Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)
1965-09-11 / nr. 215
ORCAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ ______________________________$1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL______________________ Anul XVII, Nr. 215 (2.330) ) Sîmbătă, 11 septembrie 1965 [_________4 pagini 25 bani IN CENTRUL ATENŢIEI: Creşterea productivităţii muncii. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul viitor, întreprinderile din regiunea noastră aparţinînd Ministerului Economiei Forestiere au analizat şi realizările obţinute în primele 8 luni ale anului curent. In medie, colectivele întreprinderilor forestiere, ale complexelor de industrializare a lemnului (IPROFIT „23 August" din Tg.-Mureş, I.R.U.M Reghin) şi întreprinderii de mecanizări şi transporturi forestiere din Miercurea Ciuc, şi-au îndeplinit planul producţiei globale în proporţie de 104,2 la sută. Doar o singură întreprindere, C.I.L. Gălăuţaş, n-a reuşit să încheie favorabil bilanţu celor 8 luni din acest an. Aceasta s-a datorat în special lipsei de orelit şi a comenzilor pentru binaleuşi. Deşi planul producţiei marfă pe totalul ramurii forestiere a fost depăşit cu 0,6 la sută, există patru Întreprinderi care au rămas sub sarcinile de plan. Astfel, I. F. Gheorghieni, neavînd comenzi, nu a putut valorifica o cantitate apreciabilă din ambalajele cilindrice şi din lăzile din şipci, iar I. F. Sovata nu şi-a îndeplinit planul pe sortimente la buşteni pentru derulaj, buşten pentru celuloză, mangal, cherestee de fag etc. Cu acelaşi prilej s-a scos în evidenţă şi faptul că în ramura economiei forestiere productivitatea muncii pe regiune a fost realizată numai îr proporţie de 99,1 la sută Cauzele sînt mai multe. Prima , cea mai importantă : nefolosirea la capacitate a instalaţiilor mecanice de exploatare a lemnului, lată cîteva exemple : productivitatea realizată pe funiculare a atins doar 50 —64 la sută, la ferăstraiele mecanice — 91 la sută, iar la încărcătoarele mecanice I.M.B. — 60,4 la sută. Un obiectiv deosebit de important — calitatea produselor — căruia colectivele întreprinderilor i-au acordat o mare atenţie, a fost îndeplinit şi chiar depăşit la une sortimente. întreprinderile forestiere din subordinea D.R.E.F. au produs 44,4 la sută cherestea răşinoase din clasele I—III faţă de 41,5 la sută planificat, iar la cherestea fag clasele A—B sarcina de pan — 70 la sută — a fost depăşită cu ^ 7 la sută. Dar aceste realizări frumoase la acest indicator sînt umbrite de produsele valorînd 1.155.000 lei, refuzate de beneficiari pentru deferite deficienţe calitative. In privinţa îndeplinirii sarcinilor pentru export s-a amintit că dacă Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 colectivele complexelor de industrializare şi a IPROFIL „23 August" au reuşit, printr-o activitate susţinută să depăşească cu 5,9 la sută prevederile pentru export, întreprinderile aparţinînd D.R.E.F. au rămas cu 1,3 la sută sub sarcinile ce le aveau. Pentru stabilirea cifrelor de plan pe anul 1966 colectivele întreprinderilor au avut în vedere directivele trasate de-al IX-lea Congres al P.C.R. privind gospodărirea judicioasă a fondului forestier şi continua preocupare pentru valorificarea complexă şi cît mai înaltă a masei lemnoase. Planul producţiei globale pe 1966 va fi cu ceva mai mic decît în acest an. Aceasta din cauza doborîturilor de vînt care au determinat exploatarea încă în acest an a cantităţii de răşinoase prevăzută pentru anul viitor. Producţia marfă va fi însă cu 2,9 la sută mai mare. Productivitatea muncii va creşte substanţial şi anume cu 8,1 la sută, creştere ce va fi realizată mai ales al întreprinderilor şi a mecanizării * în continuare a exploatării masei lemnoase. In această privinţă sarci- | nile sînt deosebit de mobilizatoa- . re: va trebui atins un indice de I mecanizare de 70 la sută la dobo- I rît-secţionat, 57 la sută la apropiat , şi 60 la sută la încărcat. Intreprin- I derile forestiere vor fi dotate cu noi funiculare, ferăstraie mecanice, mijloace de transport etc. Halele de gatere vor fi dotate cu ferăstraie de mare capacitate, iar gaterele I vor fi prevăzute cu schimbătoare I de viteză cu 12 trepte. