi noi realizări în producţie. CONSTANTIN TEOGNOSTE corespondent voluntar Economii Toi mai mari Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii de la I.I.R. „Republica" Reghin desfăşoară cu succes întrecerea so­cialistă pentru îmbunătăţirea conti­nuă a calităţii produselor şi obţi­nerea unor economii tot mai în­semnate. Variata gamă de produse care iese pe poarta întreprinderii are destinaţii diferite. Piesele fabri­cate la I.I.R. „Republica" Reghin au o largă aplicare şi, în acelaşi timp, se bucură de aprecierile una­nime ale beneficiarilor , îndepli­nesc cele mai exigente cerinţe pri­vind calitatea. Pe adresa întreprin­derii sosesc mereu scrisori prin ca­re diferite colective din ţară felici­tă hărnicia şi priceperea metalur­­giştilor din Reghin. Concomitent cu lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, harnicul colectiv se străduieşte să înregistreze succese cît mai însem­nate la toţi indicatorii economici. In cele trei trimestre încheiate, s-au dat produse peste plan în valoare de 1.651.000 de lei. Economiile realizate peste prevederi la preţul de cost se ridică la 418.000 de lei iar beneficiile peste plan pe ace­eaşi perioadă sunt de 657.000 de lei. Tot în perioada celor trei trimes­tre, la I.I.R. „Republica" Reghin, indicile productivităţii muncii a fost sporit cu 9 la sută faţă de plan. In prezent întregul colectiv se preocupă îndeaproape de pregăti­rea temeinică a producţiei pentru anul viitor. FILME DOCUMENTARE in cadrul Zilelor culturii sovietice, vineri, 6 noiembrie, la Casa prieteniei romîno-sovietice din Tg.-Mureş, un numeros public tîrgumu­­reşean a vizionat filmele documentare „Amintiri despre Lenin" şi „Fan­tele eroice ale Leningradului". C­oncurs «Sem­snofocic­ele Azî, cu începere de la orele 9, la Tg.-Mureş va avea loc un con­curs de motociclete pe circuit în­chis. Concursul va avea loc pe străzi­le: Piaţa Trandafirilor, Bolyai, Piaţa Bolyai, Ötvös, Ion Creangă. Ieri, între orele 16—17 concu­renţii au făcut un antrenament de cunoaştere a traseului. Se atrage atenţia instituţiilor şi unităţilor comerciale de pe străzile indicate mai sus şi pietonilor că duminică între orele 6—14 circu­laţia va fi oprită. La concurs participă motociclişti din oraşele Bucureşti, Oradea, Cluj, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare, Hune­doara, Reşiţa etc. La Tîrgu-Mureş s-au deschis lectoratele pentru femei O formă eficientă de îmbogăţire a cunoştinţelor culturale, politice şi ştiinţifice a femeilor o constitu­ie lectoratele. Vineri, după-amiază, a avut loc deschiderea festivă a lectorate­lor organizate de Comitetul orăşe­nesc al femeilor din Tg.-Mureş. Cu acest prilej tovarăşa Susan­a Calpal, preşedinta şi Cornelia Mogoşiu vi­cepreşedinta Comitetului regional al femeilor, au expus în faţa celor peste 600 de femei conferinţa : „Partidul Muncitoresc Romîn con­ducătorul iubit al poporului nos­tru". In anul de învăţămînt 1964—1965, în oraşul Tg.-Mureş vor funcţiona 24 de lectorate la care vor parti­cipa un număr mare de femei. La fiecare lectorat se vor ţine circa 20 de expuneri pe teme politice, economice, pedagogice, literare, sanitare, ştiinţifice etc. In fotografie : aspect de la des­chiderea festivă a lectoratelor pen­tru femeile din Tg.-Mureș, care a avut loc în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor. Artişti ai Teatrului de stat din Galaţi la Luduş 5­­ Un colectiv de artişti ai Teatru­lui de stat din Galaţi întreprinde un turneu prin ţară. In cadrul aces­tui turneu, vineri seara, talentaţii artişti au prezentat în sala Casei raionale de cultură din Luduş, co­media în trei acte de Dimitris Psathas, „Se caută un mincinos". Spectacolul s-a bucurat de un fru­mos succes.

Next