Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)

1965-09-11 / nr. 215

ORCAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ______________________________$1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL______________________ Anul XVII, Nr. 215 (2.330) ) Sîmbătă, 11 septembrie 1965 [_________4 pagini 25 bani IN CENTRUL ATENŢIEI: Creşterea productivităţii muncii. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul viitor, întreprinderile din regiunea noastră aparţinînd Mi­nisterului Economiei Forestiere au analizat şi realizările obţinute în primele 8 luni ale anului curent. In medie, colectivele întrepri­nderilor forestiere, ale complexelor de in­dustrializare a lemnului (IPROFIT „23 August" din Tg.-Mureş, I.R.U.M Reghin) şi întreprinderii de mecani­zări şi transporturi forestiere din Miercurea Ciuc, şi-au îndeplinit pla­nul producţiei globale în proporţie de 104,2 la sută. Doar o singură întreprindere, C.I.L. Gălăuţaş, n-a reuşit să încheie favorabil bilanţu celor 8 luni din acest an. Aceasta s-a datorat în special lipsei de ore­­lit şi a comenzilor pentru binale­­uşi. Deşi planul producţiei marfă pe totalul ramurii forestiere a fost depăşit cu 0,6 la sută, există patru Întreprinderi care au rămas sub sar­cinile de plan. Astfel, I. F. Gheor­ghieni, neavînd comenzi, nu a pu­tut valorifica o cantitate apreciabilă din ambalajele cilindrice şi din lă­zile din şipci, iar I. F. Sovata nu şi-a îndeplinit planul pe sortimente la buşteni pentru derulaj, buşten pentru celuloză, mangal, cherestee de fag etc. Cu acelaşi prilej s-a scos în evi­denţă şi faptul că în ramura eco­nomiei forestiere productivitatea muncii pe regiune a fost realizată numai îr­ proporţie de 99,1 la sută Cauzele sînt mai multe. Prima , cea mai importantă : nefolosirea la capacitate a instalaţiilor mecanice de exploatare a lemnului, lată cîte­­va exemple : productivitatea reali­zată pe funiculare a atins doar 50 —64 la sută, la ferăstraiele­ meca­nice — 91 la sută, iar la încărcă­toarele mecanice I.M.B.­ — 60,4 la sută. Un obiectiv deosebit de impor­tant — calitatea produselor — că­ruia colectivele întreprinderilor i-au acordat o mare atenţie, a fost în­deplinit şi chiar depăşit la une­ sortimente. întreprinderile forestie­re din subordinea D.R.E.F. au pro­dus 44,4 la sută cherestea răşinoa­­se din clasele I—III faţă de 41,5 la sută planificat, iar la cherestea fag clasele A—B sarcina de p­an — 70 la sută — a fost depăşită cu ^ 7 la sută. Dar aceste realizări frumoase la acest indicator sînt umbrite de produsele valorînd 1.155.000 lei, refuzate de beneficiari pentru defe­rite deficienţe calitative. In privinţa îndeplinirii sarcinilor pentru export s-a amintit că dacă Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 colectivele complexelor de indus­trializare şi a IPROFIL „23 August" au reuşit, printr-o activitate susţi­nută să depăşească cu 5,9 la sută prevederile pentru export, între­prinderile aparţinînd D.R.E.F. au ră­mas cu 1,3 la sută sub sarcinile ce le aveau. Pentru stabilirea cifrelor de plan pe anul 1966 colectivele întreprinderilor au avut în vedere directivele trasate de-al IX-lea Con­gres al P.C.R. privind gospodărirea judicioasă a fondului forestier şi continua preocupare pentru valori­ficarea complexă şi cît mai înaltă a masei lemnoase. Planul producţiei globale pe 1966 va fi cu ceva mai mic de­cît în acest an. Aceasta din cauza do­­borîturilor de vînt care au deter­minat exploatarea încă în acest an a cantităţii de răşinoase prevăzută pentru anul viitor. Producţia marfă va fi însă cu 2,9 la sută mai mare. Productivitatea muncii va creşte substanţial şi anume cu 8,1 la sută, creştere ce va fi realizată mai ales al întreprinderilor şi a mecanizării * în continuare a exploatării masei­­ lemnoase. In această privinţă sarci- | nile sînt deosebit de mobilizatoa- . re: va trebui atins un indice de I mecanizare de 70 la sută la dobo- I rît-secţionat, 57 la sută la apropiat , şi 60 la sută la încărcat. Intreprin- I derile forestiere vor fi dotate cu­­ noi funiculare, ferăstraie mecanice,­­ mijloace de transport etc. Halele­­ de gatere vor fi dotate cu ferăstra­ie de mare capacitate, iar gaterele I vor fi prevăzute cu schimbătoare I de viteză cu 12 trepte. Cu prilejul­­ dezbaterii cifrelor de plan pe anul I viitor, mulţi dintre participanţi au­­ arătat că sarcinile de sporire a pro- | ductivităţii muncii vor fi realizate­­ dacă se creează condiţii corespunză­toare pentru folosirea la capacitate­­­a instalaţiilor şi maşinilor existente. • Dezbaterile