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul I viitor, mulţi dintre participanţi au arătat că sarcinile de sporire a pro- | ductivităţii muncii vor fi realizate dacă se creează condiţii corespunzătoare pentru folosirea la capacitatea instalaţiilor şi maşinilor existente. • Dezbaterile cifrelor de plan la ni- |velul întreprinderilor au prilejuit întocmirea unor planuri de măsuri I tehnico-organîzatorice a căror apli- J care este prevăzută încă în acest I an. [ Colectivelor din exploatările fo- | restiere le revine o sarcină în plus: scoaterea și valorificarea în timp I cît mai scurt a masei lemnoase , provenită din doborîturi de vînt. I Totodată terenurile exploatate să ’ fie bine curăţate şi predate ocoale- I lor silvice în vederea reîmpăduririi. | Din discuţiile participanţilor a | reieşit că sarcinile de plan pe anul ■ 1966 sînt pe deplin realizabile. Re- | prezentanţii întreprinderilor fores- tiere din Reghin şi Miercurea Ciuc I au arătat că aici există condiţii * pentru majorarea planului cu 5.000 I mc lemn rotund răşinoase şi res- I pectiv cu 8.000 mc cherestea răşi- I noase. Propunerile şi observaţiile valo- I roase care s-au făcut cu acest pri- | lej vor contribui la realizarea cu succes a planului pe acest an și la aplicarea măsurilor pregătitoare pentru anul viitor. la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş sosesc zilnic cantităţi importante de sfeclă VEŞTI DE PE OGOARE Atenţie fertilizării solului şi arăturilor Pentru a crea seminţelor de grîu un pat germinativ bun, cooperativa agricolă de producţie din Baida, raionul Luduş, acordă o deosebită atenţie fertilizării solului. In acest scop, din timp, pe cîmp au fost transportate peste 2.640 tone de gunoi de grajd, pe care tractoriştii l-au şi introdus sub brazdă. Arăturile destinate însămînţărilor de toamnă sînt executate de harnicii mecanizatori : Liviu Adam, Alexandru Saxon, Dumitru Oţel II, Ioan Şerban II, Teodor Şerban şi alţii. Pînă în prezent a fost arată o suprafaţă de peste 380 ha. MARIA PANŢEL IOAN MOLNAR corespondenţi voluntari La secţia Cipău a G.A.S. Iernut se însămînţează orzulde toamnă Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică Semnarea Comunicatului comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică — de tovarăşii Leonid Brejnev, primsecretar al Comitetului Central al P.C.U.S., şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S., precum şi Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S, A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demirev, membru supleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P.F. Lomako, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. I Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6.000 de locuri se aflau reprezentanţi ai oamenilor muncii din Moscova, muncitori, ingineri, funcţionari, oameni de ştiinţă şi cultură, scriitori, reprezentanţi ai forţelor armate ale U.R.S.S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Uniunii Sovietice. Cei prezenţi au întîmpinat cu aplauze prelungite apariţia în prezidiu a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Guină, a tovarăşilor L. I. Brejnev, A. N. Kosîghin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Şelepin, G. I. Voronov, V V. Grişin, P. N. Demirev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanţilor locuitorilor capitalei sovietice. Mitingul a fost deschis de N. G. Egorîcev, prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Moscova al P.C.U.S. care în numele locuitorilor Moscovei a salutat cu căldură pe membrii delegaţiei române. f Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi a Uniunii Sovietice. F Au luat cuvîntul A. V. Viktorov, şef de brigadă la uzina de rulmenţi , nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultăţii de petrol şi gaze a Institutului „Gubkin", T. P. Volkova, învăţătoare la şcoala nr. 101 „Kosmodemianski" din Moscova. ( In aplauzele prelungite ale participanţilor la miting a luat apoi cuvîntul Leonid Brejnev, prim-secre- ■ tar al C.C. al P.C.U.S. ) Din nou în sală răsună aplauze prelungite cînd se dă cuvîntul şefului delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R. Cuvîntările rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu au fost urmărite cu deosebită atenţie şi subliniate în repetate rînduri de aplauze. Mitingul a fost o vie manifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Se recoltează | fructele şi strugurii | De curînd, pe dealurile însorite | ale gospodăriei agricole de stat | Reghin a început recoltatul fructe- ■ lor şi culesul strugurilor de masă. | Intr-un timp scurt, muncitorii I gospodăriei au recoltat peste 50 tone de fructe de calitate supe- ■ rioară. Acțiunea este în curs de desfășurare. HURDUGACIU MACEDÓN | corespondent voluntar ■ Recoltează sfecla de zahăr Ca şi în alte părţi ale raionului de Luduş, şi la cooperativa agricolă de I producţie din Pădureni se lucrează * cu spor la recoltatul sfeclei de za- I hăr. Ritmul zilnic la scosul sfeclei de I zahăr este de 10 ha. Ţăranii coo- o peratori de aici, vor să termine a- I ceastă lucrare în decursul a 14 zille lucrătoare. In fruntea întrecerii socialiste se situează echipa a Il-a din brigada I a V-a condusă de Vaier Furdui. IOAN BERCEA corespondent voluntar . ■ uia sînt nu numai vecine, ci şi to- I Cuvîntarea tovarăşului Leonid Brejnev DRAGĂ TOVARĂŞE CEAUŞESCU, DRAGĂ TOVARĂŞE MAURER, STIMAŢI PRIETENI ROMĂNI, TOVARĂŞI MOSCOVIŢI, ■ Permiteţi-mi ca, în numele Co-I mitetului Central a! Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al gu-I vernului sovietic şi al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căi-i dură delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi, în persoana dv., dragii prieteni, să salut pe fratele şi vecinul nostru , întregul popor ro-r mân harnic, să salut pe toţi membrii Partidului Comunist Român. (Aplauze). ■ In urmă cu o lună şi jumătate, eu şi tovarăşii mei am avut prilejuil să asistăm, în calitate de oaspeţi, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în înaintarea poporului român spre viitorul comunist. " Intîlnirile cu comuniştii români, ■ cu muncitorii şi ţăranii ne-au produs o puternică impresie. Am vă-I zut oameni pătrunşi de o încredere profundă în partidul lor, oameni ■ care, în lupta lor pentru un viitor ■ luminos, îmbină bine entuziasmul ( revoluţionar autentic cu activitatea concretă şi spiritul întreprinzător.„ Am văzut pretutindeni imensele transformări în viaţa poporului român. Se dezvoltă cu succes economia şi cultura, creşte bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfăţişare a ţării. Şi privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îţi s pui, fără să vrei, întrebarea: care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forţe care au adus o ţară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegaţie a poporului frate român, condus de Partidul Co-Imunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se ştie că natura cu bogăţiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbuni, păduri, metale neferoase şi multe altele. Dar oare sunt puţine ţări pe lume care dispun de tot atîtea resurse naturale?I Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu şi Apropiat sau din America Latină. I Unele din ele dispun de surse ne■ secate de petrol. Totuşi, în condi-Iţiile capitalismului, aceste bogăţii naturale, atrăgînd pe rechinii impe-I rialişti, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii îşi vîră a-I mîndouă mîinile în buzunarul străin, condamnînd milioane de oa-I meni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogăţiilor naturale în interesele poporu-I lui, pentru fericirea şi înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaşte temeinic noul plan cinci- 1 nai de dezvoltare a economiei na- Iţionale a României şi planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi în faţa României socia- liste. Nu mai departe decît peste ■ cinci ani în ţară se vor produce ■ doar în 24 de zile tot atîtea produse industriale cît producea Ro- mânia antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe foriţe pentru noi şi noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică şi Româvarăşi de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreaţă cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice şi României socialiste. După cum se ştie istoria relaţiilor dintre