Steaua Roşie, noiembrie 1964 (Anul 13, nr. 259-283)

1964-11-21 / nr. 276

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XIII. Nr. 276 (2.081) Sîmbătă, 21 noiembrie 1964 4 pagini, 20 bani Să accelerăm viteza de rotaţie a mijloacelor circulante Dezvoltarea economiei naţionale în ritm susţinut, impune ca proce­sul de producţie din întreprinderile noastre socialiste să se desfăşoare neîntrerupt, folosindu-se cît mai judicios mijloacele materiale şi bă­neşti puse la dispoziţia lor de către stat. Utilizarea judicioasă a mijloa­­celor materiale şi băneşti înseamnă în ultima analiză realizarea unor producţii sporite cu un volum cît mai redus de fonduri. Pentru a­­ceasta este necesară accelerarea mijloacelor circulante ale întreprin­derii. In urma măsurilor luate pe linia introducerii tehnicii noi, a îmbună­tăţirii aprovizionării tehnico-materia­­le, precum şi a activităţii financiare, întreprinderile din regiunea noastră au obţinut importante realizări pe linia accelerării vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, ceea ce a permis eliberarea la buget în cursul acestui an, a peste 20 milioane de lei drept prisos de mijloace circu­lante. Rezultate bune au obţinut în fo­losirea mijloacelor circulante între­prinderile: I.R.T.A., Iprofil „23 Au­gust" şi I.C.I.L. Tg.-Mureş, fabrica de zahăr Luduş şi altele. Ele au reu­şit să elibereze importante sume din mijloacele de rulment proprii, ca urmare a accelerării vitezei de rotaţie a acestora. Unităţile aparţi­­nînd de D.R.E.F. au reuşit şi ele să accelereze viteza de rotaţie a mij­loacelor circulante pînă la 30 sep­tembrie a. c., cu 6 zile, ceea ce echivalează cu 9.672,0­0 Iei, Fabri­ca de conserve „Mureşeni" cu 46 zile, echivalînd cu 8.668.000 lei etc. De asemenea, au reuşit să reducă stocurile de rezerve materiale, să scurteze ciclul de fabricaţie şi deci să scadă valoarea producţiei neter­minate, precum şi să desfacă în ritm susţinut produsele, mai multe între­prinderi, între care şi­ Combinatul chimic Tîrnăveni, care în semestrul I a. c. a reuşit să nu aibă imobilizări în stocuri supranormative. Topito­riile de in şi cînepă de la Ghindari şi Luduş au lichidat integral imobi­lizările în stocuri supranormative. In cele ce urmează ne vom ocupa de unele neajunsuri care fac să în­­cetineze viteza de rotaţie a mijloa­celor circulante în diferite faze ale procesului de producţie, în scopul de a fi evitate în viitor atît de între­prinderile în cauză cît şi de altele unde se ivesc asemenea fenomene. Uneori se imobilizează mijloacele circulante datorită insuficientei cola­borări dintre serviciul aprovizionării şi al producţiei, în sensul că nu se întocmeşte în mod corespunzător necesarul de materiale. Aşa s-a în­­tîmplat de exemplu la Fabrica de conductori din Tg.-Mureş unde s-a prevăzut aprovizionarea cu granule P.V.C. pentru produse care nu figu­rau în planul de producţie, ceea ce a condus la formarea unor stocuri supranormative care la 31 mai a. c. însumau 1.649.000 lei. Aprovizionări de materiale peste necesar s-au con­statat şi la C.I.L. Reghin unde la întocmirea planului de aprovizio­nare nu s-a ţinut seama de necesa­rul de consum conform planului de producţie, precum şi de stocurile existente la începutul anului atît la cherestea răşinoasă, la clei de oase, cît şi la oţel bandă laminată, în care au fost imobilizate permanent fon­duri în stocuri supranormative. Alteori, greşelile se produc dato­rită faptului că recepţia se face în mod necorespunzător. I.R.I.L. Odor­­hei, de exemplu, a recepţionat în trimestrul III a. c. 9.850 m­p furnir de nuc, fără să se observe că din acestea, 4.000 m­p în valoare de 100 mii lei, este subdimensionat, deci neutilizabil în întreprindere. O importantă cauză a unor imo­bilizări este determinată de necore­­larea termenelor contractuale cu ne­cesităţile planului de producţie, pre­cum şi de neurmărirea graficului de aprovizionare potrivit contractelor încheiate. Fabrica de confecţii din Tg.