Steaua Roşie, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 232-258)

1965-10-09 / nr. 239

­ Planul pe 1965­­ trebuie­­ îndeplinit­­ exemplar producţiei globale şi marfă fiind îndeplinite şi depăşite lună de lună. Rezultatele stră­daniei de care au dat dovadă oamenii mun­cii din regiunea noastră în răstimpul a 9 luni de intensă activitate, sunt ilustrate în produc­ţia globală în valoare de 106.739.000 de lei (­­ preţuri comparabile) realizată peste plan. La capitolul producţie marfă depăşirile de plan, pe ansamblul regiunii, se cifrează la 59.132.000 de lei. In perioada la care ne referim, ca urmare a ritmului susţinut de dezvoltare a industriei regiunii s-au obţinut suplimentar 353 tone fontă, 79 tone mine­reu cuprifer, 108 tone acid sulfuric mono­­hidrat, 157.000 m­p geamuri trase, 21.177 m­c cherestea total şi încă multe altele. Majoritatea colectivelor de întreprinderi au pus un accent deosebit pe realizarea in­tegrală a volumului producţiei globale in­dustriale, care în 9 luni înregistrează o creştere de 21 la sută, faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, întreaga activitate a întreprinderilor s-a desfăşurat sub semnul traducerii în viaţă a sarcinilor ce le-au reve­nit în ultimul an al sesenatului. Peste tot, în 1 S-a încheiat şi cel de-al lll-lea trimestru din ultimul an al şesenalului. In răstimpul a trei trimestre, unităţile industriale din ve­st­­iunea noastră, muncitorii, inginerii şi tehni- I eienii au dobîndit, sub conducerea organe- * lor şi organizaţiilor de partid, succese în­ 9­semnate în întrecerea socialistă, planurile întreprinderile regiunii, se constată — cu excepţia cîtorva întreprinderi rămase în ur­mă cu îndeplinirea sarcinilor de plan — preocupare pentru realizarea exemplară a planului în curs, la toţi indicatorii, grija gospodărească de a pregăti în condiţii exemplare producţia primului an al cinci­nalului. Din păcate însă, cîteva întreprinderi au păşit în ultimul trimestru al acestui an cu planul pe 9 luni neîndeplinit, ceea ce, la unele dintre acestea, va avea urmări nega­tive în pregătirea producţiei pe anul viitor. Faptul că la Fabrica de ţigle şi cărămizi „Hercules" din Tîrnăveni, atît pe trimestrul III cît şi cumulat pe 9 luni nu s-a realizat planul producţiei globale şi marfă, din cauza defectării excavatoarelor din cariera de ar­gilă şi că acestea vor fi reparate abia la mij­locul lunii noiembrie, va îngreuna crearea stocului de argilă pentru producţia anului viitor. Din cauza excavatoarelor care stau (Continuare în pag. a 2-a) . Silozuri la Combinatul de îngrășăminte azotoase din Tg.-Mureș. Protecţia muncii In atenţia feroviarilor In activitatea de transporturi a staţiei Ciceu, problema PRO­TECŢIEI MUNCII a devenit una dintre cele principale. In scopul creării celor mai bune condiţii de muncă, prin aplica- r rea în practică a regulilor de protecţia muncii, conducerea u­­nităţii noastre urmăreşte să rea­lizeze pe baze ştiinţifice, siste­matic şi neîncetat, în pas cu noua tehnică, toate măsurile şi lucrările de prevenire a acciden­telor în muncă şi a îmbolnăviri­lor profesionale. Activitatea în domeniul pro­tecţiei muncii în unitatea noastră începe de la angajarea muncito­rului şi continuă zi de zi, lună de lună, permanent prin instruc­taje şi examinări. La intrarea în muncă a fiecărei ture de serviciu, la analiza-pro­­gram, după expunerea activităţii, a programului de executat pen­tru tura respectivă, cîte un tova­răş din conducerea staţiei pre­lucrează cele mai importante re­guli de protecţia muncii, subli­niind locurile periculoase de muncă. In timpul serviciului, membrii formaţiei tehnice a staţiei Ciceu merg pe teren, la locul de mun­că, unde verifică modul cum se aplică normele N.T.S., făcînd ob­servaţiile necesare celor