Steaua Roşie, octombrie 1965 (Anul 17, nr. 232-258)
1965-10-09 / nr. 239
Planul pe 1965 trebuie îndeplinit exemplar producţiei globale şi marfă fiind îndeplinite şi depăşite lună de lună. Rezultatele strădaniei de care au dat dovadă oamenii muncii din regiunea noastră în răstimpul a 9 luni de intensă activitate, sunt ilustrate în producţia globală în valoare de 106.739.000 de lei ( preţuri comparabile) realizată peste plan. La capitolul producţie marfă depăşirile de plan, pe ansamblul regiunii, se cifrează la 59.132.000 de lei. In perioada la care ne referim, ca urmare a ritmului susţinut de dezvoltare a industriei regiunii s-au obţinut suplimentar 353 tone fontă, 79 tone minereu cuprifer, 108 tone acid sulfuric monohidrat, 157.000 mp geamuri trase, 21.177 mc cherestea total şi încă multe altele. Majoritatea colectivelor de întreprinderi au pus un accent deosebit pe realizarea integrală a volumului producţiei globale industriale, care în 9 luni înregistrează o creştere de 21 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, întreaga activitate a întreprinderilor s-a desfăşurat sub semnul traducerii în viaţă a sarcinilor ce le-au revenit în ultimul an al sesenatului. Peste tot, în 1 S-a încheiat şi cel de-al lll-lea trimestru din ultimul an al şesenalului. In răstimpul a trei trimestre, unităţile industriale din vestiunea noastră, muncitorii, inginerii şi tehni- I eienii au dobîndit, sub conducerea organe- * lor şi organizaţiilor de partid, succese în 9semnate în întrecerea socialistă, planurile întreprinderile regiunii, se constată — cu excepţia cîtorva întreprinderi rămase în urmă cu îndeplinirea sarcinilor de plan — preocupare pentru realizarea exemplară a planului în curs, la toţi indicatorii, grija gospodărească de a pregăti în condiţii exemplare producţia primului an al cincinalului. Din păcate însă, cîteva întreprinderi au păşit în ultimul trimestru al acestui an cu planul pe 9 luni neîndeplinit, ceea ce, la unele dintre acestea, va avea urmări negative în pregătirea producţiei pe anul viitor. Faptul că la Fabrica de ţigle şi cărămizi „Hercules" din Tîrnăveni, atît pe trimestrul III cît şi cumulat pe 9 luni nu s-a realizat planul producţiei globale şi marfă, din cauza defectării excavatoarelor din cariera de argilă şi că acestea vor fi reparate abia la mijlocul lunii noiembrie, va îngreuna crearea stocului de argilă pentru producţia anului viitor. Din cauza excavatoarelor care stau (Continuare în pag. a 2-a) . Silozuri la Combinatul de îngrășăminte azotoase din Tg.-Mureș. Protecţia muncii In atenţia feroviarilor In activitatea de transporturi a staţiei Ciceu, problema PROTECŢIEI MUNCII a devenit una dintre cele principale. In scopul creării celor mai bune condiţii de muncă, prin aplica- r rea în practică a regulilor de protecţia muncii, conducerea unităţii noastre urmăreşte să realizeze pe baze ştiinţifice, sistematic şi neîncetat, în pas cu noua tehnică, toate măsurile şi lucrările de prevenire a accidentelor în muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Activitatea în domeniul protecţiei muncii în unitatea noastră începe de la angajarea muncitorului şi continuă zi de zi, lună de lună, permanent prin instructaje şi examinări. La intrarea în muncă a fiecărei ture de serviciu, la analiza-program, după expunerea activităţii, a programului de executat pentru tura respectivă, cîte un tovarăş din conducerea staţiei prelucrează cele mai importante reguli de protecţia muncii, subliniind locurile periculoase de muncă. In timpul serviciului, membrii formaţiei tehnice a staţiei Ciceu merg pe teren, la locul de muncă, unde verifică modul cum se aplică normele N.T.S., făcînd observaţiile necesare celor