Steaua Roşie, iulie 1966 (Anul 18, nr. 153-179)
1966-07-01 / nr. 153
STEAUA ROȘIE Dezbaterile Sesiunii Marii Adunări Naționale Cuvîntul deputatului Constantin Dragan Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este chemată să dea putere de lege planului cincinal pentru perioada 1966—1970, care prin nivelul producţiei, ritmul şi proporţiile prevăzute înmănunchează o intensă şi vastă activitate a conducerii de partid şi stat, pe linia îmbunătăţirii şi perfecţionării continue a planificării şi conducerii economiei, orientării eforturilor poporului nostru spre rezolvarea problemelor hotăritoare ale măreţei opere de edificare a societăţii noastre socialiste. Examinat temeinic, pe ramuri, ministere şi sfaturi populare, fundamentat ştiinţific pe baza condiţiilor şi posibilităţilor reale de care dispune economia, planul cincinal pe care sîntem chemaţi să-l discutăm şi să-l aprobăm este o expresie puternică a muncii şi gîndirii colective, constituie pe bună dreptate un plan al întregului popor, orientat cu claritate de politica marxist, leninistă a Partidului Comunist Român. Industrializarea continuă a ţării, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor economiei, ritmul mediu de 11,6 la sută, repartizarea judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării vor ridica la o viaţă economică şi culturală activă toate raioanele ţării, dintre care încă 70 vor primi o bază industrială, vor situa patria noastră, la sfîrşitul acestui cincinal, în rîndul ţărilor cu o economie dezvoltată. Amploarea dezvoltării economiei este susţinută de volumul investiţiilor prevăzute în cincinal, de peste 280 miliarde lei , egal cu fondurile alocate în ultimii 15 ani, ceea ce exprimă în mod elocvent forţa economică la care a ajuns ţara noastră, potenţială de care dispunem pentru a face noi şi însemnaţi paşi înainte pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste. Insăşi realizările pe cele 5 luni ale primului an al cincinalului dovedesc că am pornit bine. Îndeplinirea cu 102,2 la sută a planului producţiei industriale şi obţinerea peste prevederi a unei producţii de 1,5 miliarde lei — realizări care se apropie de angajamentele luate de întreprinderi în întrecerea socialistă pe întregul an — exprimă realismul planurilor noastre, entuziasmul şi hotărîrea oamenilor muncii de a înfăptui obiectivele stabilite de partid. Perspectivele luminoase pe care Ie-a deschis Congresul al IX-lea al P.C.R., obiectivele prevăzute în planul cincipal reprezintă şi pentru sindicate un vast program de activitate, un cîmp larg de manifestare a capacităţii lor organizatorice, în vederea stimulării iniţiativei creatoare şi a spiritului gospodăresc al maselor pentru folosirea cît mai raţională a mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune economia noastră. In aceste condiţii capătă o importanţă deosebită examinarea atentă de către ministere, în colaborare cu uniunile sindicale, a măsurilor care trebuie să fie luate pentru înlăturarea unor neajunsuri care s-au manifestat în anii trecuţi privind nominalizarea planului, asigurarea repartiţiilor de materiale şi a unei aprovizionări ritmice, încheierea contractelor cu beneficiarii şi respectarea planurilor de cooperare, stabilirea consumurilor specifice şi a criteriilor de determinare a calităţii, aplicarea corectă a cointeresării materiale. De mare însemnătate pentru activitatea sindicatelor sunt îndrumările cuprinse în cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. Reunind în rîndurile lor pe principalii făuritori ai bunurilor material, sindicatele vor desfăşura o intensă activitate organizatorică şi culturaleducativă în rîndul oamenilor muncii pentru dezvoltarea conştiinţei lor socialiste, a atitudinii înaintate faţă de muncă, a răspunderii pentru realizarea planurilor de producţie, întărind colaborarea cu conducerile tehnico-administrative ale întreprinderilor, organele sindicale vor organiza periodic dezbaterea principalelor probleme ale activităţii economice şi de producţie din fiecare întreprindere, atrăgînd masele la conducerea şi organizarea producţiei, la exercitarea opiniei colective, generalizmd experienţa înaintată a oamenilor