Steaua Roşie, ianuarie 1966 (Anul 18, nr. 1-24)
1966-01-04 / nr. 1
Veselie, fantezie, tinereţe, iată ce a caracterizat Carnavalul pionierilor, care a avut loc la 30 Decembrie în sala de oglinzi a Palatului culturii din Tg.-Mureş. Cu acest prilej şi-au dat aici întîlnire peste 300 de pionieri din oraş. Parada măştilor a constituit unul din principalele puncte ale carnavalului. Şi, desigur, a fost un lucru uşor pentru juriu să decidă asupra celor mai reuşite măşti. Voia bună şi distracţia au durat ore un şir. Poeziile închinate zilei de 30 Decembrie şi Anului nou, cîntecele şi dansurile au fost prelung răsplătite cu aplauze. N-a lipsit nici tradiţionalul pluguşor şi nici „bătrînul" Moş Gerilă. STEAUA ROȘIE REVELION 1966 La centrul Lumini... atîtea lumini... un verbitar Şi pentru studenţii Centrului universitar din Tg.-Mureş noaptea Anului nou a constituit un fericit prilej de trecere în revistă a marilor succese obţinute de poporul nostru în anii sesenatului. Această tradiţională sărbătoare a fost aureolată şi de recenta împlinire a 20 de ani de la înfiinţarea la Tg.Mureş — prin grija partidului şi statului nostru — a primei instituţii de învăţămînt superior, Institutul de medicină şi farmacie. In moderna cantină din cartierul studenţesc şi-au dat astfel întîlnire circa 700 de studenţi români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi de la I.M.F., Institutul pedagogic sau Institutul de teatru, care, împreună cu cadrele didactice s-au întrecut în clinchetul pluguşoarelor să povestească despre tradiţiile progresiste ale învăţămîntului nostru, despre dezvoltarea în anii luminoşi ai socialismului a institutelor de învăţămînt superior din Tg.-Mureş — de neînchipuit în trecut, despre marile perspective pe care cel de-al IX-lea Congres al partidului le-a deschis şcolii, cadrelor didactice şi cercetătorilor ştiinţifici. Prin monoloage şi cîntece vesele — n-au lipsit nici „şoldanii" la tavă, torturile şi bărdacele cu vin — ei au istorisit despre noi cantine şi amfiteatre, despre noi biblioteci şi laboratoare, despre tabere şi drumeţii care contribuie la ridicarea nivelului lor de cunoştinţe, la o odihnă şi un confort activ. N-au fost uitate nici uralele de fericire şi prosperitate adresate profesorilor, conferenţiarilor, personalului administrativ şi, fireşte, strîngerile de mîini simbolic şi colegial împreunate în săltăreţe hore sau ceardaşuri. lată şi clipa solemnă. Douăsprezece lovituri de gong anunţă naşterea lui '66, primul an al noului cincinal. Pătrunşi de emoţie, studenţii Centrului universitar din Tg.-Mureş urmăresc în faţa televizoarelor cuvîntarea secretarului general al C.C. al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou. Se putea citi pe feţe nu numai emoţia trecerii treptei Noului an dar şi o mîndrie firească izvorîtă din fermitatea cu care poporul nostru într-o frăţească şi puternică unitate, condus de partid, înfăptuieşte visul a generaţii şi generaţii —, socialismul. Şesenarulpredă ştafeta în mîini harnice şi tinere, noului plan cincinal, planul realizărilor celor mai îndrăzneţe visuri. Au urmat îmbrăţişări, strîngeri de mîini, urări de sănătate şi, bineînţeles, ... urări de note bune în noua sesiune de examene care încă din prima zi a început să bată la uşă. Felicitîndu-i pe studenţi, prof. dr. Maros Tiberiu, decanul Facultăţii de medicină generală, arată că toată această revărsare de bucurie şi fericire este caracteristică tuturor oraşelor şi satelor patriei, căci urmînd drumul indicat de partid, poporul nostru merge sigur pe calea belşugului, progresului şi fericirii. Mai mult parcă decît oricînd, Revelionul studenţesc — Tîrgu- Mureş 1965—1966 — a fost o adevărată sărbătoare a bucuriei împlinite. A. POPA Mulţi oameni au ţinut să-şi petreacă Revelionul acasă, în mijlocul celor dr?". Intr-un apartament la nr. 31 din frumosul cartier din Aleea Carpaţi, unde s-au mutat, nu de mult, Vasile