ce nu respectă regulile de protecţia muncii şi dîndu-le îndrumările necesare. De asemenea, în pauze, şeful de tură prelucrează prin difuzoa­re cele mai importante reguli de protecţia muncii, pentru a­­ ţine mereu trează atenţia lucră­torilor feroviari. Pentru o cît mai bună activita­te pe linia protecţiei muncii, Di­recţia regională C.F.R. Braşov prin Inspecţia de stat pentru i­­giena şi protecţia muncii ne dă un mare sprijin, prin organizarea de vizionări de filme, diafilme, conferinţe legate de protecţia muncii. In cursul acestui an, In­specta de stat C.F.R. Braşov, a expus în cadrul staţiei Ciceu pes­te 10 filme, 5 diafilme şi apro­ximativ 10 conferinţe legate de protecţia muncii. Pe teren, s-au luat măsurile ne­cesare de semnalizare a locuri­lor periculoase. La toate locurile de muncă s-au afişat extrase din N.T.S., fotomontaje şi placarde de modul cum trebuie executa­te şi aplicate în practică aceste reguli. De asemenea, o realizare o constituie în problema protecţiei muncii construirea în triajul Ci­ceu, a unui post de mişcare co­respunzător. Vechea clădire, cu o singură încăpere, unde lucrau mai mulţi salariaţi, avea ieşirea direct în liniile unde se execută manevra. Noul post de mişcare are birouri separate pentru miş­care, birou tehnic, birou de tran­zit, sală pentru manevranţi, în­zestrată cu dulapuri metalice se­parate, mese. De asemenea, pentru perso­nalul de drum s-au asigurat con­diţiile necesare. Li s-au pus la dispoziţie o sală cu dulapuri pentru păstrarea hainelor de schimb, costume de protecţie, haine vătuite, pîslari, mănuşi, halate. La staţiile de dispoziţii finale se asigură echipajelor de tren cazarea în dormitoare curate şi încălzite, cu sală de mese şi bu­cătărie şi cu asistenţă medicală. In ultimii ani, prin măsurile luate de conducerea staţiei, cu concursul deosebit primit din partea organizaţiei de bază P.C.R. a staţiei şi de comitetul sindica­tului, colectivul staţiei Ciceu a obţinut realizări importante în problema protecţiei muncii, ne­­înregistrînd nici un accident sau abatere gravă. Aceasta dovedeş­te că măsurile luate au fost re­zultatul unei munci îndelungate, neîntrerupte. ANTON BORȘ tehnician exploatare staţia CJ­­L Ciceu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARĂ $1 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 239 (2.354) Sîmbătă, 9 octombrie 1965 4 pagini 25 bani Deschidere­a Universităţii serale de marxism­­leninism In ziua de 11 octombrie a. c., orele 18, va avea loc la Cabine­tul regional de partid din strada Lungă nr. 93 (unde a funcţionat şcoala de partid de un an), des­chiderea Universităţii serale de marxism-leninism, secţiile filo­zofie (anul I și II), istorie (anul I) și de construcție de partid (anul I). Vizita in Capitală a preşedintelui Indiei dr. Sarvepalli Radhakrishnan Preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan, împreună cu persoanele oficiale indiene care îl însoţesc, au vizitat vineri dimi­neaţă noi cartiere de locuinţe şi construcţii social-culturale ale Ca­pitalei. Oaspeţii au vizitat apoi Mu­zeul Satului, unde au fost întîmpi­­naţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cul­tură şi Artă. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a mu­zeului. Oaspeţilor le-au fost oferite obiecte de artizanat şi publicaţii ale muzeului. In timpul vizitelor prin Capitală, preşedintele Indiei a fost însoţit de Ion Cosma, preşedintele Comitetu­­lui Executiv al Sfatului popular al Capitalei şi prof. Cristofor Simio­­nescu, membrii ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India, general-maior Constantin Popa, Horia Maicu, arhitectul şef al oraşului Bucureşti, precum şi de K. R. F. Khim­ani, ambasadorul In­diei la Bucureşti. •­ In cursul după-amiezii înaltul oaspete indian, însoţit de persoa­ne oficiale, a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîmpinat de Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat­ pentru Cultură şi Artă şi de artişti plastici. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oas­peţilor le-au fost oferite albume de artă. ★ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noas­tră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Constanţa Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Gri­­gore Geamănu, membri ai Consiliu­lui de Stat şi ai guvernului, condu­cători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, Justinian, Pa­triarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, generali şi ofi­ţeri superiori, ziarişti români şi co­respondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diploma­tic. La începutul recepţiei, au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă cordială. (Agerpres) LA ÎNSĂMÎNŢĂRI p mimăm­ orele şi zilele, să cumpănim cum­ le folosim! In ultimele două zile ritmul realizat la în­să­­mînţări a fost mai bun. Suprafaţa însămînţată cu grîu în regiunea noastră s-a ridicat la 56.627 ha ceea ce reprezintă peste 63,7 la sută din plan. Realizări mai bune s-au obţinut în gospodăriile agricole de stat care au însămînţat 74,3 la sută din suprafeţele ce le au planificate. In coopera­tivele agricole rezultate foarte bune s-au obţinut în raionul Ciuc, unde au mai rămas de însămîn­ţat numai 452 ha. Cu o bună organizare a mun­cii această suprafaţă poate fi însămînţată în ma­ximum două zile. Insămînţările de toamnă au început să se des­făşoare mai bine şi în raioanele Gheorghieni şi Topliţa, care au însămînţat pînă la 7 octombrie 76,4 la suta şi respectiv 86,4 la sută din supra-­­ feţe. Un salt frumos au făcut în aceste zile şi raioanele Reghin, Tîrnăveni şi Tg.-Mureş oraş, care au atins un procent­ cuprins între 62,4 şi 66,7 la­ sută. Rezultatele obţinute dovedesc o mai bună organizare a­ muncii şi o folosire mai de­plină a tractoarelor şi maşinilor de semănat. Acum cînd fiecare minut şi fiecare oră ne a­­propie tot mai mult de sfîrşitul epocii optime, timpul este şi mai preţios. Aceasta înseamnă că toate maşinile şi tractoarele trebuie să se afle în brazdă, să nu piardă nici o clipă bună de lucru, să li se pună la dispoziţie suficient teren pregă­tit şi sămînţa necesară pentru a putea lucra la întreaga lor capacitate. Din acest punct de ve­dere lucrurile nu stau încă bine în raioanele O­­dorhei, Tg.-Mureş şi Luduş. Numai aşa poate fi explicat faptul că deşi ne aflăm aproape de sfîr­ş----------------------o situl epocii optime, în aceste raioane n-au fost însămînţate încă suprafeţe cuprinse între 6.000 şi 8.000 ha. Ţinînd seama de această rămînere în urmă, de faptul că în fiecare unitate agricolă există mari suprafeţe de teren gata pregătite, Consiliul agricol regional recomandă să fie folo­site la însămînţări toate maşinile de semănat aflate la sediile brigăzilor S.M.T., să se grăbească eliberarea terenurilor de culturile tîrzii acolo un­de urmează să fie însămînţat grîul şi să se treacă neîntîrziat la pregătirea şi însămînţarea lor. A­­cum se poate vedea cine este harnic, cine este bun organizator şi bun gospodar. La C.A.P. Clodeni se însămînțează de zor. bil certificat de garanţie De la un timp încoace am multă bătaie de cap. Cine vrea să-şi cumpere o motoretă „Carpaţi" vine la mine să-mi ceară sfaturi. Vin şi cei care doresc să-şi cumpere un „Trabant combi", un „Fiat-1.300" sau un „Moskvici". In viaţa mea am participat la multe „recepţii" de autovehicule. Acum 213 ani, la insistenţele lui Leonti Şamşurenkov am participat la „proba" unui mijloc de transport original: „caleaşca autoalergătoa­­re". Numai că nu alerga, ci mergea foarte încet. Pe un drum ca cel ce duce