Steaua Roşie, martie 1966 (Anul 18, nr. 49-75)
1966-03-01 / nr. 49
Distincţii acordate întreprinderilor fruntaşe în întrecerea socialistă pe 1965 Pentru rezultatele obţinute în întrecerea socialistă pe 1965, Consiliul Central al Sindicatelor a decernat ieri, 28 februarie, Steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ţară colectivului de la IPROFIL „23 August" din Tg.-Mureş. O solemnitate asemănătoare, de înmînare a distincţiei, are loc azi, 1 martie, şi la I.T.C. Luduş. Prilej de satisfacţie pentru activitatea depusă au şi lucrătorii de la I.R.U.M. Reghin, de la Fabrica de geamuri Tîrnăveni şi ceferiştii de la Ciceu. Colectivele acestor întreprinderi au fost declarate evidenţiate pe ţară pentru rezultatele obţinute în întrecerea socialistă pe 1965. Pe lîngă acestea Consiliul regional al sindicatelor a înmînat drapelul de fruntaş în întrecerea socialistă la încă 21 de colective de întreprinderi din regiune. Contribuţia deosebită ■ a 11.067 de muncitori, tehnicieni şi ingineri, 994 de echipe şi brigăzi, a 115 secţii, sectoare şi şantiere de construcţii din regiunea noastră a fost răsplătită, pentru succesele deosebite în producţie, prin acor- I darea insignei de fruntaş pe anul 1965. Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri I de la aceste întreprinderi pot fi minore de străluci- I tele succese obţinute în întrecerea socialistă. Inai- i tele distincţii acordate constituie preţuirea muncii I depuse în întrecerea socialistă pe 1965 şi un imbold în activitatea pentru ridicarea continuă a performanţelor calitative ale produselor româneşti, pentru în-deplinirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a 45-a aniversări a partidului nostru. PERSPECTIVELE I Parcul de utilaje forestiere INDUSTRIEI CHIMICE poate fi folosit mai eficace Convorbire cu ing. ION VELEA, prim-adjunct al ministrului industriei chimice Planul pe acest an prevede ca în industria chimică să se realizeze o producţie cu aproape 22 la sută mai mare faţă de cea obţinută în 1965. Sporurile cele mai mari se prevăd a fi obţinute şi de data aceasta în petrochimie — ramură menită să pună în valoare pe o treaptă superioară bogăţiile naturale de ţiţei şi gaze ale ţării. In cursul unei convorbiri cu ing. Ion Velea, prim-adjunct al ministrului industriei chimice, redactorul Agerpres, Petru Urlăcan a solicitat interlocutorului o serie de amănunte privind căile de îndeplinire a prevederilor de plan în această ramură industrială. Redăm mai jos conţinutul convorbirii: — Importantele sporuri de producţie prevăzute pentru anul acesta presupun, desigur, intrarea în funcţiune a noi unităţi. V-am ruga să precizaţi care sunt principalele obiective ce vor începe producţia în cursul anului, întreprinderile specializate de construcţii şi montaj, aparţinînd de ministerul nostru, au sarcina să dea în funcţiune aproape 80 de instalaţii şi secţii noi. Fabricile de amoniac şi îngrăşăminte de la Tr. Măgurele, noi fabrici din cadrul Combinatului chimic Craiova, Uzina de negru de fum de la Piteşti, Combinatul de hîrtie şi celuloză de la Dej, unităţile din etapa a doua de la Combinatul de hîrtie şi celuloză din Brăila, instalaţiile de caprolactamă, fire textile şi reţele cord din relon de la Săvi- I neşti sînt cîteva din unităţile " care le vom pune în producţie. — După cum este binecu- I noscut, Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1965 a subli- 8 niat încă o dată necesitatea I ca industria chimică să aducă un aport mai substanţial 8 la sporirea producţiei agrico- I le. Ce fac chimiştii în acest scop în 1966? Anul acesta vom livra uni- | tăţilor agricole socialiste o canti- • tate de îngrăşăminte exprimată I în substanţă activă cu aproape ■ 200.000 tone mai mare decît în I anul care a trecut. Ţinînd seama I de faptul că îngrăşămintele cu azot sînt cele mai solicitate de I agricultura noastră, chimiştii vor ■ ridica în primul rînd producţia I (Continuare in pag. a 3-a) . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 49 (2.474)1 Marti, 1 martie 1966, 4 pagini 25 bani TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol ULAN-BATOR Dragi tovarăşi, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al comuniştilor români şi al poporului nostru, vă trimitem dv. şi prin dv. întregului partid şi poporului mongol felicitări cordiale şi un salut frăţesc cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi vă urăm noi succese în activitatea consacrată înfloririi Republicii Populare Mongole. Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie frăţească statornicite între partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele popoarelor român şi mongol, al unităţii ţărilor socialiste şi mişcării comuniste internaţionale, cauzei păcii şi socialismului în lume. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ------------------------------------------ In ultimii ani exploatările forestiere au fost înzestrate cu noi mecanisme, instalaţii cu cablu, agregate de încărcat, autocamioane şi tractoare de mare capacitate. O dată cu dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnice, a crescut şi gradul de valorificare superioară a masei lemnoase. Astfel, la sfîrşitul anului 1965 la nivelul economiei forestiere proporţia lemnului de lucru a ajuns la peste 70 la sută, faţă de 60 la sută în 1959. Mecanizarea recoltării, scoaterii, apropierii şi încărcării lemnului a contribuit și la reducerea pierderilor de exploatare de la 9 la sută în 1959 la circa 3,8 la sută la sfîrșitul anului 1965, recuperînd pe această cale un volum suplimentar de lemn de lucru de circa 6 milioane mc. Unele dintre principalele mijloace care au rezolvat problema mecanizării lucrărilor grele şi cu volum mare de muncă legate de scoaterea şi mai ales apropierea lemnului au fost instalaţiile cu cablu. Extinderea instalaţiilor cu cablu şi racordarea lor cu vasta reţea de drumuri auto forestiere a fost impusă de necesitatea valorificării raţionale a masei lemnoase din parchetele greu accesibile pentru alte mijloace şi din bazinele înfundate, situate pe pante mari, cu versanţi abrupţi şi cu terenuri accidentate. Instalaţiile cu cablu au rezolvat apropiatul lemnului în condiţiile cele mai grele de teren, unde, nu se pot construi şosele forestiere sau unde acestea ar cere investiţii foarte mari (circa 1 milion lei/ km). Faptul că funicularele se construiesc uşor şi repede, sunt relativ independente de relief şi anotimp a făcut ca ele să fie instalate în parchetele de exploatare. Astfel, în anul 1966 în întreprinderile forestiere din regiunea noastră funcţionează 64 de funiculare tip Wissen şi Ciucaş şi 34 funiculare tip Mîneciu. Analizînd randamentul acestor funiculare se desprinde faptul că el este foarte diferit de la o întreprindere la alta. Care sînt cauzele? Unele servicii tehnice s-au preocupat prea puţin de soarta instalaţiilor cu cablu pe care le au în dotare. De pildă, ce argumente poate aduce serviciul tehnic al I. F. Miercurea Ciuc că două funiculare tip Mîneciu au stat nefolosite mai multe zile în parchetele Mădăraş şi Cîrţa? Cauzele pentru care aceste instalaţii nu au funcţionat tot timpul la capacitate sunt de ordin organizatoric. Serviciul tehnic nu a studiat posibilitatea amplasării