cifrelor de plan la ni- |­velul întreprinderilor au prilejuit­­ întocmirea unor planuri de măsuri I tehnico-organîzatorice a căror apli- J care este prevăzută încă în acest I an. [ Colectivelor din exploatările fo- | restiere le revine o sarcină în plus: scoaterea și valorificarea în timp I cît mai scurt a masei lemnoase , provenită din doborîturi de vînt. I Totodată terenurile exploatate să ’ fie bine curăţate şi predate ocoale- I lor silvice în vederea reîmpăduririi. | Din discuţiile participanţilor a | reieşit că sarcinile de plan pe anul ■ 1966 sînt pe deplin realizabile. Re- | prezentanţii întreprinderilor fores-­­ tiere din Reghin şi Miercurea Ciuc I au arătat că aici există condiţii * pentru majorarea planului cu 5.000 I mc lemn rotund răşinoase şi res- I pectiv cu 8.000 mc cherestea răşi- I noase.­­ Propunerile şi observaţiile valo- I roase care s-au făcut cu acest pri- | lej vor contribui la realizarea cu­­ succes a planului pe acest an și la­­ aplicarea măsurilor pregătitoare­­ pentru anul viitor. la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş sosesc zilnic cantităţi importante de sfeclă VEŞTI DE PE OGOARE Atenţie fertilizării solului şi arăturilor Pentru a crea seminţelor de grîu un pat germinativ bun, cooperati­va agricolă de producţie din Bai­da, raionul Luduş, acordă o deose­bită atenţie fertilizării solului. In acest scop, din timp, pe cîmp au fost transportate peste 2.640 tone de gunoi de grajd, pe care tracto­riştii l-au şi introdus sub brazdă. Arăturile destinate însămînţărilor de toamnă sînt executate de har­nicii mecanizatori : Liviu Adam, A­­lexandru Saxon, Dumitru Oţel II, Ioan Şerban II, Teodor Şerban şi alţii. Pînă în prezent a fost arată o­­ suprafaţă de peste 380 ha. MARIA PANŢEL IOAN MOLNAR corespondenţi voluntari La secţia Cipău a G.A.S. Iernut se însămînţează orzul­­de toamnă ­ Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale­­ a Republicii Socialiste România­­ în Uniunea Sovietică Semnarea Comunicatului comun La 10 septembrie, în Palatul ma­re al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către de­legaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tova­răşii Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, prim­­secretar al Comitetului Cen­tral al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de fa­ţă tovarăşii Gheorghe Apos­tol, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ma­nea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afaceri­lor externe, Nicolae Guină, mem­bru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum şi Andrei Păcura­­ru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C R. Din partea sovietică au asis­tat tovarăşii K. T. Mazurov, mem­bru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S, A. I. Mikoian, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., A N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Gri­­şin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Con­siliului Unional Central al sindicate­lor sovietice, P. N. Demirev, mem­bru supleant al Prezidiului şi se­cretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. An­dropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P.F. Lomako, vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S., I. K. Je­­galin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. I Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, reprezentanţi ai forţelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia în prezi­diu a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Guină, a tovarăşilor L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Ma­zurov, D. S. Poleanski, A. N. Şele­pin, G. I. Voronov, V V. Grişin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanţilor locui­torilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comite­tului Orăşenesc Moscova al P.C.U.S. care în numele locuitorilor Mosco­vei a salutat cu căldură pe membrii delegaţiei române. f Au fost intonate imnurile de stat­­ ale Republicii Socialiste România şi a Uniunii Sovietice. F Au luat cuvîntul A. V. Viktorov,­­ şef de brigadă la uzina de rulmenţi , nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Dia­­konov, decanul facultăţii de petrol şi gaze a Institutului „Gubkin", T.