Lechinţan cu familia ascultă la radio tradiţionala urare de Anul nou a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Cînd orologiul a anunţat orele 24, cu paharele pline se felicitau, se îmbrăţişau, îşi făceau urări pentru anul în care am intrat. — De 15 ani lucrez la I.R.T.A. Am căutat să deservesc publicul aşa cum se cuvine. In acest an am avut cea mai mare satisfacţie. M-am mutat în apartament nou. Mă voi strădui să lucrez şi mai bine şi să deservesc publicul în cele mai bune condiţii. ... In Piaţa Trandafirilor, la numărul 38, luminile ardeau cu mare putere. Roman Leonida, conducător auto şi Avram Şofron, lucrător la miliţie, îşi strîngeau mîinile, îşi urau multe succese în Noul an. In strada Făgăraşului, la nr. 9, Ştefan György, lăcătuş, şef de echipă la I.U.I.U., cu familia, rudeniile şi cîţiva tovarăşi de muncă au ţinut să întîmpine împreună Noul an. — Anul care a trecut mi-a adus multe satisfacţii. Mi-am amenajat o locuinţă confortabilă, împreună cu echipa de la secţia de menghine am reuşit să realizăm planul anual încă la 15 decembrie. Ca şef de echipă mă angajez ca în anul 1966, să fabricăm mai multe menghine şi de calitate mereu mai bună. Alexandru Bîndean de la „Electro-Mureş", Grigore Florea, lăcătuş la Combinatul chimic, şi încă mulţi alţii care au primit apartamente noi şi-au petrecut Revelionul în mijlocul familiilor lor. Cu toţii nutresc aceleaşi sentimente. Sentimente de dragoste pentru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al poporului nostru. Veselie şi voie bună... (Urmare din pag. 1) Mă bucur şi că am primit o locuinţă confortabilă. Pentru anul în care am intrat mă voi strădui să muncesc în aşa fel ca să dăm agriculturii noastre socialiste îngrăşăminte chimice de cea mai bună calitate. Aş dori ca prin munca mea să răsplătesc condiţiile bune de viaţă ce mi le-a creat partidul nostru drag, mie şi familiei mele. La o masă vecină Jeana Strejaru, şef de echipă la centrala termoelectrică din cadrul C.I.A., unde s-au dat încă din septembrie anul trecut primii kilowaţi de energie electrică, toasta cu tehnicianul Iacob Tudoran. „Pentru sănătatea noastră, a familiilor noastre, pentru rezultate cît mai bune în producţie în anul în care am intrat". ... Scăldată în lumini a fost noaptea de Revelion şi la restaurantul „Harghita" din Tg.-Mureş. Margareta Iclănzan, maistru la I.C.I.L., împreună cu soţul şi încă cîteva familii ale salariaţilor aceleeaşi întreprinderi au întîmpinat Noul an — 1966 — cu entuziasm, cu gînduri îndrăzneţe de viitor. Am mai întîlnit pe Gabriela Dezsi, planificatoare la trefor, pe losif Bartha, conducător auto, pe Alexandru Balint, tîmplar, cu familiile. Cu toţii nutreau aceleaşi sentimente, aceleaşi gînduri, aceleaşi dorinţi. Să muncească mai bine, pentru înflorirea continuă a painei noastre socialiste. In ritmul muzicii s-au încins valsuri, tangouri, jocuri populare. Nu a lipsit nici mult îndrăgita „Periniță". Petrecerea a continuat pînă în zorii zilei. O nouă treaptă pe calea progresului Anul care a trecut este şi va rămîne de foarte mare importanţă pentru viaţa poporului nostru. Evenimentele care au avut loc — Congresul al IX-lea al P.C.R. şi votarea noii Constituţii care a dat o nouă denumire ţării noastre, Republica Socialistă România — vor rămîne înscrise cu litere de aur în istoria patriei şi a poporului nostru. Munca entuziastă a milioanelor de oameni ai muncii, sub conducerea partidului, a ridicat economia, cultura şi bunăstarea poporului pe noi culmi, progrese recunoscute unanim şi peste hotare. Şi locuitorii raionului Tg.