ţările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naţionalistă a guvernanţilor Rusiei ţariste şi ai României moşiereşti a dat naştere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii şi ţăranii Rusiei şi României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruşi şi români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit şi s-a întărit şi mai mult în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialismului şi colonialismului, în munca comună pentru socialism şi comunism. Socialismul a deschis drum larg dezvoltării relaţiilor noastre pe o temelie cu totul nouă — pe principiile leniniste ale internaţionalismului socialist, colaborării frăţeşti, egalităţii în drepturi, independenţei, neamestecului în treburile celuilalt. Atunci cînd vorbim despre prietenia ţărilor noastre, avem în vedere nu numai sentimentele bune, tovărăşeşti pe care le nutresc popoarele noastre unul faţă de celălalt. Alături de aceste sentimente stau fapte reale. Prietenia noastră contribuie la dezvoltarea continuă a colaborării reciproc avantajoase în domeniul politic, economic şi cultural. Cu cît mai multe sînt aceste fapte reale, cu atît mai trainice sînt sentimentele frăţeşti care ne unesc. Cu cît este mai strînsă prietenia noastră, cu atît sînt mai largi posibilităţile pentru colaborare, pentru accelerarea înaintării noastre comune. Este îmbucurător de relevat că se întăresc an de an relaţiile economice multilaterale dintre ţările noastre. In anul curent, schimburile de mărfuri dintre U.R.S.S. şi România vor fi de 790 milioane ruble, ceea ce este de 16 ori mai mult decît nivelul anului 1946. Dar nu este vorba numai de creşterea volumului comerţului. Este foarte important şi cu ce facem noi comerţ. Doar însăşi structura comerţului este un bun indicator al progresului economic-social. In comerţul ţărilor noastre ocupă un loc tot mai mare livrările reciproce de maşini şi instalaţii industriale. In economia naţională a U.R.S.S. îşi cuceresc un bun renume utilajul pentru industria chimică şi petrolieră, aparatele, navele, mobila, încălţămintea, articolele textile româneşti. Creşte schimbul de experienţă în producţie şi de informaţii tehnice. Toate acestea arată ,narile succese ale ţărilor noastre, şi, totodată, sînt o mărturie a faptului că relaţiile economice dintre Uniunea Sovietică şi România capătă o temelie tot mai puternică şi sănătoasă. Sîntem ferm convinşi că colaborarea economică rodnică dintre Uniunea Sovietică şi România se va dezvolta cu succes şi pe mai departe. Desigur, organizarea unei astfel de colaborări nu este simplă. Relațiile socialiste dintre state, inclusiv cele economice, nu se formează spontan, de la sine, ci, sînt rezultatul (Continuare în pag. a 2-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu DRAGĂ TOVARĂŞE BREJNEV, DRAGĂ TOVARĂŞE KOSÎGHIN, DRAGĂ TOVARĂŞE MIROIAN, DRAGI TOVARĂŞI, Mulţumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi guvernului sovietic pentru invitaţia de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor oraşului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frăţesc al poporului român, mesajul său de prietenie şi solidaritate internaţionalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegaţia noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, prima ţară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin ţara dv. ne-a reţinut în mod deosebit atenţia entuziasmul şi hotărîrea cu care oamenii sovietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărăşească cu care am fost înconjuraţi pretutindeni exprimă sentimentele frăţeşti pe care oamenii sovietici le poartă poporului român, sînt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaşte şi se bucură din toată inima de succesele remarcabile obţinute în Uniunea Sovietică în creşterea forţelor de producţie şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comunismului, de progresele obţinute în domeniul ştiinţei şi culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga şi uzina metalurgică „Congresul al XXII-Iea" din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor şi specialiştilor. Forţa creatoare a oamenilor muncii conduşi de partid a transformat Uniunea