instalaţiilor în alte parchete cu suficientă masă lemnoasă de apropiat. In noul an forestier nici funicularul din parchetul Șumuleu din ing. CH. BĂRBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) m-hmm PRIMĂVARA SE ANUNŢA, SÎNTEM PREGĂTIŢI SA O ÎNTÎMPINĂM? Peste tot, cîmpul şi-a lepădat îmbrăcămintea de iarnă. Primăvara îşi trimite soliile anunţindu-şi sosirea ceva mai devreme decît ne aşteptam. In toate satele şi comunele regiunii gospodarii buni au început din vreme pregătirile. Fiecare zi de acum înainte constituie un bun prilej de confirmare a hărniciei şi priceperii, de muncă avîntată pe ogoare pentru împlinirea unui rod pe care îl dorim cu toţii tot mai bogat. Reuşita campaniei ce va începe curînd pe ogoarele regiunii, este condiţionată în mare măsură de terminarea la vreme a tuturor pregătirilor legate de revizuirea şi repararea utilajelor, asigurarea şi condiţionarea seminţelor, organizarea muncii şi cîte altele. Stadiul pregătirilor în vederea începerii campaniei de primăvară este în unele unităţi agricole destul de avansat. Raidul întreprins zilele trecute prin cîteva cooperative agricole din raioanele Tg.-Mureş şi Reghin ne-a reliefat şi unele aspecte mai puţin plăcute, care dovedesc insuficientă preocupare în această privinţă. Organizarea bună — o primă certitudine a succesului Organizarea muncii este punctul de plecare în orice acţiune mai importantă. Dacă se asigură de la început cunoaşterea pecisă a sarcinilor, a mijloacelor cu care vor fi înfăptuite, a forţelor necesare şi a timpului precis în care se vor îndeplini, există şi certitudinea succesului. La cooperativa agricolă din comuna Ernei, raionul Tg.-Mureş, am găsit multă preocupare pentru organizarea temeinică a muncii. începutul s-a făcut cu alcătuirea brigăzilor şi echipelor. Terenul a fost împărţit pe brigăzi pentru o perioadă mai îndelungată, iar pentru buna desfăşurare a muncii le-au fost repartizate toate mijloacele necesare. In cadrul brigăzilor s-a făcut amplasarea culturilor în funcţie de cerinţele plantelor, au fost stabilite sarcinile de plan pe brigăzi, echipe şi pe fiecare tarla în parte. Fiecare brigadier cunoaşte de pe acum ce cuituri trebuie să însămînţeze, în ce tarla, timpul în care trebuie să facă lucrarea şi cu ce mijloace. Brigăzile au început cu atelajele ce le au la dispoziţie să fertilizeze terenurile, şi au asigurat repararea la timp a plugurilor, grapelor şi maşinilor cu care au fost dotate. Seminţele sînt asigurate şi condiţionate în cea mai mare parte. In direcţia organizării muncii însă mai sînt şi cooperative agricole unde treburile se desfăşoară încet. La cooperativele agricole din Păingeni, din raionul Tg.-Mureş, Ercea, Fărăgău şi Breaza din raionul Reghin, brigadierii nu îşi cunosc încă precis sarcinile, nu au făcut amplasarea culturilor şi nici n-au stabilit sarcinile de plan pe echipe şi tarlale pentru culturile ce le vor însămînţa în primăvară. Ară şi fertilizează solul în cooperativa agricolă de producţie din Păingeni, raionul Tg.-Mureş, şeful brigăzii de tractoare a început să controleze zilnic starea terenului. Pe terenurile în pantă, cu expoziţie sudică el a găsit locuri suficient de zvîntate pe care cu 5 tractoare a putut începe arăturile. In primele zile a şi fost arată suprafaţa de 45 ha. Şi la cooperativa agricolă din Glodefgi au început lucrările de arat cu 9 tractoare şi cu 5 atelaje. Paralel cu alte lucrări pregătitoare, în multe unităţi se acordă atenţia cuvenită fertilizării terenurilor. Ţăranii cooperatori din Ernei de pildă, au transportat în cursul iernii în cîmp 2.200 tone de îngrăşăminte