-Mureş, de pildă, a acceptat pri­mirea unor materiale înainte de ter­menul contractual, peste nevoile sale, ceea ce a condus la o depă­şire a stocului planificat pe luna aprilie cu peste 527.000 lei. Folosind tehnica nouă în procesul de producţie şi luînd cele mai bune măsuri organizatorice, este posibil ca prin aprovizionarea locurilor de muncă cu cantităţile de materiale necesare continuităţii producţiei fă­ră să depăşim aceste necesităţi, să reducem permanent valoarea mij­loacelor circulante în producţia ne­terminată. Dimpotrivă, depozitarea în secţii a unor materiale peste ne­voile producţiei sau nefinisarea la timp a unor produse din lipsa unor repere, conduc la imobilizări de fonduri în producţia neterminată. La tlefor de exemplu, se găsesc nefinisate cca 250 garnituri de mo­bilă în valoare de aproape 1 milion de lei, din lipsă de stofă de mo­bilă. Fabrica de confecţii din Mier­­curea-Ciuc a introdus în producţia ultimei decade a lunii iunie stocuri de materiale peste posibilităţile de prelucrare, ceea ce a determinat o creştere nejustificată a producţiei neterminate la sfîrşitul trimestrului. Pentru a-şi reîntregi fondurile cheltuite în procesul de producţie, fiecare întreprindere este interesată în a-şi vinde produsele imediat după finisarea lor. De aceea, fiecare între­prindere trebuie să-şi asigure la timp desfacerea (vînzarea) produselor. De o foarte mare importanţă este şi accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor în decontări. Aceasta se realizează pe de o parte prin utili­zarea celei mai rapide forme de de­contare prevăzută de instrucţiuni (factura talon, plăţi planificate etc.), iar pe de altă parte, prin prezentarea cît mai grabnică la bancă a docu­mentelor de decontare, cunoscînd că o dată cu depunerea la bancă a documentelor prin care se atestă ex­pedierea mărfurilor, mijloacele cir­culante proprii se reîntregesc pînă la achitarea lor de către client prin credite bancare. Orice defecţiune în acest lanţ în­cetineşte viteza de rotaţie a mijloa­celor circulante şi întreprinderea în­­tîrzie recuperarea fondurilor chel­tuite în procesul de producţie. Aşa de exemplu, Fabrica de con­fecţii din Miercurea-Ciuc, lansînd în producţie în lunile februarie şi mar­tie produse fără preţ legal aprobat, sau producînd 212 buc pantaloni bărbăteşti cu defecte de fabricaţie, nu şi-a putut încasa contravaloarea produselor realizate. Refuzîndu-se 5.000 litri oţet ca marfă necorespun­zătoare, I.C.I.L. Tg.-Mureş nu şi-a putut încasa sumele cheltuite pentru producţie, nerealizîndu-se totodată nici acumulările socialiste aferente, pe lîngă că s-a încetinit viteza de rotaţie a mijloacelor circulante. Desfăşurînd o activitate de apro­vizionare ritmică şi completă, orga­nizem judicios procesul de produc­ţie, producînd mărfuri de bună ca­litate cu desfacerea asigurată, reuşim să obţinem rezultate financiare bune şi să accelerăm viteza de rotaţie a mijloacelor circulante, contribuind prin aceasta la valorificarea unor importante rezerve financiare pen­tru dezvoltarea economiei noastre naţionale. IOAN OŢELEA directorul Sucursalei regionale a Băncii de stat Tg.