Steaua Roşie, august 1966 (Anul 18, nr. 180-204)
1966-08-02 / nr. 180
Anul XVIII. Nr. 180 (2.605)1 . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Marţi, 2 august 1966 4 pagini, 25 de bani . Vremea s-a îndreptat CU TOATE FORŢELE LA RECOLTAT Ploile din săptămîna trecută au dat mult de furcă lucrătorilor de pe ogoare, împiedicînd buna desfăşurare a recoltărilor, arăturilor de vară şi a altor lucrări din cîmp. Cu tot timpul nefavorabil, în unităţile şi raioanele unde s-a folosit din plin fiecare oră bună de lucru, secerișul a avansat, înregistrîndu-se pe alocuri chiar zile record. In ziua de 28 iulie de pildă, secerișul a avansat aproape cu 10 procente. In ultimele 4 zile au fost recoltate aproape 15.000 ha cu grîu. Pînă la 31 iulie griul a fost recoltat în regiune de pe aproape 50 la sută din suprafaţă. Unele cooperative ca: Fîntînele, Găeşti, Şona, Cucerdea, Pădureni, Milaş, Valea Largă, Sălcud, Sînger, au terminat sau se află pe terminate cu recoltatul griului. In raionul Luduş griul a fost strîns de pe 78,1 la sută din suprafaţa cultivată pe cînd în raionul Tîrnăveni, cu condiţii asemănătoare, s-a secerat doar de pe 62,6 la sută. Faţă de posibilităţi se putea face mai mult şi în raioanele Tg.-Mureş şi Odorhei. La ora actuală griul a dat în pîrgă şi în raioanele de munte. In raionul Ciuc de pildă, au fost recoltate primele zeci de hectare. Ar fi cazul ca această importantă lucrare să înceapă şi în raionul Topliţa. Multe lanuri din cooperativele agricole Dumbrava, Ruşii Munţi, Rîpa de Jos (din acest raion) au trecut de mult de stadiul coacerii depline, iar începerea recoltatului continuă să se tărăgăneze de pe o zi pe alta. Gospodăriile agricole de stat care pînă acum au strîns recolta de grîu şi secară doar de pe 24 la sută din suprafaţă, trebuie să ia la fel cele mai eficiente măsuri pentru grăbirea acestei importante lucrări. De acum vor putea intra şi combinele în lanuri. Se impune însă ca acestea să funcţioneze fără întrerupere şi la întreaga lor capacitate. Cu forţele de care se dispune în regiune, există toate condiţiile ca în cursul acestei săptămîni să se termine complet cu recoltatul grîului şi secarei. O dată cu terminarea secerişului, recolta nu este pusă în întregime la adăpost. Există suprafeţe mari care au fost recoltate cu mijloace manuale, cîmpul fiind împînzit de zeci de mii de clăi. Se impune deci, ca în aceste zile, paralel cu recoltatul, să înceapă transportul clăilor de pe cîmp şi treieratul recoltei. Lucrul la batoze va trebui să fie organizat în două sau chiar trei schimburi. Spunem acest lucru deoarece în toate raioanele există un mare decalaj între recoltat şi treierat. După cum am arătat secerişul a fost efectuat de pe aproape jumătate din suprafaţă, iar din aceasta s-a treierat şi înmagazinat doar 11 la sută din recoltă. In raionul Luduş deşi secerişul se apropie de sfîrşit, recolta de grîu a ajuns în hambare doar de pe 9,4 la sută din suprafaţa recoltată. Orzul de toamnă deşi s-a secerat cu multe zile în urmă, treieratul a fost efectuat, în cooperativele agricole, numai în proporţie de 53,1 la sută. Lăsatul grîului în clăi şi tărăgănarea începerii din plin a treieratului poate să aducă pagube unităţilor agricole, ţinînd cont în special de instabilitatea timpului din această vară. De aceea se impune ca treierişul să înceapă de urgenţă în toate unităţile pentru ca recolta sporită din acest an să ajungă cît mai urgent şi fără pierderi în hambare. Strîngînd recolta prezentasă pregătim pe cea viitoare importanţa arăturilor de vară este bine cunoscută de lucrătorii ogoarelor. Ei cunosc că acolo unde această lucrare s-a efectuat imediat după seceriş, sporurile de recoltă au fost mult mai mari şi în special acolo unde urmează a se însămînţa din nou grîu de toamnă. In afara celorlalte avantaje prin executarea arăturilor de vară în această perioadă se poate menţine cu uşurinţă o bună parte a apei în sol acumulată în urma ploilor căzute. Deşi avantajele acestei lucrări sînt bine cunoscute, nu peste tot se dă importanţa cuvenită executării arăturilor. Cu excepţia cooperativelor agricole din raionul Tg.Mureş care au efectuat