de la Deda la Topliţa, garantez că nici nu se ur­nea din foc. Sau, chiar dacă se urnea, îi ră­­mîneau pe drum toate măruntaiele. Cu cîțiva ani mai tîrziu m-a invitat ingi­nerul francez Nicolas Joseph Cugnot la pro­ba primului automobil cu aburi. — Nu semnez certificatul de garanție — i-am spus prietenește. Nu de alta, dar nu am nici o încredere în viitorul acestui auto­mobil. Au apărut apoi alte şi alte tipuri de auto­mobile, care de care mai perfecţionate, mai elegante. Unele au avut viaţă scurtă, altele trăiesc şi astăzi. Eu însă nu am dat nici pentru unul certificat de garanţie. Acum, ori pe unde mă duc, motoretele, motoci­cletele, turismele şi camioanele mă salută cu respect. Să vă spun o întîmplare recentă. Eram la Reghin. Pe cînd nici nu mă aşteptam, în faţă îmi apăruse o autosalvare. — Sînt de la spitalul din Reghin şi am o plîngere — îmi spunea ea. Ştiţi că problema cu garajul încă nu s-a rezolvat? Noi stăm afară, iar turismele medicilor stau în garaj. — Bine, dar eu nu sunt șef de garaj. — Nu mă interesează, dar să ne garantați că pe viitor garajul spitalului o să fie pen­tru autosalvări și nu pentru autoturismele medicilor. Ca să scap teafăr de mîinia autosalvării, i-am promis că voi interveni pe lîngă secţia de sănătate şi prevederi sociale a sfatului popular regional, care desigur va lua măsu­rile cuvenite, pentru ca autosalvările să aibă garanţia că nu vor mai sta afară. Dar nici nu m-am despărţit bine de auto­­salvarea neîndreptăţită şi iată că mă opreşte un autocamion S.R.-101. Are numărul de circulaţie 26.348 MS. — Aparţin Casei raionale de cultură. Pri­veşte acest certificat de garanţie. — Pe el nu figurează semnătura mea. De cînd mă ştiu nu am semnat nici un certifi­cat de garanţie. — L-au semnat în schimb tovarăşii de la I.R.A.-2 din Tg.-Mureş. Şi nu numai al meu, ci şi al altor confraţi de la întreprinderea de panificaţie din Reghin şi de la alte între­prinderi şi instituţii din oraş şi din alte oraşe. — Dacă l-au semnat, răspund ei. — Tocmai aici e buba. Ei semnează dar nu răspund. Mi-au garantat funcţionarea, după reparaţia capitală, 10.000 de kilometri, echivalent cu 100 de zile calendaristice. — Ai ceva reclamaţii? — Dacă nu aveam, nu te opream. — Deoarece mă grăbesc, trimite o scri­soare la redacţie şi arată necazurile ce le ai. N-a trecut nici o zi şi poştaşul îmi aduce o scrisoare. Era semnată de S.R.­101, nr. de circulaţie 26.348 MS, motor seria 37.143. Iată conţinutul ei: „După cum vă spuneam, posed certificat de garanţie. Intre 25 august şi 10 septem­brie a. c. am fost în reparaţie capitală la I.R.A.-2 din Tg.-Mureş. Conform certificatu­lui, după reparaţie trebuia să parcurg 10.000 de kilometri, echivalent cu 100 de zile ca­lendaristice. Insă în atelier şi-au bătut joc de mine. De aceea, după 1.516 km, din care 884 fără încărcătură şi 632 cu încărcătură sub o tonă, nu am mai putut funcţiona. Au început să mă doară, imediat după ieşirea din reparaţie, toate măruntaiele. Nu-mi func­ţionează electromotorul, viteza a 5-a, am­­breajul, macaralele şi broaştele de la uşi, manometrul de aer, schimbătorul de lumină (am numai fază mică) şi altele. Cu toate acestea, I.R.A.-2 a încasat 16.540,56 lei pen­tru „reparaţia" mea. In plus m-a şi dezbră­cat. Am intrat în atelier cu caroserie fru­moasă, cu înălţătoare pregătite pentru prelată şi m-am întors fără de ele. M-am în­tors însă cu certificat de garanţie". l-am dat imediat răspuns, rugîndu-l că dacă se vor mai întîmpla astfel de cazuri să anunţe pe subsemnatul. P. POPSOR FOILETON Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază con­vorbiri oficiale între preşedinte­le Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republi­cii India, dr. Sarvepalli Radhak­rishnan. Din partea română au partici­pat