-Mureş In numărul de azi: — In noul an de învăţămînt: Un înalt nivel calitativ al propagandei de partid (pag. a 2-a). — Activitatea culturală mai a­­proape de cerinţele produc­ţiei (pag. a 3-a). — Noi perspective pentru dez­voltarea comerţului interna­ţional (pag. a 4-a). Hala de difuzie de la Fabrica de zahăr din Luduș. LA G.A.C. NAZNA Planul de producţie se realizează cu succes Prin măsurile luate încă de la începutul anului de către consi­liul de conducere, sub îndruma­rea organizaţiei de partid, s-a a­­sigurat o bună organizare a mun­cilor în gospodărie şi o judi­cioasă planificare a tuturor re­surselor (în raport de posibilită­ţile de care dispune şi a condi­ţiilor create) pentru continua creştere a producţiei agricole. Atenţia principală a fost în­dreptată spre realizarea prevede­rilor planurilor de producţie şi financiar în toate sectoarele de activitate. In acest scop s-a ur­mărit îndeaproape executarea tu­turor lucrărilor în timpul optim şi de o calitate cît mai bună, fer­tilizarea unor suprafeţe cît mai mari, folosirea cît mai raţională a terenurilor. Mobilizarea tuturor colectiviş­tilor la muncile agricole şi a ce­lorlalte mijloace de care dis­pune gospodăria a asigurat exe­cutarea tuturor lucrărilor, la un nivel agrotehnic superior, ceea ce a avut drept urmare creşterea producţiei la unitatea de supra­faţă şi pe cap de animal. Analizînd producţiile realizate de această gospodărie se poate spune că a înregistrat succese deosebite. La grîu de pildă pla­nul de producţie a fost îndepli­nit. In ce priveşte cultura porum­bului s-au realizat 3.200 kg boa­be la hectar, faţă de 2.840 plani­ficat. La sfecla de zahăr planul de 24.000 kg la ha a fost depă­şit cu aproape 5.000 kg rădăcini (la ha). Producţiile mari la hectar sunt rodul muncii însufleţite a co­lectiviştilor de aici, care au apli­cat în practică cele mai noi me­tode învăţate la cursurile agro­tehnice de iarnă. Paralel cu celelalte sarcini consiliul de conducere s-a preo­cupat în mod permanent şi de realizarea prevederilor planuri­lor de producţie la creşterea ani­malelor. Pînă la sfîrşitul anului se va realiza şi chiar depăşi pla­nul creşterii numerice a efecti­velor de animale. Planul la bovine (de peste 430 capete) va fi realizat în întregi­me iar la păsări a fost depăşit cu peste 800 bucăţi, gospodăria definind la suta de hectare 55,2 capete bovine (din care vaci 26,8), 24,2 porcine şi peste 320 păsări. Cît priveşte producţia animală se poate menţiona că planul li­vrărilor la carne de bovine s-a realizat pînă în prezent şi sînt create toate condiţiile pentru realizarea tuturor sarcinilor con­tractuale faţă de stat, atît la car­ne de vacă cît şi la celelalte pro­duse animaliere. Pe lîngă celelalte acţiuni din gospodărie s-a manifestat o bu­nă preocupare din partea tutu­ror factorilor de răspundere şi pentru folosirea raţională a zile­­lor-muncă numai în scopuri productive, ceea ce a contribuit la realizarea de economii la zile­­muncă faţă de prevederile pla­nului. Realizarea producţiilor planifi­cate în cultura plantelor de cîmp, în creşterea animalelor, cît şi din alte activităţi a avut efect pozitiv asupra realizării prevederilor planului financiar, care, după toate calculele, se va realiza şi chiar depăşi. Astfel la sfecla de zahăr s-a înregistrat o depăşire de venituri cu peste 200.000 de lei. De remarcat este faptul că de pe cele 20 hectare cultivate cu legume gospodăria va realiza un venit de peste 400.000 de lei, ceea ce revine la hectar 20.000 de lei. Acest lucru se datoreşte faptului că gospodă­ria a valorificat, pe bază de con­tract, peste 90 la sută din pro­ducţia acestui sector. Pe lîngă realizarea veniturilor băneşti planificate s-a urmărit ca cheltuielile de producţie să se facă în mod cît mai chibzuit, obţinîndu-se însemnate econo­mii în toate sectoarele de acti­vitate. Aceste economii se dato­­resc în cea mai mare măsură fap­tului că organizaţia de partid cît şi consiliul de conducere a ana­lizat lunar situaţia economico­­financiară luînd din timp măsuri pentru înlăturarea lipsurilor ivite. Ca urmare a realizării şi depă­şirii