naturale, iar cei din Glodeni au împrăştiat azotat de amoniu pe 12 ha de păşune şi au început să împrăştie acum pe 25 ha. de fineţe naturale. Ţăranii - cooperatori din Păingeni, la îndemnul inginerului agronom, au hotărit să extindă în acest an şi mai mult mecanizarea lucrărilor. Planul de mecanizare prevede să se prăşească de două ori cu mijloacele S.M.T. 200 ha de porumb din 325 ha, cîte va însămînţa în această primăvară, întreaga suprafaţă cu sfeclă de zahăr va fi prăşită de 3 ori de către S.M.T., iar pe o suprafaţă de 30 ha recoltarea se va face tot cu mijloace mecanizate. Se fac răsadniţe, dar nu peste tot există seminţele necesare In majoritatea cooperativelor agricole cultivatoare de legume a început să se lucreze intens la pregătirea răsadniţelor. La cooperativa agricolă din Ernei, au fost făcute deja răsadniţe calde în suprafaţă de 300 mp unde au şi fost însămînţate ardeii, varza timpurie, gunoaiele, etc. Din 1.000 mp de răsadniţe prevăzute pentru culturi forţate de castraveţi au fost făcute deja 700 mp şi în aceste zile vor începe transplantatul răsadului. Și în raionul Reghin sînt multe cooperative agricole care se ocupă cu producerea legumelor. In multe din ele răsadnițele au M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3 a) De la minute, la secunde... încălţămintea sportivă fabricată la Reghin se bucură de o bună apreciere în întreaga ţară. Pantofii de ciclism, ghetele de patinaj artistic şi de fotbal se remarcă prin fineţe, flexibilitate şi durabilitate. De o lună de zile, la I.P.M. „Sport" Reghin, a intrat în funcţiune noua hală de fabricaţie a încălţămintei sportive uşoare. La capătul liniei de croit-cusut, intră pielea ca materie primă. Alături, la capătul celeilalte linii, de tras-tălpuit-finisaj, elegantele perechi de încălţăminte sportivă aşteaptă ambalarea. Linia a doua este înzestrată cu utilaje noi, de mare productivitate. Şaisprezece maşini înlocuiesc lovitura de ciocan, cleştele şi acul de sîrmă... Intre cei care s au deprins repede cu comenzile noilor maşini şi conduc cu pricepere operaţiunile, executînd în acelaşi timp lucrări de un nivel calitativ superior, se află Simion Suciu, Augustin Şulea, Vasile Gorea şi mulţi alţii. O dată cu punerea în funcţiune a modernelor utilaje, productivitatea muncii creşte simţitor. Se preconizează ca, în curînd, ea să se dubleze, înainte de a-l fotografia la noul său loc de muncă, i-am solicitat lui SIMION FURNEA cîteva păreri în legătură cu moderna maşină, lată ce ne-a relatat: — La fel ca toate maşinile din noua noastră hală de fabricaţie şi aceasta este de un nivel tehnic ridicat. întreaga muncă fizică se reduce la simple manevrări de manete, butoane şi pedale. înainte, pentru aceeaşi operaţie, era nevoie de lovituri de ciocan. Acum, printr-o apăsare pe pedală, maşina bate automat 18 cuie. Şi, operaţia se face într-o secundă. Deci, secunda înlocuieşte minutele. E o maşină de tras şi fixat feţele cu texuri în porţiunea călcîiului — cum îi spunem noi, în termeni tehnici. Maşina lucrează, nu omul. Eu numai o conduc, o strunesc şi, în acelaşi timp, caut să o folosesc cît mai bine... oierii de la izvorul Lutului O zi primăvăratică de făurar. La sectorul zootehnic al cooperativei agricole din Monor animaţia pare a fi mai mare ca de obicei. In mijlocul îngrijitorilor de la ferma de vaci sînt prezenţi medicul veterinar de circumscripţie şi brigadierul zootehnist Simion Pîntea. Se discută despre lotul de selecţie, sau lotul preşedintelui cum îi mai spun îngrijitorii acestui grup de animale, care sînt furajate în mod special în scopul de a obţine vaci de lapte cu o