muncii. Folosind mai bine formele de influenţare obştească şi sindicatele vor milita şi în viitor pentru întărirea disciplinei în muncă, vor stimula opinia de masă împotriva celor neglijenţi, indisciplinaţi, din vina cărora se produc rebuturi, avarii, mărfuri de calitate necorespunzătoare şi pierderi de orice natură, popularizînd totodată pe toţi acei care prin exemplul lor dau dovadă în munca de conştiinciozitate şi răspundere faţă de îndeplinirea sarcinilor. Sindicatele vor sprijini măsurile menite să cointereseze material pe fiecare om al muncii la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, concomitent cu întărirea răspunderii materiale atît a muncitorilor cît şi a conducătorilor producţiei. Folosind prilejul apropiatelor conferinţe pe ţară ale uniunilor pe ramuri de producţie ale sindicatelor, a căror menire este să analizeze activitatea din ultimii cinci ani şi să stabilească sarcinile de viitor ale sindicatelor respective în problemele specifice de ramură, ne propunem să asigurăm o largă dezbatere a obiectivelor actualului plan cincinal, să acordăm o deosebită atenţie măsurilor ce trebuie luate pentru creşterea contribuţiei sindicatelor şi a maselor largi de oameni ai muncii la îmbunătăţirea organizării producţiei, la descoperirea şi valorificarea cît mai deplină a rezervelor interne şi la sporirea eficienţei activităţii economice. Dezvoltarea rapidă a economiei naţionale, diversificarea producţiei, asimilarea şi introducerea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini, instalaţii complexe şi produse noi, extinderea procedeelor tehnologice avansate, a mecanizării şi automatizării producţiei, impun necesitatea asigurării unor cadre temeinic pregătite capabile să stăpînească şi să folosească tehnica nouă cu care sînt înzestrate întreprinderile noastre. Proiectul planului cincinal prevede că din cei aproape 1 milion de salariaţi, care urmează să fie angajaţi în această perioadă, 584.000 vor fi cadre calificate din care aproximativ 334.000 vor fi muncitori calificaţi prin şcoli. Pregătirea temeinică a tuturor acestor cadre, ca şi creşterea calificării actualilor muncitori, impun sporirea preocupării tuturor factorilor chemaţi să-şi aducă contribuţia în această direcţie. Sarcina dată de recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind sporirea numărului de elevi şi a duratei de şcolarizare prin şcolile profesionale pentru meseriile de mare complexitate, concomitent cu scurtarea duratei de şcolarizare la meseriile mai puţin complexe pune în faţa uniunilor sindicatelor pe ramuri îndatorirea de a examina împreună cu ministerele cerinţele actuale şi de perspectivă, a ajuta la stabilirea măsurilor pentru pregătirea acestor cadre, şi a urmări modul în care absolvenţii sunt repartizaţi şi folosiţi în întreprinderi. Considerăm totodată că este necesar să fie întărită răspunderea ministerelor şi conducerilor întreprinderilor pentru buna organizare şi desfăşurare a cursurilor de ridicare a calificării, să se asigure cointeresarea materială a lectorilor care predau la aceste cursuri. Vom sprijinii conducerile ministerelor şi întreprinderilor în organizarea cursurilor de calificare, specializare şi ridicarea calificării şi vom lărgi totodată propaganda cunoştinţelor tehnice, economice şi de cultură generală în rîndul salariaţilor prin formele obşteşti de care dispun sindicatele. Sarcinile complexe ale cincinalului impun necesitatea ca Ministerul Invăţămîntului şi ministerele de resort, cu sprijinul uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie, să urgenteze elaborarea noii reglementări privind pregătirea cadrelor. Consecvenţa cu care partidul nostru realizează politica sa economică, se reflectă deopotrivă în grija pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al clasei muncitoare, al întregului popor. Importantele fonduri alocate pentru dezvoltarea bazei materiale necesară acţiunilor social-culturale însumează pe întregul cincinal cifra de 9,3 miliarde lei, depăşind prevederile din Directivele Congresului al IX-lea al P.C.R. cu suma de 1,3 miliarde lei. Se vor construi circa 300.000 apartamente, noi localuri pentru instituţiile de învăţămînt, artă şi