sarcinilor planificate în sec­torul vegetal şi animal, a folosirii raţionale a forţei de muncă, a reducerii cheltuielilor de pro­ducţie, s-a asigurat realizarea şi depăşirea valorii zilei-muncă planificate. In această direcţie se poate arăta că la porumb a fost planificat a se repartiza la o zi-muncă 1,550 kg boabe şi s-a dat numai ca avans 4 kg ştiuleţi. La grîu se va repartiza în total 3 kg la zi-muncă. Prin economiile înregistrate, cît şi din sumele obţinute peste prevederile pla­nului financiar se vor putea re­partiza pe zi-muncă sume mai mari decît cei 13,53 lei cît au fost planificaţi. ALEXANDRU BAD de la Consiliul agricol orăşenesc Tg.-Mureş [Una d­in brigăzile fruntaşe "de la mina de caolin „Harghita*. De la stingă la dreapta : Bencze Lajos, György András, András László P., András László B., şeful brigăzii şi András Áron. EXTINDEREA CENTRALEI TERMOELECTRICE „STEAUA ROŞIE“ Un nou grup de 100.000 kW De curînd au fost începute lu­crările pentru extinderea centralei termoelectrice „Steaua roşie" de la Sîngeorgiu de Pădure, cu un grup de 100.000 kW. Prin montarea a­­cestui grup — centrala electrică „Steaua roşie", construită în primii ani ai planului de electrificare a ţării, va atinge 250.000 kW. Noul grup, dotat cu un înalt grad de au­tomatizare, va livra energie electri­că sistemului energetic naţional, contribuind la îmbunătăţirea func­ţionării acestuia. Lucrările de mon­taj se vor executa de către între­prinderile Trustului de construcţii şi montaje energetice aparţinînd Ministerului Minelor şi Energiei E­­lectrice. Pregătiri pentru iarnă la I.R.T.A. Tg.-Mureş reUL­Ui ac duiuvemuuri cu mue­prinderii regionale de transporturi auto din Tg.-Mureş creşte continuu. In vederea bunei funcţionări a autobuzelor şi autocamioanelor pe timpul iernii, pentru sporirea coefi­cientului de utilizare al acestora, conducerea întreprinderii, prin ser­viciul tehnic, a luat din timp mă­surile necesare. Astfel, la toate au­tovehiculele s-a efectuat revizia se­zonieră, înlocuindu-se totodată ule­iurile din cutiile de viteză cu uleiuri de iarnă. De asemenea, autobuzele și autocamioanele au fost dotate cu echipamentul de iarnă necesar (lanţuri, lopeţi, pene pentru blocare etc.). La autobuze s-au revizuit şi pus la punct aparatele „SIROCO" pentru încălzire. La garaje s-a efectuat etanşarea uşilor, s-au reparat instalaţiile de încălzire şi s-a procurat combusti­bilul necesar. O importanţă mare s-a acordat şi instruirii personalu­lui, precum şi înzestrării lui cu echipament de protecţie... călduros, pentru iarnă. Trufandale în magazine Toamna şi-a pus cam de mult pe­cetea ruginie peste cîmpiile întin­se. Cu două zile în urmă (spre bu­curia copiilor) peste cîmpul golaş, iarna şi-a încercat deja puterile, aşternînd un subţire covoraş alb de zăpadă. Cu toate acestea, în maga­zinele din Tg.-Mureş, la dispoziţia consumatorilor stau aproape zilnic roşii proaspete şi ardei iuţi, livrate de serele de la Mureşeni ale gos­podăriei agricole de stat din Sîn­­crai. Din cultura de toamnă-iarnă, pînă la 20 noiembrie s-au livrat ma­gazinelor de desfacere din oraş a­­proape 4.000 kg de roşii, 22.000 bucăţi de ardei iuţi şi 2.000 kg de gulioare. Recoltatul în seră se face de două ori pe săptămînă. Oamenii muncii din oraş au posibilitatea să consume roşii şi ardei iuţi, prove­niţi din serele de la Mureşeni, a­­proape în tot cursul iernii, mai pre­cis pînă la sfîrşitul lunii ianuarie. Noi plantaţii de vii şi livezi In aceste zile de toamnă, paralel cu alte lucrări ce se fac in gospo­dării, lucrătorii ogoarelor de pe cu­prinsul regiunii noastre acordă o deosebită atenţie şi noilor plantaţii de vii şi livezi in care sădesc cu grijă butaşii de viţă de vie şi pomi fructiferi. La gospodăria agricolă