­­ P. Volkova, învăţătoare la şcoala­­ nr. 101 „Kosmodemianski" din­­ Moscova. ( In aplauzele prelungite ale parti­cipanţilor la miting a luat apoi cu­vîntul Leonid Brejnev, prim-secre- ■ tar al C.C. al P.C.U.S. ) Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul şe­fului delegaţiei de partid şi guver­namentale a Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu au fost urmărite cu deosebită aten­ţie şi subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româ­­no-sovietică. Se recoltează | fructele şi strugurii | De curînd, pe dealurile însorite | ale gospodăriei agricole de stat | Reghin a început recoltatul fructe- ■ lor şi culesul strugurilor de masă. | Intr-un timp scurt, muncitorii I gospodăriei au recoltat peste 50­­ tone de fructe de calitate supe- ■ rioară. Acțiunea este în curs de­­ desfășurare. HURDUGACIU MACEDÓN | corespondent voluntar ■ Recoltează sfecla de zahăr­­ Ca şi în alte părţi ale raionului de Luduş, şi la cooperativa agricolă de I producţie din Pădureni se lucrează * cu spor la recoltatul sfeclei de za- I hăr. Ritmul zilnic la scosul sfeclei de I zahăr este de 10 ha. Ţăranii coo- o peratori de aici, vor să termine a- I ceastă lucrare în decursul a 14 zil­­­le lucrătoare. In fruntea întrecerii socialiste se­­ situează echipa a Il-a din brigada I a V-a condusă de Vaier Furdui. IOAN BERCEA corespondent voluntar . ■ uia sînt nu numai vecine, ci şi to- I Cuvîntarea tovarăşului Leonid Brejnev DRAGĂ TOVARĂŞE CEAUŞESCU, DRAGĂ TOVARĂŞE MAURER, STIMAŢI PRIETENI ROMĂNI, TOVARĂŞI MOSCOVIŢI,­ ­ ■ Permiteţi-mi ca, în numele Co-I mitetului Central a! Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice, al gu-I vernului sovietic şi al tuturor oa­menilor sovietici, să salut cu căi-i dură delegaţia de partid şi guver­namentală a Republicii Socialiste România şi, în persoana dv., dragii prieteni, să salut pe fratele şi ve­cinul nostru , întregul popor ro-r mân harnic, să salut pe toţi mem­brii Partidului Comunist Român. (Aplauze). ■ In urmă cu o lună şi jumătate, eu şi tovarăşii mei am avut prile­j­­uil să asistăm, în calitate de oas­peţi, la al IX-lea Congres al Parti­dului Comunist Român, care va­­ constitui, fără îndoială, o etapă­­ importantă în înaintarea poporului­­ român spre viitorul comunist. " Intîlnirile cu comuniştii români, ■ cu muncitorii şi ţăranii ne-au pro­dus o puternică impresie. Am vă-I zut oameni pătrunşi de o încredere profundă în partidul lor, oameni ■ care, în lupta lor pentru un viitor ■ luminos, îmbină bine entuziasmul ( revoluţionar autentic cu activitatea concretă şi spiritul întreprinzător.„ Am văzut pretutindeni imensele transformări în viaţa poporului ro­­­mân. Se dezvoltă cu succes eco­nomia şi cultura, creşte bunăstarea­ poporului, se schimbă întreaga în­făţişare a ţării. Şi privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îţi s pui, fără să vrei, întrebarea: care­­ este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forţe care au a­­dus o ţară, înapoiată în trecut, pe­ calea largă a progresului? Izvorul acesta îl constituie munca­­ plină de abnegaţie a poporului fra­te român, condus de Partidul Co-I­munist Român, avantajele sistemu­lui socialist al economiei.­ Se ştie că natura cu bogăţiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbuni, păduri, me­tale neferoase şi multe altele. Dar oare sunt puţine ţări pe lume care­ dispun de tot atîtea resurse natu­rale?I Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu şi Apropiat sau din America Latină. I Unele din ele dispun de surse ne­­■ secate de petrol. Totuşi, în condi-I­ţiile capitalismului, aceste bogăţii naturale, atrăgînd pe rechinii impe-I rialişti, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii îşi vîră a-I mîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnînd milioane de oa-I meni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogăţii­lor naturale în interesele poporu-I lui, pentru fericirea şi înflorirea lui. România este un exemplu grăitor­ în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaşte temeinic noul plan cinci- 1 nai de dezvoltare a economiei na- I­ţionale a României şi planul de 10­­ ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizon­turi noi în faţa României socia-­­ liste. Nu mai departe decît peste ■ cinci ani în ţară se vor produce ■ doar în 24 de zile tot atîtea pro­duse industriale cît producea Ro-­ mânia antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod­ sincer pentru poporul frate rom­ân, care acumulează tot mai multe for­i­ţe pentru noi şi noi victorii. (A­­plauze). Uniunea Sovietică şi Româ­­varăşi de luptă pentru o cauză co­mună. Prietenia noastră este întă­rită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comu­nitatea idealurilor comuniste. A­­ceastă prietenie este o măreaţă cu­cerire istorică a popoarelor Uniu­nii Sovietice