cultură, numeroase spitale şi policlinici moderne, noi complexe sanatoriale şi de odihnă în staţiunile balneoclimaterice şi altele, care vor asigura un grad tot mai înalt de cultură şi de învăţămînt, de îngrijire şi reconfortari a sănătăţii oamenilor muncii, într-un cuvînt un trai tot mai civilizat pentru cei ce muncesc şi familiile lor. In contextul măsurilor prevăzute în actualul plan cincinal pe linia ridicării continue a nivelului de trai — alături de importantele mijloace materiale alocate de stat — se înscriu şi sumele ce depăşesc peste o jumătate de miliard lei provenite din fondurile sindicatelor şi cele de asigurări sociale. Aceste fonduri sunt destinate pentru lărgirea bazei de tratament şi odihnă în staţiunile balneoclimaterice, pentru construirea unei tabere de conii pe litoral a cărei primă etapă de 3.000 locuri va intra în funcţiune încă în acest cincinal, a 18 edificii culturale ale sindicatelor în marile centre industriale şi orăşeneşti, precum şi numeroase săli necesare desfăşurării activităţii culturale în întreprinderile şi noile combinate, ceea ce va permite dezvoltarea în continuare a activităţii culturale de masă. Ca o manifestare a grijii partidului şi statului, a respectului faţă de cei care ani de-a rîndul şi-au adus contribuţia lor valoroasă la făurirea valorilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre, în actualul plan cincinal sunt prevăzute importante sume pentru îmbunătăţirea tuturor categoriilor de pensii. Potrivit prevederilor, pensiile se vor majora începînd de la 1 ianuarie 1967, în medie cu 24 la sută faţă de anul 1966. Sindicatele se angajează să-şi aducă întreaga contribuţie la această importantă acţiune. An de an, mijloace tot mai importante alocă statul nostru pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, protecţia muncii fiind o problemă de stat. Existenţa încă în unele întreprinderi a unor accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale implică întărirea în continuare a răspunderii tuturor factorilor, luarea tuturor măsurilor pentru asigurarea unor condiţii care să înlăture cauzele care pot provoca accidente. Organele şi organizaţiile sindicale vor întări controlul obştesc asupra respectării legislaţiei de protecţia muncii, vor intensifica munca de educaţie în rîndul tuturor salariaţilor pentru respectarea riguroasă a tuturor normelor de tehnica securităţii şi igienă a muncii. Reprezentînd interesele maselor largi de salariaţi, sindicatele vor intensifica controlul obştesc asupra unităţilor de deservire a populaţiei, vor veghea la aplicarea şi respectarea cu stricteţe a legislaţiei de salarizare şi a programului legal de lucru, împreună cu organele de stat ne vom aduce din plin contribuţia la îmbunătăţirea şi respectarea legislaţiei muncii. Şi eu, ca şi ceilalţi deputaţi îmi exprim deplinul acord cu prevederile planului cincinal, avînd ferma convingere că cifrele vor deveni fapte, la a căror realizare ne vom aduce contribuţia în mod activ. Asigur Marea Adunare Naţională că Uniunea Generală a Sindicatelor, care cuprinde milioane de salariaţi membri de sindicat, va munci cu pasiune şi îşi va aduce din plin aportul la creşterea continuă a potenţialului economic al ţării, la folosirea cît mai judicioasă a resurselor materiale, pentru ca traiul nostru să devină tot mai prosper şi luminos, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Cuvîntul deputatului Nicolae Glosan Din expunerea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, a reieşit că în actualul cincinal, continuîndu-se industrializarea socialistă, agriculturii i se acordă o mare însemnătate, spre a-şi aduce o contribuţie sporită la progresul ţării, la bunăstarea poporului. Faptul că fiecare gospodărie agricolă de stat şi fiecare cooperativă agricolă îşi are elaborat propriul său plan cincinal, care stabileşte orientarea producţiei în concordanţă cu nevoile economiei şi ale cooperatorilor, nivelul producţiilor şi livrărilor, reprezintă prin el însuşi un factor de mare importanţă pentru dezvoltarea fiecărei unităţi şi a întregii agriculturi. Caracteristica generală a propunerilor unităţilor agricole socialiste, reieşite din dezbaterile indicatorilor