de stat din Seuca, de exemplu, se lucrează intens la pichetatul terenului, la pregătirea lui, unde in zilele urmă­toare se va planta viţa de vie. A­­ceastă lucrare se face pe o supra­faţă de 32 ha in masivul viticol de pe dealurile Băgaciului, şi numai la­­rasei Tot pe terase, dar pe o suprafaţă de 52 ha, butaşii de viţă de vie, vor fi plantaţi şi de către lucrătorii gospodăriei agricole de stat Zagăr. Paralel cu lucrările de extindere a viţei de vie, in alte gospodării agricole de stat printre care la Ba­toş şi Singeorgiu de Pădure, se lu­crează cu spor şi la săditul pomi­lor. La gospodăria agricolă de stat Singeorgiu de Pădure, pe dealurile Tîrnavei Mici, pe terenul pregătit din timp se lucrează intens la plan­tatul pomilor pe o suprafață de 90 hectare. Produse noi în industria locală In 10 luni din acest an, întreprin­derile industriale subordonate sfatu­rilor populare din regiunea noastră au realizat planul producţiei globa­le în proporţie de 108,5 la sută, iar al producţiei marfă în proporţie de 102,7 la sută. Militînd pentru valorificarea pe scară tot mai largă a resurselor locale, pentru creşte­­rea sortimentelor bunurilor de con­sum, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, întreprinde­rile de industrie locală din regiune au pus în acest an în fabricaţie 83 produse noi, majoritatea de mare importanţă. Printre acestea se nu­mără piuliţele fluture pentru bici­clete şi pompele de umflat cauciu­curi puse în fabricaţie de I.R.I.L. „Republica" Reghin, cahle teracotă la I.R.I.L. Tîrnăveni, diatomită înno­bilată şi ceramică neagră la I.R.I.L. Odorhei, rame pentru tablouri şi produse de artizanat la I.R.I.L. „Par­tizanul" din Gheorghieni, noi tipuri de scaune şi mobilă la flefor, o mare gamă de produse din P.V.C. şi cauciuc la I.O.I.L. Tg.-Mureş etc. Mecanizarea în fermele de animale In vederea creşterii continue a productivităţii muncii in ramura creşterii animalelor, conducerea Trustului regional Costat Tg.-Mu­reş acordă o mare atenţie extinde­rii mecanizării în fermele de ani­male. Anul acesta, de pildă, prin folosirea fondurilor de mică meca­nizare, la gospodăriile de stat din Viilaş, Iemut şi Cuci au fost intro­duse instalaţii „Morar" pentru trans­portul furajelor în grajduri. La gos­podăria agricolă de stat din Re­chin, în două hale de creştere a pă­sărilor, s-au introdus hrănitoare T.S. 125 pentru hrănirea automată a pă­sărilor. Tot la această gospodărie, la o fermă de animale s-a instalat o linie de covil betonată, în vede­rea evacuării gunoiului din grajd. O mare importanţă reprezintă şi aleele din beton pentru furajarea animalelor, construite la fermele de animale ale gospodăriei de stat Acăţari, aflate la Ungheni şi Sin­vas­ii, precum şi la complexul zoo­tehnic de la Mociar al gospodăriei de stat din Corneşti. OFICIUL P. T. T. R. nr 5 in curînd, in cartierul „7 Noiem­brie" din Tg.-Mureş se pune la dispoziţia populaţiei o nouă unitate de deservire. Este vorba de un oficiu P.T.T.R., oficiul nr. 5. Acest oficiu va fi unul din cele mai mo­derne din oraş. In prezent se lu­crează la montarea scheletului me­talic al cabinelor telefonice. Aici vor funcţiona şi 4 cabine telefoni­ce, îmbrăcate în melaminat, prime­le de acest tip în oraş. Oficiul P.T.T.R. va fi dotat cu mobilier mo­dern, confecţionat la Tg.