arături pe aproape 20 la sută din suprafaţa planificată în celelalte raioane, unele mai avansate cu recoltatul, lucrarea s-a efectuat doar în proporţie de 13 la sută. In raionul Luduş de pildă, deşi recolta de grîu şi orz a fost strînsă de pe aproape 20.000 de hectare, arături de vară au fost efectuate numai pe 2.073 ha. Se cere deci grăbirea acestor lucrări în toate raioanele. Tractoarele care nu sînt ocupate la recoltat și treierat să nu mai fie văzute stînd la sediile brigăzilor, ci să intre imediat în brazdă, să fie organizat pe cît posibil lucrul în două schimburi. O dată cu executarea arăturilor de vară trebuie avut grijă să se încorporeze în sol şi îngrăşămintele de bază, gunoiul de grajd şi superfosfatul. La fel un lucru foarte important şi în acelaşi timp obligatoriu este ca o dată cu efectuarea arăturilor să se execute şi grăpatul acestora. Această săptămînă este hotărîtoare pentru terminarea recoltării grîului şi executarea celorlalte lucrări de vară. Timpul după cum se vede s-a îndreptat. Este necesar deci ca organele şi organizaţiile de partid, consiliile agricole şi uniunile cooperatiste să ajute conducerile unităților agricole pentru mobilizarea tuturor forțelor la lucru. La C.A.P. Velţ, raionul Tîrnăveni, cîntărirea bogatei recolte de grîu se face pe cîmp. ■ LUDUŞ - ARGEŞ - SLATINA S-a dat în funcţiune linia de 400 kV. Ziua de 1 august 1966 a constituit încă un succes de mare importanţă pentru colectivul de constructori, montori şi energeticieni din Luduş. La ora 11 şi 13 minute s-a pus în funcţiune, pentru prima oară, linia de foarte înaltă tensiune (de 400 kV) care face legătura între Termocentrala electrică Luduş—Hidrocentrala electrică de pe Argeş „Gheorghe Gheorghiu-Dej" şi Slatina. Prin aceasta s-a făcut joncţiunea între sistemul energetic din Ardeal cu cel din sudul ţării. Lungimea acestei magistrale se întinde pe 253 km și trece peste 190 de obstacole naturale. LA TELEAJEN La Teleajen, ţiţeiul vine prin conducte din toate zăcămintele ţării. O dată ajuns aici, el începe o miraculoasă metamorfoză. Sub acţiunea focului nestins, această bogăţie a subsolului este transformată în peste 50 de sortimente de uleiuri superioare. Principalul produs al instalaţiilor este uleiul mineral obişnuit, care după sute de kilometri parcurşi prin serpentinele coloanelor de rafinare, la temperaturi înalte, se transformă în uleiuri superioare. Este o mare dosebire între primele uleiuri şi cele de azi , a căror calitate satisface orice exigenţă. Secretul performanţei stă în perfecţionarea permanentă a tehnologiei de fabricaţie, în creşterea necontenită a calificării muncitorilor. Drumul parcurs de la primul lubrifiant la uleiurile superioare de astăzi — situate la nivelul celor mai bune produse similare de pe piaţa mondială, n-a fost uşor. Probleme grele care s-au ivit au fost însă soluţionate cu succes prin hărnicia întregului colectiv. In acest interval de timp s-a construit un complex de instalaţii — singurul de acest fel din ţară — pentru producerea aditivilor polifuncţionali, substanţe chimice care se adaugă uleiurilor, în scopul ameliorării indicelui de vîscozitate şi coborîrii punctului de congelare al acestora; a fost organizată producţia pe flux continuu a uleiurilor pentru diferitele tipuri de tractoare. Schemele moderne de automatizare în prelucrare schimbă după voinţa omului structura materiei. In multe locuri de producţie, munca omului se rezumă la manevrarea unor simple butoane. La Teleajen totul a fost ridicat din temelii. Complexul de instalaţii, care se întinde pe o mare suprafaţă de teren, realizează mai mult de 80 la sută din producţia de uleiuri superioare a ţării, produse care, pînă la intrarea în funcţiune a acestui obiectiv, se importau. Tehnica nouă a cerut oameni bine pregătiţi. Aici, din 10 muncitori 8 învaţă. Numai în ultimii ani, mai mult de 3 000 de muncitori au urmat cursurile diferitelor şcoli generale, tehnice şi superioare. Sînt mulţi ingineri, printre care Ion Vidiu, şef de instalaţie, Dumitru Mazilu, inginer tehnolog, care înainte erau operatori. Creşterea gradului de tehnicitate şi a nivelului de calificare