şi României socialiste. După cum se ştie istoria relaţii­lor dintre ţările noastre nu s-a dez­voltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naţio­nalistă a guvernanţilor Rusiei ţariste şi ai României moşiereşti a dat naştere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar munci­torii şi ţăranii Rusiei şi României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea ex­ploatatorilor ruşi şi români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit şi s-a întărit şi mai mult în ultimele două decenii în lupta îm­potriva imperialismului şi colonia­lismului, în munca comună pentru socialism şi comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării re­laţiilor noastre pe o temelie cu to­tul nouă — pe principiile leniniste ale internaţionalismului socialist, colaborării frăţeşti, egalităţii în drepturi, independenţei, neameste­cului în treburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prie­tenia ţărilor noastre, avem în ve­dere nu numai sentimentele bune, tovărăşeşti pe care le nutresc po­poarele noastre unul faţă de celă­lalt. Alături de aceste sentimente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc avantajoase în domeniul politic, economic şi cultural. Cu cît mai multe sînt a­­ceste fapte reale, cu atît mai trai­nice sînt sentimentele frăţeşti care ne unesc. Cu cît este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posibilităţile pentru colabora­re, pentru accelerarea înaintării noastre comune. Este îmbucurător de relevat că se întăresc an de an relaţiile eco­nomice multilaterale dintre ţările noastre. In anul curent, schimburile de mărfuri dintre U.R.S.S. şi Româ­nia vor fi de 790 milioane ruble, ceea ce este de 16 ori mai mult decît nivelul anului 1946. Dar nu este vorba numai de creşterea vo­lumului comerţului. Este foarte im­portant şi cu ce facem noi co­merţ. Doar însăşi structura comer­ţului este un bun indicator al pro­gresului economic-social. In co­merţul ţărilor noastre ocupă un loc tot mai mare livrările reciproce de maşini şi instalaţii industriale. In economia naţională a U.R.S.S. îşi cuceresc un bun renume utilajul pentru industria chimică şi petro­lieră, aparatele, navele, mobila, în­călţămintea, articolele textile ro­mâneşti. Creşte schimbul de expe­rienţă în producţie şi de informaţii tehnice. Toate acestea arată ,narile succese ale ţărilor noastre, şi, tot­odată, sînt o mărturie a faptului că relaţiile economice dintre Uniunea Sovietică şi România capătă o te­melie tot mai puternică şi sănătoa­­să. Sîntem ferm convinşi că cola­borarea economică rodnică dintre Uniunea Sovietică şi România se va dezvolta cu succes şi pe mai depar­te. Desigur, organizarea unei astfel de colaborări nu este simplă. Relațiile socialiste dintre state, inclusiv cele economice, nu se formează spon­tan, de la sine, ci, sînt rezultatul (Continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu DRAGĂ TOVARĂŞE BREJNEV, DRAGĂ TOVARĂŞE KOSÎGHIN, DRAGĂ TOVARĂŞE MIROIAN, DRAGI TOVARĂŞI, Mulţumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic pentru invitaţia de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Fo­losesc acest prilej pentru a trans­mite locuitorilor oraşului Moscova, întregului popor sovietic, salutul fră­ţesc al poporului român, mesajul său de prietenie şi solidaritate in­­ternaţionalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegaţia noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, prima ţară a socialismului victo­rios. Peste tot, în cursul călătoriei prin ţara dv. ne-a reţinut în mod deosebit atenţia entuziasmul şi ho­­tărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor crea­toare — politica partidului comu­nist, conducătorul încercat al po­porului sovietic în opera de con­struire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovără­şească cu care am fost înconjuraţi pretutindeni exprimă sentimentele frăţeşti pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sînt o expresie a prieteniei dintre po­poarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaşte şi se bu­cură din toată inima de succesele remarcabile obţinute în Uniunea Sovietică în creşterea forţelor de producţie şi dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a comunismului, de progresele obţinute în domeniul ştiinţei şi culturii, al ridicării nive­lului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga şi uzina metalurgică „Con­gresul al XXII-Iea" din Leningrad am putut aprecia înzestrarea teh­nică la un nivel ridicat a întreprin­derilor, buna pregătire