-Mureş şi Constanţa, asemănător cu cel cu care este mobilată cofetăria din a­­cest cartier. Creşte averea obştească îndrumaţi de organizaţia de par­tid, colectiviştii din Papiu Ilarian, raionul Luduş se preocupă îndea­proape de creşterea averii obşteşti. In acest scop, colectiviştii acordă o deosebită atenţie creşterii şeptelu­­lui şi ridicării de noi construcţii. Dacă la înfiinţarea gospodăriei, a­vutul obştesc era mic, în prezent gospodăria dispune de 10 grajduri care adăpostesc aproape 530 de taurine, 500 de porcine, 1.2100 ovi­ne, saivane, îngrăşătorii de porci, pătule pentru porumb, 3 autoca­mioane, valoarea fondului de bază ajungînd la aproape 4.000.000 lei. Primele lecţii la C.A.S. Batoş De la un an la al­tul cursurile agro­zootehnice de masă se bucură de o aten­ţie mai mare şi la gospodăria a­­gricolă de stat Ba­toş, raionul Reghin. In anul de învăţă­­mint agrozootehnic de masă 1963-1964, la C.A.S. Batoş, au funcţionat mai mul­te cercuri la care au participat peste 80 de muncitori. Rodul străduinţei cursanţilor de a-şi însuşi noi şi bogate cunoştinţe şi de a le aplica în practică zi de zi, se vădeşte din plin, în rezul­tatele pe care gos­podăria de stat le-a obţinut anul acesta. Astfel, ca urmare a aplicării întregului complex de măsuri agrotehnice, gospo­dăria a reuşit să rea­lizeze şi să depă­şească planul de producţie la majori­tatea culturilor. La grîu, de exemplu, producţia planificată a fost depăşită cu 200 kg la hectar, iar la porumb cu peste 100 kg la ha. Rezul­tate semnificative s-au obţinut şi în viticultură. Cele două brigăzi viticole conduse de Ioan Szász şi respectiv de Iacob Farr, au depă­şit producţiile plani­ficate de struguri la hectar, primul cu 4.820 kg iar al doi­lea cu 4.378 kg stru­guri. Şi mai elocvent este faptul că pe o suprafaţă de 3 ha vie tînără din soiul Ries­ling italian, munci­torii din brigada condusă de Ioan Szász au obţinut o producţie medie de peste 22.000 kg stru­guri la hectar. Că lucrătorii aces­tei unităţi s-au con­vins pe deplin de utilitatea şi impor­tanţa învăţămîntului agrozootehnic de masă, o demonstrea­ză şi faptul că în prezent muncitorii nu aşteaptă să fie îndemnaţi să se în­scrie la cursuri, ci vin singuri să ceară acest lucru. Pentru viitorul an de învă­ţămînt agrozooteh­nic, de pildă, alţi 25 de muncitori şi-au exprimat dorinţa să participe la învăţă­­mîntul agrozooteh­nic. Cu săptămîni în urmă, consiliul gos­podăriei agricole de stat în colaborare cu specialiştii a trecut la asigurarea condiţiilor necesare învăţămîntului. Ast­fel, s-au pregătit din timp sălile de cursuri, asigurînd încălzitul şi iluminatul acesto­ra, s-au procurat planşe, diafilme, mostre, s-au procu­rat şi distribuit cursanţilor rechizite­le şi manualele tre­buitoare. De aseme­nea, pentru buna mobilizare a celor înscrişi, s-a desem­nat cîte un respon­sabil la fiecare cerc, dintre cei mai har­nici şi pricepuţi spe­cialişti, cu autoritate în faţa muncitorilor. Condiţiile de învă­ţămînt fiind create, cursurile şi-au înce­put activitatea încă la data de 17 noiem­brie, conform planu­lui. Pînă la 20 no­iembrie la toate cer­curile de învăţămînt agrozootehnic, s-au ţinut două lecţii, conform graficelor de predare, la care au participat cea mai mare parte a munci­torilor înscrişi. Rezultate bune în­că de la primele lec­ţii a obţinut ing. O­­vidiu Vintilă, lector la cercul pomicultu­ră anul III, care a ţi­nut două lecţii. Pre­darea s-a făcut în mod corespunzător, folosindu-se cu pri­cepere materialul di­dactic. Merită evidenţiată în mod deosebit stră­dania dr. Numitor Scraba, lector la cer­cul care studiază problemele creşterii animalelor, anul III, de a axa lecţiile şi a orienta discuţiile pe problemele con­crete ale gospodă­riei. Maistrul zooteh­nist Andrei Vaida, lector la creşterea a­­nimalelor anul II, înainte de a pregăti lecţia, se consultă cu îngrijitorii şi dă răs­punsuri competente la toate întrebările ce se ridică. Invăţămîntul agro­zootehnic de masă a început la G.A.S. Botoş cu mult mai bine decît în anii trecuţi. Este necesar ca bunei desfăşurări a activităţii cercurilor de învăţămînt să i se dea şi în viitor a­­ceeşi atenţie, SIMION POPA!

Next