Steaua Roşie, septembrie 1966 (Anul 18, nr. 205-230)
1966-09-01 / nr. 205
2 Roman Emanoil Bacaloglu Nume a cărui rezonanţă marchează în istoria matematicii şi fizicii din ţara noastră începuturile cercetărilor ştiinţifice spre aceste domenii, Emanoil Bacaloglu a văzut lumina zilei la 11 aprilie 1830 în oraşul Bucureşti. Primii paşi spre iniţierea în tainele cifrelor şi literelor îi face în şcolile bucureştene ale timpului, alături de alţi tineri din generaţia ce în curînd avea să propage şi să apere ideile progresiste ale timpului, culminînd cu revoluţia anului 1848. Eveniment deschizător de noi drumuri în istoria poporului nostru, revoluţia din 1848 a avut în persoana tînărului Bacaloglu, nu numai un simpatizant ci şi un spng susţinător, convins de justeţea realizării obiectivelor vizate, în special a problemelor arzătoare cerute de gloatele nevoiaşilor lucrători ai gliei strămoşeşti. Anii următori evenimentului ce zguduie din temelii întreaga Europă, constituie pentru tînărul Bacaloglu, perioada continuării studiilor sale pe o treaptă superioară, la început la Leipzig şi apoi la Paris, unde urmează cursurile Facultăţii de ştiinţe. Remarcat încă din această perioadă ca deosebit de dotat şi sîrguincios slujitor al ştiinţelor exacte, tînărul matematician român se face cunoscut în urma publicării unei serii de articole de geometrie diferenţială, care l-au consacrat, şi ca autor al unei importante descoperiri ce-i poartă numele: curba lui Bacaloglu, întoarcerea în ţară şi numirea lui ca prim profesor de fizică la Facultatea de ştiinţe din Bucureşti, a marcat pentru Emanoil Bacaloglu nu numai o importantă realizare şi afirmare personală, ci în primul rând o posibilitate de a-şi pune întreaga capacitate de care dăduse dovadă în slujba unei cauze măreţe: ridicarea pe o treaptă superioară a tinerii şcoli româneşti, de matematică şi fizică. In condiţiile vitrege ale timpului, cu mari eforturi şi uneori chiar sacrificii personale, Bacaloglu reuşeşte să procure aparatajul necesar experienţelor sale de fizică şi chimie, şi să înjghebe un laborator în cadrul facultăţii bucureştene unde să iniţieze tinerii săi studenţi în tainele fenomenelor naturii. Paralel cu activitatea de abnegat slujitor al catedrei, E. Bacaloglu desfăşoară o prodigioasă investigaţie ştiinţifică publicînd primele lucrări ştiinţifice româneşti în domeniul matematicii, fizicii şi chimiei. Deosebit de importante şi sub aspectul conţinutului, lucrările neobositului mentor al ştiinţeiprezintă şi o altă latură semnificativă şi anume: aceea a punerii bazelor terminologiei noastre ştiinţifice în aceste domenii. Semnificativ in această direcţie sînt însăşi cuvintele sale: „Argumentul că ştiinţa trebuie vorbită cu o limbă specială şi neînţeleasă mulţimii e demn de secolii trecuţi, de întuneric şi barbarie şi nu poate astăzi decît să acopere sub vălul misterului neştiinţa acelui care caută să predea ştiinţa despre care poate nu are decît idei confuze". De numele lui Emanoil Bacaloglu se leagă şi o altă operă valoroasă, care a marcat un pas important în afirmarea prestigiului ştiinţei româneşti: înfiinţarea Societăţii române de ştiinţe fizice, în cadrul căreia şi-au desfăşurat activitatea laborioasă întreaga galerie de nume a slujitorilor şcolii noastre naţionale în acest domeniu. Stingerea din viaţă a neobositului cărturar şi deschizător de drumuri la 30 august 1891, a însemnat pentru ştiinţa românească o pierdere mare. Memoria lui a rămas însă neştearsă în istoria ştiinţei româneşti. Continuatorii operei sale sunt mîndri de numele aceluia care a fost mentorul lor, şi ca