ce nu respectă regulile de protecţia muncii şi dîndu-le îndrumările necesare. De asemenea, în pauze, şeful de tură prelucrează prin difuzoare cele mai importante reguli de protecţia muncii, pentru a ţine mereu trează atenţia lucrătorilor feroviari. Pentru o cît mai bună activitate pe linia protecţiei muncii, Direcţia regională C.F.R. Braşov prin Inspecţia de stat pentru igiena şi protecţia muncii ne dă un mare sprijin, prin organizarea de vizionări de filme, diafilme, conferinţe legate de protecţia muncii. In cursul acestui an, Inspecta de stat C.F.R. Braşov, a expus în cadrul staţiei Ciceu peste 10 filme, 5 diafilme şi aproximativ 10 conferinţe legate de protecţia muncii. Pe teren, s-au luat măsurile necesare de semnalizare a locurilor periculoase. La toate locurile de muncă s-au afişat extrase din N.T.S., fotomontaje şi placarde de modul cum trebuie executate şi aplicate în practică aceste reguli. De asemenea, o realizare o constituie în problema protecţiei muncii construirea în triajul Ciceu, a unui post de mişcare corespunzător. Vechea clădire, cu o singură încăpere, unde lucrau mai mulţi salariaţi, avea ieşirea direct în liniile unde se execută manevra. Noul post de mişcare are birouri separate pentru mişcare, birou tehnic, birou de tranzit, sală pentru manevranţi, înzestrată cu dulapuri metalice separate, mese. De asemenea, pentru personalul de drum s-au asigurat condiţiile necesare. Li s-au pus la dispoziţie o sală cu dulapuri pentru păstrarea hainelor de schimb, costume de protecţie, haine vătuite, pîslari, mănuşi, halate. La staţiile de dispoziţii finale se asigură echipajelor de tren cazarea în dormitoare curate şi încălzite, cu sală de mese şi bucătărie şi cu asistenţă medicală. In ultimii ani, prin măsurile luate de conducerea staţiei, cu concursul deosebit primit din partea organizaţiei de bază P.C.R. a staţiei şi de comitetul sindicatului, colectivul staţiei Ciceu a obţinut realizări importante în problema protecţiei muncii, neînregistrînd nici un accident sau abatere gravă. Aceasta dovedeşte că măsurile luate au fost rezultatul unei munci îndelungate, neîntrerupte. ANTON BORȘ tehnician exploatare staţia CJL Ciceu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARĂ $1 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 239 (2.354) Sîmbătă, 9 octombrie 1965 4 pagini 25 bani Deschiderea Universităţii serale de marxismleninism In ziua de 11 octombrie a. c., orele 18, va avea loc la Cabinetul regional de partid din strada Lungă nr. 93 (unde a funcţionat şcoala de partid de un an), deschiderea Universităţii serale de marxism-leninism, secţiile filozofie (anul I și II), istorie (anul I) și de construcție de partid (anul I). Vizita in Capitală a preşedintelui Indiei dr. Sarvepalli Radhakrishnan Preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan, împreună cu persoanele oficiale indiene care îl însoţesc, au vizitat vineri dimineaţă noi cartiere de locuinţe şi construcţii social-culturale ale Capitalei. Oaspeţii au vizitat apoi Muzeul Satului, unde au fost întîmpinaţi de Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite obiecte de artizanat şi publicaţii ale muzeului. In timpul vizitelor prin Capitală, preşedintele Indiei a fost însoţit de Ion Cosma, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al Capitalei şi prof. Cristofor Simionescu, membrii ai Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India, general-maior Constantin Popa, Horia Maicu, arhitectul şef al oraşului Bucureşti, precum şi de K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti. • In cursul după-amiezii înaltul oaspete indian, însoţit de persoane oficiale, a vizitat Muzeul de Artă, unde a fost întîmpinat de Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi de artişti plastici. Preşedintele Indiei a semnat în cartea de onoare a muzeului. Oaspeţilor le-au fost oferite albume de artă. ★ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a oferit vineri seara o recepţie la Palatul Consiliului de Stat, cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Au luat parte Ion Gheorghe Maurer, Ştefan Voitec, Constanţa Crăciun, Gheorghe Rădulescu, Grigore Geamănu, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, Justinian, Patriarhul Bisericii ortodoxe române, oameni de cultură, generali şi ofiţeri superiori, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La începutul recepţiei, au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) LA ÎNSĂMÎNŢĂRI p mimăm orele şi zilele, să cumpănim cum le folosim! In ultimele două zile ritmul realizat la însămînţări a fost mai bun. Suprafaţa însămînţată cu grîu în regiunea noastră s-a ridicat la 56.627 ha ceea ce reprezintă peste 63,7 la sută din plan. Realizări mai bune s-au obţinut în gospodăriile agricole de stat care au însămînţat 74,3 la sută din suprafeţele ce le au planificate. In cooperativele agricole rezultate foarte bune s-au obţinut în raionul Ciuc, unde au mai rămas de însămînţat numai 452 ha. Cu o bună organizare a muncii această suprafaţă poate fi însămînţată în maximum două zile. Insămînţările de toamnă au început să se desfăşoare mai bine şi în raioanele Gheorghieni şi Topliţa, care au însămînţat pînă la 7 octombrie 76,4 la suta şi respectiv 86,4 la sută din supra- feţe. Un salt frumos au făcut în aceste zile şi raioanele Reghin, Tîrnăveni şi Tg.-Mureş oraş, care au atins un procent cuprins între 62,4 şi 66,7 la sută. Rezultatele obţinute dovedesc o mai bună organizare a muncii şi o folosire mai deplină a tractoarelor şi maşinilor de semănat. Acum cînd fiecare minut şi fiecare oră ne apropie tot mai mult de sfîrşitul epocii optime, timpul este şi mai preţios. Aceasta înseamnă că toate maşinile şi tractoarele trebuie să se afle în brazdă, să nu piardă nici o clipă bună de lucru, să li se pună la dispoziţie suficient teren pregătit şi sămînţa necesară pentru a putea lucra la întreaga lor capacitate. Din acest punct de vedere lucrurile nu stau încă bine în raioanele Odorhei, Tg.-Mureş şi Luduş. Numai aşa poate fi explicat faptul că deşi ne aflăm aproape de sfîrş----------------------o situl epocii optime, în aceste raioane n-au fost însămînţate încă suprafeţe cuprinse între 6.000 şi 8.000 ha. Ţinînd seama de această rămînere în urmă, de faptul că în fiecare unitate agricolă există mari suprafeţe de teren gata pregătite, Consiliul agricol regional recomandă să fie folosite la însămînţări toate maşinile de semănat aflate la sediile brigăzilor S.M.T., să se grăbească eliberarea terenurilor de culturile tîrzii acolo unde urmează să fie însămînţat grîul şi să se treacă neîntîrziat la pregătirea şi însămînţarea lor. Acum se poate vedea cine este harnic, cine este bun organizator şi bun gospodar. La C.A.P. Clodeni se însămînțează de zor. bil certificat de garanţie De la un timp încoace am multă bătaie de cap. Cine vrea să-şi cumpere o motoretă „Carpaţi" vine la mine să-mi ceară sfaturi. Vin şi cei care doresc să-şi cumpere un „Trabant combi", un „Fiat-1.300" sau un „Moskvici". In viaţa mea am participat la multe „recepţii" de autovehicule. Acum 213 ani, la insistenţele lui Leonti Şamşurenkov am participat la „proba" unui mijloc de transport original: „caleaşca autoalergătoare". Numai că nu alerga, ci mergea foarte încet. Pe un drum ca cel ce duce de la Deda la Topliţa, garantez că nici nu se urnea din foc. Sau, chiar dacă se urnea, îi rămîneau pe drum toate