-Mureş au încheiat anul trecut cu un bilanţ semnificativ. Rodul ogoarelor a fost mai bogat decît în alţi ani, puterea economică a cooperativelor agricole de producţie a crescut, s-au construit noi cămine culturale, zeci de săli de clasă, s-au electrificat un număr însemnat de localităţi etc. Iată deci doar cîteva realizări care fac zi de zi, viaţa oamenilor mai îmbelşugată şi mai frumoasă. Anul 1966, este de mare importanţă, cu el începe planul cincinal, la capătul căruia România va urca şi mai sus pe culmile progresului şi bunăstării, împreună cu toţi oamenii muncii din raionul Tg.Mureş vom munci cu şi mai mare elan pentru realizarea hotărîrilor partidului şi statului, pentru bunăstare şi fericire. ION BORDA preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular raional Tg.-Mureş Interviul nostru FOLOSIREA UTILAJELOR PE ŞANTIERE Cu fiecare an, volumul construcţiilor de locuinţe sporeşte. Se înalţă uan obiective industriale, instituţii de cultură şi învăţămînt. Paralel cu creşterea volumului lucrărilor de construcţii, pe şantiere pătrunde necontenit tehnica nouă, sunt folosite diverse utilaje şi maşini de mare capacitate şi productivitate. Prin introducerea acestora în producţie efortul fizic al muncitorilor constructori scade substanţial, se creează condiţii de creştere a ritmului lucrărilor, de ridicare continuă a calităţii acestora. In cadrul Trustului regional de construcţii există un serviciu de exploatare şi reparaţii a utilajelor, care deserveşte şantierele cu utilaje, urmăreşte ca acestea să fie folosite la întreaga lor capacitate, ca repararea şi întreţinerea lor să fie făcute la timp. Pentru a cunoaşte felul cum a crescut parcul dutilaje, cum este folosit în construcţii, redactorul nostru, C. CROITORU, a avut o convorbire cu tov. IOSIF ROTH, şeful serviciului de exploatare şi reparaţii a utilajelor din cadrul trustului. — In ce proporţie a crescut parcul de utilaje în anii şesenarului? — In perioada la care vă referiţi, parcul de utilaje s-a dublat. Această creştere a fost determinată de mărirea volumului de construcţii de locuinţe, de alte obiective. Dacă în 1961 şantierele din regiune erau dotate cu 230 de utilaje, acum ele dispun de aproape 600, fără a cuprinde în această cifră numărul basculantelor şi camioanelor, număr care, de asemenea, a sporit considerabil. Paralel cu această creştere în construcţie au fost introduse utilaje de mare capacitate — automacarale, excavatoare, betoniere, malaxoare etc., utilaje de mică mecanizare, cum ar fi schele metalice, popi ficşi şi grinzi extensibile, verine hidraulice pentru ridicarea cofrajelor ş. a. In ultimii ani, datorită interesului manifestat din partea maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor de pe şantiere, a celor ce răspund de utilizarea şi întreţinerea parcului, multor utilaje li s-au adus îmbunătăţiri tehnice, lucru care, desigur, se reflectă în creşterea indicelui de productivitate al acestora. Iată un exemplu : printr-o inovaţie concepută de un colectiv de ingineri şi tehnicieni, în prezent, cu unele automacarale se pot ridica prefabricate nu numai la primul nivel al blocurilor, ci pînă la nivelul al patrulea, înfiinţarea pe şantierele mari — din Tg.-Mureş, Reghin, Odorhei, şi Bălan — a staţiilor de preparat betoane şi mortare a avut drept urmare evitarea risipei de materiale, crearea unor condiţii de folosire mai intensă a altor utilaje şi mecanisme. — Ce ne puteţi relata despre activitatea loturilor de exploatare şi întreţinere a utilajelor, organizate pe şantiere? — Fără îndoială că, folosirea utilajelor, întreţinerea lor depind în mare măsură de şefii de lot, de mecanicii care lucrează cu ele. In anul 1965, lotul de pe şantierul de la Bălan, condus de Szabó Sigismund, cel din Tg.