prinos al recunoştinţei, înfăptuiesc lastăil, serb conducerea P.C.R., realizări şi succese măreţe, slujind o cauză scumpă întregului nostru popor, harnic şi plin de valori ale geniului uman. CORNELIU FURDA profesor Cinema „STEAGUL ROŞU" „Misiune extraordinară" Eroul filmului, a cărui acţiune se petrece în 1918, în plin război civil, este bolşevicul Kamo, prietenul lui Lenin, Dzerjinski şi Sverdlov, comunistul neînfricat ale cărui fapte extraordinare, prin îndrăzneala şi ingeniozitatea lor, sunt aproape neverosimile. Gorki îl numea „un artist al revoluţiei" şi afirma despre el că avea „un curaj aproape legendar", iar Dzerjinski îl caracteriza spunînd că „viaţa lui e însăşi revoluţia". Intr-adevăr, Kamoner-Petrosian s-a dăruit în întregime luptei revoluţionare, idealurilor nobile ale comunismului, punînd în slujba lor o cultură vastă, o inteligenţă sclipitoare, o neîntrecută ingeniozitate şi o remarcabilă tărie de caracter. Dar mai presus de toate acestea, a pus sufletul său mare şi generos, dragostea sa pentru popor şi credinţa fermă în cauza partidului. Filmul care rulează la Steagul roşu ne relatează una din misiunile sale, accentuînd însă nu pe spectaculos (deşi în activitatea lui Kamo n-au lipsit asemenea acţiuni), ci pe reliefarea duelului de inteligenţe, a înfruntării tăcute, încordate la maximum a unor adversari calculaţi, dibaci, demni unul de celălalt. Se creează astfel autentice momente de încordare (secvenţa cu anarhiştii fiind nu numai cea mai izbutită, dar şi cea mai semnificativă pentru „stilul” de lucru, îndrăzneţ şi sigur, al lui Kamo) şi filmul se urmăreşte cu real interes. Există, totuşi, unele momente statice, trenante, şi secvenţe prea teatrale, prin folosirea prea îndelungată a aceluiaşi decor (trenul), prin rigiditatea aparatului de filmat şi abundenţa dialogului. Opera regizorilor Stepan Kevorkov şi Erazm Karamean are însă meritul de a ne aduce pe ecran, într-un mod viu şi interesant, personalitatea, unică în felul ei, a acestui ostaş al revoluţiei, de a ne arăta convingător faima de care se bucura el atît în rîndurile poporului, cît şi în cele ale duşmanilor, dragostea cu care îl înconjurau oamenii simpli, ajutorul pe care i-l acordau ca să-şi poată îndeplini extraordinarele misiuni. O echipă de buni actori, dintre care se detaşeaza Gurghen Torinţ (Kamo), Semen Sokolovski (Savinkov), Boris Cirkov (Filer) şi Ella Lejder (Actriţa), alături de interpreţii rolurilor mai mici (între aceştia se află şi Vladimir Drujnikov) şi de o numeroasă figuraţie au reuşit să redea cu multă veridicitate atmosfera epocii, cu oamenii şi obiceiurile care o caracterizau. ZENO FODOR Campionatul categoriei A de fotbal Steaua n-a confirmat aşteptările Restanţă a etapei a II-a a campionatului categoriei A de fotbal, meciul Steaua .Politehnica s-a disputat ieri pe stadionul Republicii din Capitală. Victoria a revenit echipei bucureştene, cu rezultatul de 3—2. După performanţa de la Iaşi în prima etapă, cînd a învins cu 7 formaţia C.S.M.S., evoluţia echipei militare era aşteptată cuţin deosebit interes. Asistăm oare la o nouă ascensiune a echipei Steaua, cu un trecut atît de bogat în victorii sau rezultatul de la Iaşi a fost întîmplător ? Dacă meciul de ieri nu a dat un răspuns edificator la această întrebare, totuşi, despre o echipă Steaua în mare formă ar fi prematur să se vorbească. Jucătorii sunt buni, dar echipa e capricioasă! Curiozitatea iubitorilor de fotbal se îndrepta îndeosebi spre Voinea care a marcat la Iaşi 5 goluri. Şi ieri a marcat Voinea un gol, dar a ratat cel puţin trei, nu ocazii, ci super ocazii ! Ne-a plăcut