măruntaiele. Cu cîțiva ani mai tîrziu m-a invitat inginerul francez Nicolas Joseph Cugnot la proba primului automobil cu aburi. — Nu semnez certificatul de garanție — i-am spus prietenește. Nu de alta, dar nu am nici o încredere în viitorul acestui automobil. Au apărut apoi alte şi alte tipuri de automobile, care de care mai perfecţionate, mai elegante. Unele au avut viaţă scurtă, altele trăiesc şi astăzi. Eu însă nu am dat nici pentru unul certificat de garanţie. Acum, ori pe unde mă duc, motoretele, motocicletele, turismele şi camioanele mă salută cu respect. Să vă spun o întîmplare recentă. Eram la Reghin. Pe cînd nici nu mă aşteptam, în faţă îmi apăruse o autosalvare. — Sînt de la spitalul din Reghin şi am o plîngere — îmi spunea ea. Ştiţi că problema cu garajul încă nu s-a rezolvat? Noi stăm afară, iar turismele medicilor stau în garaj. — Bine, dar eu nu sunt șef de garaj. — Nu mă interesează, dar să ne garantați că pe viitor garajul spitalului o să fie pentru autosalvări și nu pentru autoturismele medicilor. Ca să scap teafăr de mîinia autosalvării, i-am promis că voi interveni pe lîngă secţia de sănătate şi prevederi sociale a sfatului popular regional, care desigur va lua măsurile cuvenite, pentru ca autosalvările să aibă garanţia că nu vor mai sta afară. Dar nici nu m-am despărţit bine de autosalvarea neîndreptăţită şi iată că mă opreşte un autocamion S.R.-101. Are numărul de circulaţie 26.348 MS. — Aparţin Casei raionale de cultură. Priveşte acest certificat de garanţie. — Pe el nu figurează semnătura mea. De cînd mă ştiu nu am semnat nici un certificat de garanţie. — L-au semnat în schimb tovarăşii de la I.R.A.-2 din Tg.-Mureş. Şi nu numai al meu, ci şi al altor confraţi de la întreprinderea de panificaţie din Reghin şi de la alte întreprinderi şi instituţii din oraş şi din alte oraşe. — Dacă l-au semnat, răspund ei. — Tocmai aici e buba. Ei semnează dar nu răspund. Mi-au garantat funcţionarea, după reparaţia capitală, 10.000 de kilometri, echivalent cu 100 de zile calendaristice. — Ai ceva reclamaţii? — Dacă nu aveam, nu te opream. — Deoarece mă grăbesc, trimite o scrisoare la redacţie şi arată necazurile ce le ai. N-a trecut nici o zi şi poştaşul îmi aduce o scrisoare. Era semnată de S.R.101, nr. de circulaţie 26.348 MS, motor seria 37.143. Iată conţinutul ei: „După cum vă spuneam, posed certificat de garanţie. Intre 25 august şi 10 septembrie a. c. am fost în reparaţie capitală la I.R.A.-2 din Tg.-Mureş. Conform certificatului, după reparaţie trebuia să parcurg 10.000 de kilometri, echivalent cu 100 de zile calendaristice. Insă în atelier şi-au bătut joc de mine. De aceea, după 1.516 km, din care 884 fără încărcătură şi 632 cu încărcătură sub o tonă, nu am mai putut funcţiona. Au început să mă doară, imediat după ieşirea din reparaţie, toate măruntaiele. Nu-mi funcţionează electromotorul, viteza a 5-a, ambreajul, macaralele şi broaştele de la uşi, manometrul de aer, schimbătorul de lumină (am numai fază mică) şi altele. Cu toate acestea, I.R.A.-2 a încasat 16.540,56 lei pentru „reparaţia" mea. In plus m-a şi dezbrăcat. Am intrat în atelier cu caroserie frumoasă, cu înălţătoare pregătite pentru prelată şi m-am întors fără de ele. M-am întors însă cu certificat de garanţie". l-am dat imediat răspuns, rugîndu-l că dacă se vor mai întîmpla astfel de cazuri să anunţe pe subsemnatul. P. POPSOR FOILETON Convorbiri oficiale româno-indiene La Palatul Consiliului de Stat au avut loc vineri la amiază convorbiri oficiale între preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, şi preşedintele Republicii India, dr. Sarvepalli Radhakrishnan. Din partea română au participat Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Cristofor