a determinat obţinerea unor indici tehnico-economici tot mai mari. Instalaţiile blocului lucrează cu indici de utilizare neîntîlniţi pînă acum în industria prelucrătoare (cu 30 la sută mai înalţi decît cei realizaţi în 1959). In acelaşi timp, valoarea produselor fabricate dintr-o tonă de ţiţei este mai mare cu aproape 12 la sută faţă de anul 1965. Se obţin acum uleiuri aditivate pentru autoturisme şi locomotive Diesel electrice, uleiuri medicinale şi alte produse cu caracteristici superioare. Capacitatea de producere a uleiurilor creşte mereu. Noi instalaţii se află în construcţie la Teleajen în scopul valorificării superioare a ţiţeiului — bogăţie naturală a ţării. I. ZAMFIRESCU corespondentul Agerpres pentru regiunea Ploieşti Pe Argeş în jos... PITEŞTI. — In vreme ce apele acumulate la pieptul de beton al barajului Vidraru şi-au început noul lor drum către centrala subterană, constructorii de pe celelalte şantiere ale Hidrocentralei „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de pe Argeş obţin noi victorii în producţie. La Albeşti, localitate unde se ridică una dintre numeroasele microcentrale prevăzute în complexul hidroenergetic dinn bazinul Argeşului, au început lucrările de betonare a primei lamele de la barajul deversor. La o altă microcentrală, amplasată la Oeşti, constructorii fac ultimele excavații la centrala subterană. In curînd aici va începe turnarea fundaţiilor turbinelor. (Agerpres). e cutit ţintarci ORAŞUL DE PE CIBIN In fiecare anotimp, oraşul de pe malul Cibinului, primeşte vizitatorii cu aceeaşi bună ospitalitate de gazdă ardeleană. Mii şi mii de turişti din ţară şi de peste hotare vin la Sibiu atraşi de bogăţia formelor şi culorilor acestei străvechi cetăţi. Poate nicăieri în Transilvania nu ai un sentiment al trecutului, ca aici. Din orice parte vrei să pătrunzi în oraş, te întîmpină bastioane, turnuri, porţi din piatră cu bolţi şi ziduri înalte, multe măcinate de ploi şi vînturi. In ultimii ani însă s-au desfăşurat vaste lucrări de restaurare a monumentelor istorice din oraş. Şi ele sînt enorm de multe. Aproape întreg centrul oraşului poate fi considerat un monument. La Sibiu se întîlnesc toate fazele evoluţiei arhitecturii începînd cu stilul romantic, gotic şi al Renaşterii pînă la cel baroc şi rococo. Turist fiind, eşti tentat să baţi cu piciorul întregul oraş şi împrejurimile Sibiului fiindcă la fiecare pas întîlneşti urme ale unei bogate şi frămîntate istorii, demne de toată atenţia. Plăci de marmură cu felurite inscripţii ne atrag atenţia: „Aici a poposit la 5 martie 1866 Alexandru Ioan Cuza, în drum spre exil după detronarea sa" ..., „Aici a poposit Mihai Eminescu în 1868" ... „Aici a fost omorît Mihnea Vodă cel Rău, aflat în refugiu" ... Nenumărate astfel de crîmpeie, dintr-o istorie plină de semnificaţii atrag pe fiecare turist, ca un uriaş magnet. Tot atît de atractive sînt şi cele cîteva vestite muzee dintre care cel lăsat de baronul Bruckenthal, este cel mai solicitat. Muzeul care-i poartă numele, este vizitat anual de zeci de mii de turişti din toate părţile. Bogatele colecţii ce le deţine oferă celor interesaţi o importantă sursă de documentare şi o bază serioasă de cercetare, a unor probleme legate de evoluţia naturii şi dezvoltarea societăţii dintr-o mare parte a Transilvaniei. Muzeul deţine o vestită bibliotecă documentară cuprinzînd peste 240.000 de volume: manuscrise, tipărituri vechi, moderne şi contemporane din toate ştiinţele. Renumita galerie de artă, care ocupă peste 20 încăperi ale muzeului, şi-a căpătat de mulţi ani o faimă mondială, datorită unor opere de mare valoare ale unor pictori ca: Jan van Eyck, Hans Memling, Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Jacob lordanes şi a multor alte opere de mare preţ. Dar Sibiul oferă oricărui oaspete multe alte valoroase comori. Aproape o jumătate de zi Ioana Roşianu, o tînără funcţionară din Sibiu, ne-a condus pe la alte numeroase monumente istorice de mare valoare arhitectonică şi ştiinţifică. Am coborît şi urcat trepte fără număr, am intrat prin galerii boltite, ne-am oprit în faţa a numeroase turnuri cu bătrîne clopote de aramă