de plan, o constituie prevederea unor producţii vegetale şi animale mai mari decît cele care s-au avut în vedere la fundamentarea Directivelor în iunie 1965. Ca urmare, producţia globală în actualul cincinal, în comparaţie cu perioada 1961—1965, va creşte cu 26—32 la sută. Nu există nici o îndoială că acest ritm va fi realizat. Fondurile de investiţii sporite, destinate agriculturii, sunt îndreptate — aşa cum este şi firesc — spre rezolvarea problemelor mecanizării complexe şi chimizării, extinderii irigaţiilor, direcţii hotăritoare pentru modernizarea şi intensificarea producţiei agricole. De o deosebită importanţă este asimilarea şi introducerea în fabricaţie, începînd cu anul 1968, a tractoarelor pe roţi şi pe şenile de 40—45 CP pentru viticultură, pomicultură, legumicultură, precum şi cele pentru terenuri în pantă. In egală măsură, merită sa fie subliniată asimilarea şi introducerea în fabricaţie a, combinei autopropulsate de mare capacitate, cu o productivitate la recoltatul cerealelor păioase de 4 ori mai mare decît a actualei combine şi în plus se poate folosi la recoltatul altor culturi principale (porumbul, floarea-soarelui, mazărea, fasolea, soia, inul, cînepa şi altele). Datorită eforturilor deosebit de mari pe care statul le face pentru dezvoltarea industriei chimice, agricultura va primi cantităţi din ce în ce mai mari de îngrăşăminte minerale, ajungînd în anul 1970 la 1.135.000 tone substanţă activă, de 3,9 ori mai mult decît în 1965, precum şi cantităţi sporite de insectofungicideşi ierbicide într-un sortiment bogat, fabricat în cea mai mare parte în ţara noastră. Chimizarea agriculturii într-un ritm atît de accelerat necesită din partea noastră rezolvarea unor probleme deosebit de complexe în ce priveşte repartizarea, depozitarea şi folosirea raţională a acestor substanţe. Trebuie să recunoaştem că în unele unităţi agricole au loc însă deficienţe în folosirea îngrăşămintelor chimice şi a insectofungicidelor, se ridică cu întîrzieri destul de mari din gările de destinaţie, se depozitează în condiţii necorespunzătoare, nu se administrează la timp, în condiţiile şi dozele recomandate, ceea ce necesită măsuri din partea consiliilor agricole şi specialiştilor, a fiecărei unităţi în parte pentru înlăturarea lor. Va fi necesar să aprofundăm cercetările cu privire la stabilirea celor mai potrivite doze de îngrăşăminte, în concordanţă cu cerinţele solului şi plantei, nu numai la nivelul zonelor pedoclimatice, ci chiar în cadrul fiecărei unităţi agricole socialiste, precum şi timpul optim de administrare. In perioada cincinalului vor lua o amploare fără precedent în ţara noastră lucrările de hidroamelioraţii şi îndeosebi cele de extindere a irigaţiilor. Proiectul de plan prevede irigarea din fondurile statului a 400.000 hectare în sisteme mari pe bază de soluţii moderne. Indicaţia partidului de a se amenaja pentru irigare anumite suprafeţe din surse de apă locale şi cu mijloace proprii a fost îmbrăţişată cu încredere de ţăranii cooperatori, care au propus într-o primă etapă irigarea, pe această cale, a 230— 240.000 hectare. De asemenea, în gospodăriile agricole de stat s-au identificat şi se vor amenaja tot pe această cale cca. 60.000 hectare. îmbunătăţirea organizării conducerii agriculturii şi crearea uniunilor cooperativelor agricole constituie o nouă şi importantă măsură pentru ridicarea nivelului de dezvoltare a agriculturii printr-o mai bună cuprindere a problemelor complexe ce ne stau în faţă. Fără îndoială că, în condiţiile noi create, printr-o strînsă şi rodnică colaborare între organele agricole şi uniunile cooperatist, sarcinile mari ce revin agriculturii vor putea fi îndeplinite cu succes. Peste 60 la sută din investiţiile alocate agriculturii în perioada 1966—1970 vor fi folosite pentru dezvoltarea în continuare şi modernizarea procesului de producte în gospodăriile agricole de stat. Se vor construi noi complexe şi combinate pentru creşterea animalelor, instalaţii şi depozite pentru condiţionarea şi păstrarea produselor, sere, plantaţii. La indicaţia conducerii de partid, un grup de specialişti a analizat posibilităţile de reducere a investiţiei specifice la construcţiile