Constanţa Crăciun, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secreta­rul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ar­deleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au parti­cipat A. M. Thomas, ministru ad­jutant al preşedintelui, K. R. F. Khim­ani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secre­tarul preşedintelui, general-na­­inr G. S. Gill, secretarul militar al preşedintelui, dr. S. Copal, di­rector în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres). AU TERMINAT ÎNSĂMÎNIATUL CIUMANI In aceste zile la Consiliul agricol al raionului Gheorghieni telefonul aduce tot mai multe veşti îmbucu­rătoare. O asemenea veste a sosit în ziua de 7 octombrie şi de la cooperativa agricolă din Ciumani. Preşedintele cooperativei comunică lapidar, în cuvinte puţine un suc­ces de seamă: terminarea însămîn­­ţărilor de toamnă pe întreaga su­prafaţă de 265 ha. Succesul îl con­semnăm şi noi cu satisfacţie şi ii felicităm pentru munca depusă pe toţi membrii cooperativei agricole, pe toţi mecanizatorii care au luat parte la executarea arăturilor şi în­­sămînţărilor, pe toţi brigadierii şi membrii consiliului de conducere, care s-au îngrijit de buna organi­zare a muncii. CHILIENI Membrii cooperativei agricole din Chilieni au avut de însămînţat în această toamnă cu grîu şi secară o suprafaţă de 125 ha. Conştienţi că o producţie bună nu poate fi ob­ţinută decît dacă se însămînţează la timp, ei s-au îngrijit din vreme de alegerea şi pregătirea terenului, au asigurat un ritm susţinut la in­­săminţări, astfel că la data de 7 octombrie au putut raporta şi ei că insămînţările de toamnă au fost terminate. Să insilozăm cantităţi sporite de furaje Prin însilozare, nutreţurile îşi păstrează toate însuşirile furajelor verzi, datorită cărui fapt se obişnuieşte a se spune că silozul es­te „păşunea de iarnă" a animalelor. Insilo­­zarea asigură o conservare ideală a nutreţu­rilor verzi şi datorită transformărilor biochi­mice ce au loc, mărește calitatea nutritivă a unor resurse, care în stare proaspătă au o valoare hrănitoare mai redusă; ele se păs­trează timp îndelungat, putînd constitui o rezervă pentru anii cu recolte mai slabe de furaje. Cunoscind toate avantajele ce le reprezin­tă nutreţul însilozat, cooperativele agricole de producţie din regiune, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, însilo­­zează an de an cantităţi sporite de nutre­ţuri. In numeroase unităţi şi în acest an s-a organizat o adevărată campanie de însiloza­re a furajelor. Trebuie să evidenţiem în mod deosebit consiliile raionale Ciuc, dar mai a­­les Gheorghieni care pînă în prezent au în­silozat 75,5 la sută şi respectiv 106,1 la sută din plan. Nu acelaşi lucru se poate spune de raioanele Luduş, Tg.-Mureş şi Tîrnăveni, care au însilozat cantităţi mici de furaje. In total, în acest an, cooperativele agricole din regiune au însilozat pînă în prezent o canti­tate de peste 117.273 tone, ceea ce este în­să sub posibilităţile existente. Aceasta arată că însilozările nu au stat în atenţia tuturor or­ganelor care răspund de asigurarea furajelor pentru animale. Realizări de numai 16 la sută în raionul Tîrnăveni, 19 la sută în raionul Tg.-Mureş şi 29,6 la sută, faţă de plan, în raionul Luduş, nu dau garanţia că în acest fel cantităţile planificate se vor însiloza în totalitate. Avem cooperative agricole care, sub în­drumarea organizaţiilor de partid, au luat măsuri corespunzătoare, însilozînd mari can­tităţi de furaje, chiar peste cantităţile plani­ficate. Astfel putem da ca exemplu coope­rativele agricole Frumoasa — cu 2.560 tone, Mihăileni — 2.000 de tone, din raionul Ciuc, Joseni — 2.276 tone, Ciumani — EMIL RUSU inginer cu baza furajeră la Consiliul agricol regional (Continuare în pag. a 2-a)

Next