în schimb Constantin, acelaşi inteligent dispecer al echipei sale. Politehnica însă a confirmat faptul că nu întîmplător a învins în etapa trecută, echipa campioană, Petrolul. E o formaţie cu mulţi tineri inimoşi, care joacă în viteză, interceptează cu uşurinţă mingile şi construieşte atacuri periculoase. După felul cum s-a desfăşurat partida, mai ales repriza secundă, studenţii timişoreni n-au meritat înfrîngerea. Dacă apărarea n-ar fi comis cîteva greșeli, dintre care una s-a soldat cu un gol, rezultatul ar fi fost probabil egal, mult mai corespunzător aspectului jocului. S-a remarcat în mod deosebit tînărul Regep, autorul celor două goluri ale Politehnicii, care a cîștigat întreaga simpatie a publicului. Golul al 2-lea înscris de el, a fost cel mai frumos gol al partidei. Pentru bucureşteni au înscris, în ordine : Voinea, Constantin şi Dumitru Popescu. Avînd 4 puncte, Steaua se află acum, împreună cu Dinamo și Progresul, pe primul loc în clasamentul campionatului categoriei A. ERNEST LOB HANDBAL Pregătirile echipei feminine „Mureşul“ In vederea noului sezon handbalistic echipa divizionară feminină Mureşul Tîrgu-Mureş se pregăteşte cu cea mai mare seriozitate sub îndrumarea antrenorului prof. Arcadiu Kameniţchi. Din lot fac parte: Elisabeta Szlölösi, Viorica Mailat (portar), Rozalia Soos, Elisabeta Varró, Eva Toth, Agneta Szöcs, Valeria Preda, Judith Szöllösi, Maria Temesvári, Ildikó Berecki, Maria Cătană ş. a. In afară de antrenamentele intense pe care echipa le susţine în perioada actuală, handbalistele din Tg.-Mureş susţin o serie de întîlniri amicale cu diferite echipe. Astfel, la sfîrşitul săptămînii trecute formaţia Mureşul s-a deplasat la Mediaş unde a întîlnit echipa Spartac din localitate pe care a întrecut-o cu scorul de 14—4 (7—0). Duminică, la Tg.-Mureş, pe terenul din parcul „23 August" a susţinut un meci cu Ş.S.E. Tg.-Mureş pe care a întrecut-o la scor. Astăzi de la ora 17, pe terenul Voinţa din Tg.-Mureş, echipa Mureşul va întîlni formaţia Record Mediaş. La 4 septembrie începe campionatul categoriei A la handbal feminin seria I. In prima etapă mureşencele vor juca în deplasare cu Voinţa Sighişoara. IOAN PAUȘ corespondent voluntar STEAUA ROȘIE CODRII PE APĂ Parcă ar fi un joc — beţe de chibrite legate între ele, într-un vas cu apă. In realitate sunt buşteni de cîţiva metri, trimişi la destinaţie printr-un mijloc străvechi, dar eficace şi economicos — cursul rîului. Sunt plute, fotografiate de la înălţimea vreunui pisc, de către fotograful Agerpres M. Alexe. Gospodari buni în raionul Odorhei Un scurt popas în oricare din oraşele şi satele raionului Odorhei prilejuieşte vizitatorului nu numai satisfacţia pulsului vioi din aceste localităţi, dar şi revelaţia înnoitoare a unei împliniri majore. Minunatelor frumuseţi dăruite de natură, mîna omului, descătuşată, le adaugă altele şi mai minunate. Şcolile spaţioase şi luminoase, căminele culturale impunătoare, blocurile zvelte, parcurile şi zonele verzi şi multe altele întregesc an de an, lună de lună peisajul mereu întinerit al raionului. Cu oricare cetăţean din Odorhei, Cristur, din Vlăhiţa, Mereşti, Corund, Avrămeşti, Cobăteşti, Sîncrai, Zetea sau din oricare localitate stai de vorbă, el îţi vorbeşte cu mîndrie despre oraşul sau satul în care locuieşte, despre hotărîrea de a-l face tot mai frumos, demn de zilele însorite pe care le trăim, sub soarele strălucitor al socialismului. Oameni harnici şi pricepuţi, cetăţenii din raionul nostru nu precupeţesc nici un efort pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor în care trăiesc şi muncesc. In însufleţite