-Mureş, condus de Alexandru Dogaru, loturile de pe şantierele din Odorhei şi Gheorghieni au obţinut rezultate demne de subliniat în folosirea şi întreţinerea utilajelor. Trebuie să arătăm însă că mai avem şantiere unde utilajele nu sînt folosite la întreaga lor capacitate, de pildă : şantierul din Topliţa, cel de pe str. Libertăţii din Tg.Mureş etc. Folosirea cu maximum de eficacitate a parcului de utilaje este condiţionată şi de conducerile şantierelor. Se întîmplă uneori să trimitem pe un şantier sau altul macarale, excavatoare, betoniere care apoi stau neutilizate ore întregi, uneori chiar zile. Din ce cauză ? Şefii de şantiere nu pregătesc din timp materialele necesare pentru exploatarea utilajelor, munca nu este organizată de aşa natură încît atunci cînd macaraua, excavatorul ajunge pe şantier să intre direct în lucru. O altă cauză care duce la stagnarea utilajelor mari în construcţii este lipsa drumurilor de acces pe şantiere. Să exemplificăm. Pe şantierul din oraşul Miercurea- Ciuc, pe cele din strada Libertăţii şi Aleea Carpaţi din Tg.-Mureş, unii dintre macaragii s-au reţinut a intra pe şantiere pe motivul că lipseau drumurile de acces printre blocurile aflate în construcţie. Şefii de şantiere i-au convins să intre fără nici o teamă. Au intrat, nimic de zis. Insă, fie la intrare, fie la ieșire, macaralele s-au împotmolit, stînd așa ore întregi, uneori chiar o zi, pînă cînd am putut face rost din regiune, de pe alt șantier, de o macara de mai mare tonaj ca să o scoatem pe cea împotmolită. In asemenea cazuri nu pierdem numai noi cei care deservim şantierele, ci şi constructorii, care sînt repartizaţi să alimenteze cu materiale utilajele. Cu toate deficienţele semnalate, indicele de utilizare a parcului de utilaje a fost nu numai realizat, ci şi depăşit. Practica ne-a dovedit că, în exploatarea utilajelor de şantiere se pot obţine rezultate şi mai bune decît cele de pînă acum. Pentru aceasta se cere o conlucrare mai judicioasă între serviciul nostru şi conducerile şantierelor. Volumul sporit de construcţii pe care urmează să l realizăm în 1966 impune acest lucru. — Avînd în vedere volumul lucrărilor de construcţii planificate pe anul 1966, ce v-aţi propus să întreprindeţi pentru o mai bună utilizare a parcului de utilaje? — Planul de deservire a şantierelor cu utilaje pentru anul în care am intrat este mai mare cu 11 la sută faţă de 1965. Pentru a face faţă sarcinilor sporite, colectivul nostru şi-a stabilit o serie de obiective menite să contribuie la realizarea ritmică şi darea în funcţiune la tirme a construcţiilor, la îmbunătăţirea calităţii acestora. Pe şantierele mari ne-am propus să organizăm brigăzi complexe pentru deservirea utilajelor, lucru ce va permite evitarea stagnării unor utilaje, folosirea în întregime a timpului de muncă de către constructori. Tot în acest scop vom intensifica și organiza mai judicios activitatea celor trei autoateliere care se deplasează, atunci cînd e nevoie, pe şantiere pentru reparaţii urgente şi accidentale la diverse maşini şi utilaje. Reorganizarea loturilor de utilaje pe şantiere, ridicarea nivelului tehnic şi profesional al lucrătorilor, se vor resimţi de asemenea, în creşterea imdicelui de utilizare a utilajelor în construcţii. Lărgirea spaţiului pentru întreţineri şi reparţii, prin darea în folosinţă a unei noi hale permite executarea ritmică a tuturor lucrărilor, îmbunătăţirea calităţii acestora. LOTO La tragerea revelionului DIN 1 IANUARIE 1966 au fost extrase următoarele numere: Pentru premiile obișnuite în bani: 10 din 90 12, 38, 68, 45, 72, 58, 78, 14, 3, 0 3 din 90 29, 90, 13 Pentru premiile suplimentare: 10 din 90 35, 77, 53, 66, 46, 14, 90, 19, 60, 25 3 din 90 44, 48, 19 Fond de premii: 3.629.586 lei. 3 Utilizarea la maximum a capacităţilor de producţie Colectivul tehnico-ingineresc al întreprinderii noastre — a dezbătut în cadrul unei discuţii aprofundate sarcinile planului de stat ce revin întreprinderii pe 1966. In raportul prezentat de către directorul întreprinderii —■ tov. SIGISMUND FRÖHLICH — s-a făcut o analiză temeinică a realizărilor din anul 1965. Astfel, sub îndrumarea comitetului de partid, colectivul întreprinderii a realizat planul anual al producţiei globale în numai 11 luni, obţinînd peste plan o producţie în valoare de 4.815.000 lei. De asemenea, la producţia marfă s-au obţinut în plus produse în valoare de 2.665000 