Simionescu, membru al Consiliului de Stat, Aurel Ardeleanu, ambasadorul Republicii Socialiste România în India. Din partea indiană au participat A. M. Thomas, ministru adjutant al preşedintelui, K. R. F. Khimani, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Y. D. Gundevia, secretarul preşedintelui, general-nainr G. S. Gill, secretarul militar al preşedintelui, dr. S. Copal, director în Ministerul Afacerilor Externe. (Agerpres). AU TERMINAT ÎNSĂMÎNIATUL CIUMANI In aceste zile la Consiliul agricol al raionului Gheorghieni telefonul aduce tot mai multe veşti îmbucurătoare. O asemenea veste a sosit în ziua de 7 octombrie şi de la cooperativa agricolă din Ciumani. Preşedintele cooperativei comunică lapidar, în cuvinte puţine un succes de seamă: terminarea însămînţărilor de toamnă pe întreaga suprafaţă de 265 ha. Succesul îl consemnăm şi noi cu satisfacţie şi ii felicităm pentru munca depusă pe toţi membrii cooperativei agricole, pe toţi mecanizatorii care au luat parte la executarea arăturilor şi însămînţărilor, pe toţi brigadierii şi membrii consiliului de conducere, care s-au îngrijit de buna organizare a muncii. CHILIENI Membrii cooperativei agricole din Chilieni au avut de însămînţat în această toamnă cu grîu şi secară o suprafaţă de 125 ha. Conştienţi că o producţie bună nu poate fi obţinută decît dacă se însămînţează la timp, ei s-au îngrijit din vreme de alegerea şi pregătirea terenului, au asigurat un ritm susţinut la insăminţări, astfel că la data de 7 octombrie au putut raporta şi ei că insămînţările de toamnă au fost terminate. Să insilozăm cantităţi sporite de furaje Prin însilozare, nutreţurile îşi păstrează toate însuşirile furajelor verzi, datorită cărui fapt se obişnuieşte a se spune că silozul este „păşunea de iarnă" a animalelor. Insilozarea asigură o conservare ideală a nutreţurilor verzi şi datorită transformărilor biochimice ce au loc, mărește calitatea nutritivă a unor resurse, care în stare proaspătă au o valoare hrănitoare mai redusă; ele se păstrează timp îndelungat, putînd constitui o rezervă pentru anii cu recolte mai slabe de furaje. Cunoscind toate avantajele ce le reprezintă nutreţul însilozat, cooperativele agricole de producţie din regiune, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, însilozează an de an cantităţi sporite de nutreţuri. In numeroase unităţi şi în acest an s-a organizat o adevărată campanie de însilozare a furajelor. Trebuie să evidenţiem în mod deosebit consiliile raionale Ciuc, dar mai ales Gheorghieni care pînă în prezent au însilozat 75,5 la sută şi respectiv 106,1 la sută din plan. Nu acelaşi lucru se poate spune de raioanele Luduş, Tg.-Mureş şi Tîrnăveni, care au însilozat cantităţi mici de furaje. In total, în acest an, cooperativele agricole din regiune au însilozat pînă în prezent o cantitate de peste 117.273 tone, ceea ce este însă sub posibilităţile existente. Aceasta arată că însilozările nu au stat în atenţia tuturor organelor care răspund de asigurarea furajelor pentru animale. Realizări de numai 16 la sută în raionul Tîrnăveni, 19 la sută în raionul Tg.-Mureş şi 29,6 la sută, faţă de plan, în raionul Luduş, nu dau garanţia că în acest fel cantităţile planificate se vor însiloza în totalitate. Avem cooperative agricole care, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au luat măsuri corespunzătoare, însilozînd mari cantităţi de furaje, chiar peste cantităţile planificate. Astfel putem da ca exemplu cooperativele agricole Frumoasa — cu 2.560 tone, Mihăileni — 2.000 de tone, din raionul Ciuc, Joseni — 2.276 tone, Ciumani — EMIL RUSU inginer cu baza furajeră la Consiliul agricol regional (Continuare în pag. a 2-a)