zootehnice care încărcau în mod exagerat preţul de cost al produselor animaliere. S-a reuşit să se reducă astfel investiţia specifică cu peste 30 la sută în condiţiile respectării procesului tehnologic şi modernizării lui, făcînd o economie de 1,2 miliarde lei, sumă pe care o vom folosi la construirea altor obiective importante. Acesta este un exemplu elocvent şi un îndemn de a analiza cu temeinicie investiţiile şi în alte sectoare ale agriculturii, a realiza economii şi a dezvolta în cadrul aceloraşi fonduri şi mai mult baza tehnico-materială pentru creşterea şi perfecţionarea producţiei. In anii care urmează, ne vom preocupa ca treptat pînă în 1970 toate gospodăriile agricole de stat, să devină rentabile. In agricultură, ca şi în celelalte ramuri, sîntem în plină desfăşurare a lucrărilor pentru realizarea sarcinilor de producţie prevăzute pentru primul an al cincinalului. Strîngerea recoltei la unele culturi a şi început, iar în zilele care urmează se va trece cu toate forţele la recoltatul cerealelor. Prin punerea în valoare în continuare a marilor rezerve pe care la are agricultura, folosind din plin puternica bază tehnico-materială de care dispunem şi organizînd ştiinţific producţia şi munca, sîntem încredinţaţi că vom putea îndeplini cu succes sarcinile trasate de Congresul al IX-lea al partidului, făcînd astfel să crească contribuția agriculturii la planul măreţ de dezvoltare a României socialiste. Pe linia Cîmpina—Braşov circulă puternica locomotivă electrică (Foto Agerpres, M. ALEXE) it (Urmare din pag. 1) nelul Than Sein, ministrul transporturilor şi comunicaţiilor, U Ba Saw, ambasadorul Uniunii Birmane în Republica Socialistă România, colonelul Ko Ko, secretarul Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane, U Ohn Khin, secretarul executiv al Ministerului Afacerilor Externe, şi colonelul Maung Maung Kha, secretar al Ministerului Industriei. În cursul întrevederii şi convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă de cordialitate şi înţelegere reciprocă, a avut loc un larg schimb de vederi în legătură cu dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare, precum şi cu privire la unele probleme internaţionale actuale de interes comun pentru ambele părţi. Părţile au fost de acord că există posibilităţi pentru lărgirea continuă a sferei colaborării reciproc avantajoase în domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi cultural şi au convenit să depună noi eforturi în vederea folosirii lor mai depline. Ambele părţi au apreciat că vizitele reciproce între conducătorii români şi birmani, precum şi discuţiile deschise şi sincere purtate în timpul acestora au o mare importanţă pentru dezvoltarea înţelegerii şi colaborării dintre cele două ţări şionoare. Ele au fost de acord că menţinerea păcii şi asigurarea securităţii internaţionale constituie cea mai importantă sarcină care stă astăzi în faţa întregii omeniri. Preocupaţi de progresul economic şi social şi de ridicarea nivelului de viaţă al popoarelor lor, conducătorii Republicii Socialiste România şi Uniunii Birmane au reafirmat interesul comun pentru menţinerea păcii internaţionale şi promovarea unei atmosfere de cooperare pe plan internaţional. Exprimîndu-şi convingerea că fiecare stat, mare sau mic, poate şi trebuie să contribuie la înfăptuirea acestui obiectiv esenţial, ambele părţi şi-au reafirmat hotărîrea de a-şi spori eforturile în vederea favorizării înţelegerii, colaborării şi prieteniei între popoare, pentru asigurarea păcii în lume. Considerînd că folosirea sau ameninţarea cu folosirea forţei trebuie evitată cu desăvîrşire, cele două părţi şi-au exprimat convingerea că interesele menţinerii păcii şi asigurării progresului omenirii cer stricta respectare a principiilor suveranităţii, independenţei, egalităţii, neamestecului în treburile interne şi a avantajului reciproc ca bază a relaţiilor dintre state. Cele două părţi şi-au reafirmat adeziunea lor deplină la principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi s-au pronunţat pentru întărirea rolului şi eficacităţii Organizaţiei, asigurarea universalităţii ei, în aşa fel încît să reflecte cu fidelitate realităţile lumii