profesională a muncitorilor şi specialiştilor. Forţa creatoare a oamenilor mun­cii conduşi de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare pu­tere industrială care dă o cincime din întreaga producţie a lumii. In­dustria sovietică este una din ma­rile cuceriri ale partidului comunist şi popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obţinute de poporul so­vietic demonstrează marea impor­tanţă a industrializării în asigurarea progresului şi civilizaţiei ţărilor ca­re construiesc noua orînduire. Creşterea în ritm susţinut a in­dustriei sovietice a creat condiţii pentru înzestrarea tehnică a tutu­ror ramurilor economiei naţionale, ea asigură baza tehnică-materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvol­tare continuă a acesteia. O contribuţie importantă în con­strucţia comunismului şi la progre­sul ştiinţific mondial aduc străluci­tele realizări ale cercetătorilor so­vietici în domenii de cea mai mare importanţă ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Comuniştii din România, întregul nostru­ popor urează comuniştilor sovietici, tuturor oamenilor muncii S®ccese tot mai mari în munca în­chinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizaţiei comuniste. (A­­plauze). Vă rog tovarăşi, să-mi permiteţi acum să mă refer, pe scurt, la via­ţa şi munca poporului român, la preocupările şi proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al parti­dului nostru, care a avut loc re­cent, făcînd bilanţul victoriilor obţi­nute de oamenii muncii în con­strucţia socialistă, a arătat că sarci­nile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naţionale în perioada 1960—1965 sînt îndepli­nite cu succes. Forţele de produc­ţie ale ţării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat economia na­ţională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planului de şase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producţia in­dustrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 şi de a­­proape zece ori decît în 1938 — anul în care producţia a atins ni­velul cel mai înalt cunoscut de re­gimul burghezo-moşieresc. In primii ani ai planului sesenat s-a încheiat cooperativizarea agri­culturii, care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice­­materiale şi organizarea producţiei după metode ştiinţifice au creat condiţii pentru sporirea producţiei agricole, pentru creşterea aportului acestei importante ramuri a econo­miei noastre naţionale la progresul ţării. Transformările revoluţionare car­e au avut loc în viaţa poporului, sta­diul actual de dezvoltare social­­politică şi economică a ţării, vic­toria deplină şi definitivă a socia­lismului la oraşe şi sate şi-au găsit expresia în noua lege fundamentală a ţării noastre adoptată de Marea Adunare Naţională — Constituţia Republicii Socialiste România. (A­­plauze). Aceste realizări, rod al muncii eroice a poporului român, demonstrează justeţea liniei politice a partidului nostru — detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare, forţa politică conducătoare a so­cietăţii socialiste — care în întrea­ga sa activitate se călăuzeşte ne­abătut de învăţătura marxist-leninis­­tă şi o aplică creator la condiţiile concrete ale ţării noastre. Congresul al IX-lea a trasat, de asemenea, liniile directoare ale con­tinuării pe o treaptă mai înaltă a procesului de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste, programul dez­voltării multilaterale a economiei, ştiinţei şi culturii, a întregii so­cietăţi. In centrul acestui program stă politica partidului de industrializa­re a ţării, care, aşa cum arată ex­perienţa poporului român, a celor­lalte ţări socialiste, concluziile dez­voltării societăţii omeneşti, este sin­gura cale ce duce spre progres şi civilizaţie, spre bunăstarea poporu­lui, asigură în fapt independenţa şi suveranitatea naţională. (Aplauze). Poporul român a primit cu însu­fleţire, elan patriotic şi neţărmurită încredere hotărîrile Congresului, în­făptuind marile obiective ale pla­nului cincinal el va parcurge încă o etapă pe drumul vieţii noi, se va apropia şi mai mult de civilizaţia comunistă. (Aplauze) Dragi tovarăşi, Prietenia româno-sovietică s-a dezvoltat şi întărit în lupta comună a poporului român şi sovietic îm­potriva fascismului. După instaura­rea puterii populare în România, între ţările noastre s-au statornicit legături trainice de solidaritate, a­­lianţă şi colaborare frăţească. (A­­plauze). In cadrul vizitei, delegaţia noas­tră a avut un larg şi util schimb de (Continuare în pag. a 2-a)

Next