Sovietică într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producţie a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist şi popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obţinute de poporul sovietic demonstrează marea importanţă a industrializării în asigurarea progresului şi civilizaţiei ţărilor care construiesc noua orînduire. Creşterea în ritm susţinut a industriei sovietice a creat condiţii pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naţionale, ea asigură baza tehnică-materială a agriculturii sovietice în vederea înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuţie importantă în construcţia comunismului şi la progresul ştiinţific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare importanţă ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. Comuniştii din România, întregul nostru popor urează comuniştilor sovietici, tuturor oamenilor muncii S®ccese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizaţiei comuniste. (Aplauze). Vă rog tovarăşi, să-mi permiteţi acum să mă refer, pe scurt, la viaţa şi munca poporului român, la preocupările şi proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanţul victoriilor obţinute de oamenii muncii în construcţia socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare a economiei naţionale în perioada 1960—1965 sînt îndeplinite cu succes. Forţele de producţie ale ţării au cunoscut în această perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, a progresat economia naţională, s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planului de şase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producţia industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 şi de aproape zece ori decît în 1938 — anul în care producţia a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moşieresc. In primii ani ai planului sesenat s-a încheiat cooperativizarea agriculturii, care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnicemateriale şi organizarea producţiei după metode ştiinţifice au creat condiţii pentru sporirea producţiei agricole, pentru creşterea aportului acestei importante ramuri a economiei noastre naţionale la progresul ţării. Transformările revoluţionare care au avut loc în viaţa poporului, stadiul actual de dezvoltare socialpolitică şi economică a ţării, victoria deplină şi definitivă a socialismului la oraşe şi sate şi-au găsit expresia în noua lege fundamentală a ţării noastre adoptată de Marea Adunare Naţională — Constituţia Republicii Socialiste România. (Aplauze). Aceste realizări, rod al muncii eroice a poporului român, demonstrează justeţea liniei politice a partidului nostru — detaşamentul de avangardă al clasei muncitoare, forţa politică conducătoare a societăţii socialiste — care în întreaga sa activitate se călăuzeşte neabătut de învăţătura marxist-leninistă şi o aplică creator la condiţiile concrete ale ţării noastre. Congresul al IX-lea a trasat, de asemenea, liniile directoare ale continuării pe o treaptă mai înaltă a procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste, programul dezvoltării multilaterale a economiei, ştiinţei şi culturii, a întregii societăţi. In centrul acestui program stă politica partidului de industrializare a ţării, care, aşa cum arată experienţa poporului român, a celorlalte ţări socialiste, concluziile dezvoltării societăţii omeneşti, este singura cale ce duce spre progres şi civilizaţie, spre bunăstarea poporului, asigură în fapt independenţa şi suveranitatea naţională. (Aplauze). Poporul român a primit cu însufleţire, elan patriotic şi neţărmurită încredere hotărîrile Congresului, înfăptuind marile obiective ale planului cincinal el va parcurge încă o etapă pe drumul vieţii noi, se va apropia şi mai mult de civilizaţia comunistă. (Aplauze) Dragi tovarăşi, Prietenia româno-sovietică s-a dezvoltat şi întărit în lupta comună a poporului român şi sovietic împotriva fascismului. După instaurarea puterii populare în România, între ţările noastre s-au statornicit legături trainice de solidaritate, alianţă şi colaborare frăţească. (Aplauze). In cadrul vizitei, delegaţia noastră a avut un larg şi util schimb de (Continuare în pag. a 2-a)