contemporane. Părţile sprijină restabilirea imediată în Organizaţia Naţiunilor Unite şi în toate organismele sale a drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze. Conştiente de pericolul pe care-l prezintă pentru omenire continuarea acumulării de armament, cele două părţi se pronunţă pentru înfăptuirea dezarmării generale, pentru distrugerea integrală a stocurilor existente de arme nucleare, pentru încheierea unui acord privind interzicerea folosirii, experimentării, producerii şi stocării acestor arme, pentru desfiinţarea bazelor militare străine şi retragerea trupelor de pe teritoriul altor ţări, pentru lichidarea tuturor blocurilor militare. Conducătorii români şi birmani au discutat problema vietnameză şi au apreciat că evenimentele care au foc în Vietnam periclitează pacea în Asia de sud-est şi în lumea întreagă. Ei au fost de acord că o reglementare durabilă a problemei vietnameze poate fi realizată numai dacă poporul vietnamez va fi lăsat să-şi rezolve singur propriile probleme şi să-şi hotărască viitorul fără amestec şi presiune străină. Ei consideră că orice reglementare finală a problemei vietnameze trebuie să se bazeze pe respectarea principiilor suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale a Vietnamului conform acordurilor de la Geneva din 1954. Părţile consideră că existenţa imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului în toate formele şi manifestările lor periclitează eforturile popoarelor de a se dezvolta pe calea care şi-au ales-o în libertate şi demnitate. Republica Socialistă România şi Uniunea Birmană îşi reafirmă sprijinul pentru popoarele aflate încă sub dominaţie străină, care luptă pentru a dobîndi, a apăra şi consolida independenţa lor naţională pentru dezvoltarea independentă a economiei, culturii şi progresului lor social. Ambele părţi consideră că amestecul în treburile interne ale altor state reprezintă una din cauzele principale ale încordării internaţionale. Conducătorii români şi birmani au subliniat că fiecare popor are dreptul inalienabil de a-şi hotărî singur soarta şi de a-şi alege sistemul politic, economic şi social, potrivit propriilor sale convingeri şi aspiraţii, fără nici un amestec sau presiune din afară. Convorbirile au scos în evidenţă că independenţa economică este de importanţă primordială pentru menţinerea şi consolidarea independenţei politice a ţărilor în curs de dezvoltare. Părţile au subliniat importanţa pentru promovarea progresului economic şi social în ţările în curs de dezvoltare, a unor relaţii economice normale între state, reciproc avantajoase, libere de orice discriminări. Conducătorii români şi birmani au fost unanimi în a aprecia că statornicirea unor relaţii de colaborare şi bună vecinătate între toate ţările lumii, indiferent de sistemul lor politic şi social, duce la întărirea încrederii şi cooperării între popoare şi constituie o contribuţie însemnată la promovarea unui climat de înţelegere şi destindere în relaţiile internaţionale. Vizita în România a Excelenţei Sale generalul Ne Win, preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane, a adus o contribuţie importantă la cimentarea legăturilor de sinceră prietenie dintre popoarele român şi birman, la înţelegerea reciprocă şi întărirea colaborării între Republica Socialistă România şi Uniunea Birmană, în interesul ambelor popoare şi al cauzei păcii în lume. Preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane şi doamna Ne Win au transmis conducătorilor Republicii Socialiste România, şi prin ei poporului român, mulţumiri din inimă pentru calda ospitalitate de care ei şi suita lor s-au bucurat din partea naţiunii române. Preşedintele şi doamna Ne Win au folosit acest prilej pentru a invita pe secretarul general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi pe preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, cu soţia să viziteze Uniunea Birmană. Invitaţiile au fost acceptate cu plăcere. COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de stat în Republica Socialistă România a Excelenţei Sale generalul Ne Win, preşedintele Consiliului Revoluţionar al Uniunii Birmane VEDERE PARŢIALĂ A TERMOCENTRALEI LUDUŞ