şi orologii, am ascultat un concert de orgă la vestita biserică evanghelică construită într-un curat stil gotic, am cunoscut uu- AUREL URZICA (Continuare în pag. a 3_a) SIBIU : Pasajul scărilor. TELEGRAMĂ Tovarăşului JUMJAAGHIM TEDENBAL prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Aflînd cu adîncă mîhnire vestea despre pierderile umane şi materiale provocate de inundaţiile care au avut loc în oraşul Ulan Bator, vă exprimăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, guvernului şi poporului frate mongol cea mai sinceră compasiune din partea întregului popor român şi a noastră personal. Vă rugăm să transmiteţi condoleanţele noastre familiilor celor care au pierit cu prilejul acestei calamităţi. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România economică a întreprinderilor Viața întoarcerea delegaţiei guvernamentale române din Turcia Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind din Ankara, delegaţia guvernamentală română condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, a făcut o vizită în această ţară. La sosire pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de faţă Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres) Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Danemarca Duminică, a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele P.C. din Danemarca, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tovarăşii Paul Emanuel, membru al Comitetului Executiv şi secretar al Comitetului Central al P.C. din Danemarca, şi Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al P. C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, delegaţia Partidului Comunist din Danemarca condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele Partidului Comunist din Danemarca, a sosit luni în regiunea Dobrogea. Delegaţia este însoţită de tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Pe aeroportul din Constanţa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Constantin Mîndreanu, membru supleant al C.C. al P.C.R, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R., Ion Popa, vicepreşedinte al Sfatului popular al oraşului Constanţa, Zinca Juţuianu, vicepreşedintă a Comitetului regional al femeilor, de activişti de partid. In cursul dimineţii, membrii delegaţiei au vizitat staţiuni de pe litoral şi oraşul Constanţa. ’ (Agerpres) Vizita in Danemarca a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a. c. PRODUSE NOI Numeroase întreprinderi constructoare de maşini din ţara noastră anunţă introducerea în fabricaţie a unor produse noi. Uzinele „Electrotehnica" din Capitală, de exemplu, au început producţia de serie a unui grup de comandă pentru instalaţiile de foraj care asigură conducerea simultană a patru instalaţii de foraj. Constructorii de utilaje grele pentru construcţii de la uzinele „Progresul" din Brăila au produs un rulou compresor pe pneuri, variantă perfecţionată a cunoscutelor rulouri cu tamburi demetal. El este destinat îndeosebi terenurilor nisipoase şi cu umiditate ridicată. Lărgind gama agregatelor de ridicat şi transportat aşa cum şi-a propus, colectivul uzinelor mecanice din Timişoara a completat seria podurilor rulante cu instalaţii de 5 şi 8 tone. Tot acest colectiv a realizat şi cîteva utilaje noi pentru industria alimentară. Caracteristic pentru noile utilaje este gradul tehnic superior la care sînt realizate, ele putînd fi comparate cu utilaje similare produse de alte țări. (Agerpres). O interesantă descoperire arheologică CLUJ. La Miceştii Turzii, în incinta gospodăriei ţăranului Vasile Neagu, cercetătorii muzeului de istorie din Turda au descoperit o inscripţie datînd din anul 1970.n. Ceea ce a atras atenţia, în primul rînd, a fost ornamentaţia sa aparte: în centru, în chip de floare, o rozetă, lateral frunze de ferigă, deasupra o dantelărie — tot de inspiraţie vegetală. Cercetările efectuate au stabilit că este vorba de un altar închinat zeului focului Volkanus Augustus, pentru sănătatea împăraţilor Septimius Severus şi Aurelius Antoninus-Caracala. El a fost realizat de o asociaţie a meşteşugarilor din acea vreme — „Collegium fabrum". (Agerpres)