înaltă productivitate. Se înfiripă apoi discuţia asupra rezultatelor la producţia de lapte în cele 2 luni ce au trecut din acest an. Numai în luna ianuarie — ne spune mîndru brigadierul — am realizat peste plan mai bine de 3.600 de lapte, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut producţia a sporit cu aproape sută la sută. Iată rezultatul aplicării întocmai a regulilor zootehnice şi în special a retribuţiei suplimentare. Sus la saivane, la cel mai important sector din zootehnia cooperativei, activitatea este mult mai intensă. Ciobanii şefi de la cele 6 turme ale cooperativei, care numără aproape 3.000 de oi, urmăresc şi îndrumă cu pricepere întreaga activitate de îngrijire şi furajare. Mulţumirea care li se citeşte pe faţă, este pe deplin întemeiată: primii miei din acest an sînt viguroşi şi se dezvoltă bine. — Pînă acum — ne spune Vasile Cincea, şeful turmei a 2-a, am obţinut în total peste 800 de miei. Fătările decurg normal şi nu s-a înregistrat mortalitate. Acest fapt bucură deopotrivă pe toţi membrii cooperativei noastre, deoarece sectorul ovin aduce importante venituri ocupînd cea mai mare pondere în activitatea economică a cooperativei. Fiecare oaie a adus anul trecut un venit aproape egal cu valoarea ei. Sumele încasate de pe urma creșterii oilor se cifrează la 407.300 lei reprezentînd peste 50 la sută din totalul veniturilor bănești ale cooperativei... Aceste cifre cuprind, în graiul lor lapidar, eforturile pe care le depun cooperatorii de aici pentru îmbunătăţirea creşterii oilor. Tradiţia moştenită din tată în fiu de către oierii de la izvorul Lutului, a fost şi este întregită treptat cu aplicarea unor metode avansate, recomandate de ştiinţă. S-au introdus însămînţările artificiale, s-au pus bazele ameliorării ovinelor din rasa ţurcană (trecîndu-se treptat la ţigaizare, cooperativa numără acum aproape 900 oi cu lînă semifină), s-au îmbunătăţit condiţiile de alimentaţie şi întreţinere a animalelor. In ultimul timp se practică şi metoda fătărilor timpurii, fapt care a contribuit în mare măsură la obţinerea rezultatelor arătate. ... Acum fătările la oi se află în plină desfăşurare şi prezenţa conducerii unităţii, a specialiştilor este mai necesară ca oricînd. O îndrumare, un sfat dat la vreme sînt întotdeauna bine venite. De aceea Iacob Marian, vicepreşedintele cooperativei şi inginerul Rotaru asistă aproape zilnic la programul d° lucru. Ochiul atent a! ciobanilor este îndreptat mai ales asupra alimentaţiei şi întreţinerii oilor gestante şi a mieilor. La toate stîrile munca este în aşa fel organizată încît să se asigure îngrijirea animalelor şi pe timpul nopţii. Fiecare este interesat să obţină de la turma lui cît mai mulţi miei, cît mai multă lînă şi brînză. Cîştigul lor va fi în măsura rezultatelor deoarece conform hotărîrii adunării generale şi ciobanii primesc drept retribuţie suplimentară 40 la sută din valoarea producţiei obţinută peste plan. Alături de activitatea oierilor, meşterii cooperativei au deschis sus la fineţe, un adevărat şantier. La cele existente, se vor mai adăuga anul acesta alte 2 saivane, dovadă că în viitorii ani turmele cooperativei vor spori. După cum spunea Simion Bîz, preşedintele cooperativei, creşterea oilor va constitui în viitorii ani baza dezvoltării cooperativei. Planul de perspectivă prevede ca la sfîrşitul cincinalului cooperativa să deţină peste 5.000 de oi. Tradiţia, împletită cu noile cunoştinţe desprinse la învăţămîntul agrozootehnic, vor ajuta negreşit pe zootehnicii din Monor să dezvolte cu succes fermele de oi, să obţină producţii din ce în ce mai mari. T. GABOR