lei. Sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost realizată în proporţie de 101,16 la sută, iar economiile suplimentare la preţul de cost se ridică la 1.294.000 lei. Raportul prezentat precum şi discuţiile ce au urmat au scos în evidenţă şi o serie de lipsuri care s-au manifestat în cursul anului. S-a semnalat, de pildă, neasigurarea realizării ritmice a planului de decade, mai ales în primele luni ale anului, aceasta în special din cauza aprovizionţrii neritmice cu materii şi materiale, în special cu adezivi, lacuri, diluanţi etc. Greutăţile în aprovizionare s-au resimţit în calitatea produselor, organizarea producţiei şi realizarea ei ritmică, în sporirea productivităţii muncii şi realizarea de economii la preţul de cost. Astfel, pentru aprovizionare, în primele 4 luni ale anului s-au plătit în medie pentru transportul auto circa 30.000 lei lunar, iar în continuare cîte 70.000 lei lunar. S-au scos, de asemenea, în evidenţă rezervele care mai există în îmbunătăţirea folosirii maşinilor şi utilajului, a timpului de muncă. Deşi numărul absenţelor pe total a scăzut pe cele 11 luni în comparaţie cu anul 1964, cu mai mult de jumătate, totuşi s-au înregistrat 1.165 om zile, din care 88 om zile absenţe nemotivate. Au fost apreciate măsurile luate de către conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului în direcţia lichidării absenţelor nemotivate prin antrenarea colectivelor de muncă la discutarea fiecărui caz, iar în unele cazuri aplicarea de sancţiuni. Realizările şi experienţa acumulată reprezintă o bază trainică pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan ce revin întreprinderii în anul 1966. In acest an sarcinile la producţia globală sînt cu 10 la sută mai mari decît în 1965, iar la producţia marfă cu 10 la sută. In cadrul sortimentului mobilă sînt prevăzute 6 tipuri de produse pentru export cuprinzînd şi mobilier stil, şi 20 tipuri de mobilă pentru piaţa internă din care majoritatea sînt tipuri noi solicitate de comerţ. Din raportul prezentat şi din discuţii a reieşit că noile sarcini de plan sînt deosebit de mobilizatoare. Pentru realizarea lor însă este necesar ca toţi salariaţii întreprinderii noastre să ducă o luptă permanentă pentru descoperirea şi utilizarea rezervelor interne, pentru utilizarea la maximum a timpului de lucru şi a capacităţii utilajului, pentru economisirea materialelor şi reducerea cheltuielilor de producţie. Pentru îndeplinirea sarcinilor este necesar să luăm măsuri din timp în scopul realizării planului M.T.O., a lucrărilor din planul de mică mecanizare şi tehnica nouă, solicitînd în acelaşi timp ajutorul Direcţiei generale în primirea la timp a maşinilor şi utilajelor prevăzute, pentru remedierea lipsurilor în asigurarea cu materii şi materiale, precum şi în realizarea investiţiilor cerute şi planificate pe 1966. Măsuri importante se vor lua pe linia protecţiei muncii şi prevenirii îmbolnăvirilor profesionale, ţinînd seama de legea cu privire la protecţia muncii în ţara noastră, adoptată de M.A.N. In scopul bunei utilizări a muncii se va urmări cu competenţă executarea în mod ritmic a sarcinilor de plan pe luni, decade şi zile. In acest scop se impune pregătirea în bune condiţii a procesului de fabricaţie, asigurarea cu materii şi materiale, scule, organizarea judicioasă a locurilor de muncă şi a lucrărilor. Trebuie acordată o grijă mai mare întreţinerii utilajelor, maşinilor, astfel ca acestea să nu aibă opriri, eliminîndu-se şi stagnările în producţie. îmbunătăţirea calităţii producţiei trebuie să devină sarcina de căpetenie a fiecărui salariat. Ochiul atent al muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor C.T.C., al inginerilor, trebuie să urmărească fiecare element al produsului de la intrarea în fabrică sub forma materiei prime, şi pînă la încărcarea in vagoane, ca produs finit. GHEORGHE GAVRILA inginer sef-adjunct la Iprofil „23 August" Tg.-Mureş