adunări populare, ei s-au angajat să execute anul acesta diferite lucrări cu caracter gospodăresc-edilitar, prin muncă patriotică, în valoare de aproape 6 milioane lei. Pentru a găsi soluţiile cele mai potrivite în vederea realizării exemplare a angajamentelor luate, atît la oraşe cît şi la sate au avut loc întîlniri şi consfătuiri între deputaţi şi alegători. La cele 850 de consfătuiri, cu 19.500 de participanţi, în centrul discuţiilor a stat înfrumuseţarea localităţilor. îndrumaţi de organizaţiile de partid şi mobilizaţi de sfaturile populare, cetăţenii raionului au luat parte de la mic la mare la acţiunile de interes obştesc întreprinse în acest an. Şi, desigur, rezultatele n-au întîrziat să se arate. Valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la aproape 4.900.000 lei, depăşindu-se cu peste 800.000 lei angajamentele luate. Cu contribuţia largă a cetăţenilor, prin munca lor însufleţită, localităţile raionului s-au îmbogăţit cu noi parcuri şi zone verzi, cu noi reţele de apă, de lumină electrică, drumuri, poduri etc. De exemplu, cetăţenii din raion au reparat şi întreţinut, prin muncă patriotică, drumuri pe o lungime de 123 km, au reparat şi întreţinut străzi şi trotuare pe 180.900 mp, au plantat aproape 27.000 pomi şi arbori ornamentali, au extins reţelele de apă cu 9 km etc. Desigur, la dezvoltarea şi înnoirea localităţilor, raionul nostru simte din plin sprijinul statului. O contribuţie de seamă aduc şi cetăţenii, participînd atît cu muncă cît şi cu bani. Astfel, din contribuţia bănească a cetăţenilor, la Corund, Fîntîna Brazilor, Subcetate, Medişorul Mare au fost date în folosinţă noi săli de clasă; în cinci localităţi s-a introdus curentul electric în şcoli şi căminele culturale, la Urcani, Chimuşu, Ghipeş, Aldea, Mereşti căminele culturale au fost dotate cu televizoare. In oraşul Odorhei, oraş clasat pe locul doi pe ţară în anul trecut, cetăţenii muncesc cu avînt sporit pentru: menţinerea titlului de fruntaş şi anul acesta. Ei au depăşit angajamentele luate cu 210.488 lei, realizînd prin muncă patriotică diferite lucrări în valoare de 1.159.000 lei. Printre altele, s-au continuat lucrările de amenajare a complexului sportiv, au fost plantaţi peste 15.000 de pomi şi arbori ornamentali, s-au extins parcurile şi zonele verzi pe o suprafaţă de 44.000 mp etc. Şi la Vlăhiţa, prin muncă patriotică, s-au amenajat parcuri şi zone verzi pe 15.000 mp, precum şi un teren de sport, prevăzut cu teren de joc pentru copii, bazin de înot, teren pentru hochei, pentru volei şi baschet, o sală de popice etc. Aici, valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la 565.769 lei, evidenţiindu-se în mod deosebit, pentru participarea la muncă, deputaţii şi membrii comitetelor de cetăţeni ca Ilona Kiss, Géza Kelemen, Vilhelem Balázs, Domokos Vitus şi mulţi alţii, care prin exemplul lor personal au mobilizat şi pe ceilalţi cetăţeni la acţiunile întreprinse de sfatul popular. NICOLAE FORRO instructor al Sfatului popular raional Odorhei s Pont . JOI, 1 SEPTEMBRIE TG.-MUREŞ. — Arta: filmul Cele două orfeline. Progresul: filmul Corăbiile lungi. Steagul roşu: filmul Misiune extraordinară. Tineretului: filmul Pinguinul. Muncitoresc: filmul Oameni şi drapele, seria I şi II. Flacăra: filmul Amintiri din copilărie. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Gentlemanul din Cocody. Luduş — Flacăra: filmul Finala buclucaşă. Miercurea-Curc — Harghita: fiîfhul Fantomai'.'’ Odorhei „—Muncitoresci : filmul Duminică la ora 6. Reghin — Patria: filmul Eu sunt Cuba! Victoria: filmul îndrăzneţul Pardaillan. Tîrnăveni — Melodia: filmul Coliba unchiului Tom. Topliţa — Muncitoresc: filmul Atentatul. JOI, 1 SEPTEMBRIE 18,00 — Emisiune pentru copii şi tineretul şcolar; 18,30 — Campionatul european de atletism — Budapesta; 20,45 — Telejurnalul de seară; 21,00 — Debuturi; 22,00 — Cincisprezece minute cu celebrul comic Max Linder; 22,15 — Film: „Eine kleine nachtmusik" de Mozart; 22,30 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 2 SEPTEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,30 — Actualitatea agrară; 7,30 — Acordeonul vesel; 8,30 — La microfon, melodia preferată; 10,16 — Nestemate folclorice; 11,35 — Muzică uşoară; 12,30 — Coruri bărbăteşti; 13,10 — Fragmente din opereta „Ana Lugojana" de Filaret Barbu; 14,08 — Concert de estradă; 15,30 — Caleidoscop muzical; 17,45 — De la un şlagăr la altul; 18,40 — Radiosimpozion „Progresul tehnic şi personalitatea muncitorilor"; 19,00 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 19,35 — Varietăţi muzicale; 20,00 — Radiogazeta de seară; 21,20 — Discurile noastre vă aparţin; 22,45 — Melodii pentru ore tîrzii. Programul II: 8,15 — Muzică uşoară; 8,30 — Muzică populară; 9,41 — Pe unda muzicii uşoare; 10,15 — Teatru radiofonic „Pygmalion" de G. B. Shaw; 13,08 — Săptămîna muzicii vietnameze; 13,45 — Muzică din opereta „Boccacio" de Suppé; 14,30 — Concert de prînz; 15,50 — Jocuri populare; 16,30 — Mozaic sonor; 18,00 — Din repertoriul lui Yves Montand; 19,03 — Muzică populară; 19,30 — Drumeții veseli „Pe Valea Prahovei"; 20,40 — Muzică ușoară; 21,05 — Fragmente din opera „Tosca" de Puccini; 22,07 — Muzică ușoară; 22,35 — O melodie dintr-o mie. PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din seara zilei de 31 august a. c. au fost extrase numerele : 38, 42, 37, 20, 8, 30. Rezerve : 27, 21. Fond de premii : 599.360 Iei. ANGAJEAZĂ IMEDIAT UN ȘEF DE SERVICIU PLAN CU STUDII CORESPUNZĂTOARE. INFORMAȚII LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII, REGHIN, STR. AXENTE SEVER NR. 6, TELEFON 66 SAU 69. Trustul minier Baia Mare OFERĂ SPRE VINZARE FĂRĂ REPARTIŢIE : — RULMENŢI DIFERIŢI — CURELE TRAPEZOIDALE — CUIE DIFERITE — CHIMICALE ŞI STICLĂRIE PENTRU LABORATOR — FITINGĂRIE — VASE EMAILATE — DIFERITE ALTE MATERIALE Listele complete se pot consulta de către delegaţi între ora 8—14. Informaţii suplimentare se vor putea obţine la serviciul depozite. — Telefon: 6600 interior 190. ÎHTREPRINDEREA UM ffllDMM, comuna Teliuc, regiunea Hunedoara angajeazâ s — MINERI PENTRU SUBTERAN — AJUTORI MINERI PENTRU SUBTERAN — MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU SUBTERAN. Salariul pe zi: 64 lei/post mineri; 54 lei/post ajutori mineri; 41 lei/post muncitori necalificaţi. f" Se asigură cazare în dormitoare comune pentru nefamiliști și trei mese la cantină contra cost (7,25 lei). Informații suplimentare la telefon nr. 2275, interior: 87. energoconstrucţia Bucureşti, ŞANTIERUL ENERGOCONSTRUCŢIA Luduş—Fîntînele cu sediul în incinta şantierului din Iernut, organizează un CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi: — Două posturi de MAIŞTRII PRINCIPALI CONSTRUCTORI — Două posturi de MAIŞTRII CONSTRUCTORI. Condiţiile sunt cele prevăzute în H.C.M. 1.061/1959 şi H.C.M. 875/1960. Cererile şi informaţiile se primesc la sediul întreprinderii, serviciul ,organizarea muncii. Concursul va avea loc la 15 septembrie 1966. .y .v««. . NT. nu’ ^ I • f li» * ’ ✓X întreprinderea ifayCctefe£e «£££6A/VJ» Ho/ coMorrn avantajoase la CUMPĂRAREA CJ PLATA ÎHRATE. ( formaţi/ detailate primiţi la Înştiinţare Direcţia regională C. F. R. Braşov, pentru îmbunătăţirea noului mers al trenurilor ce se va aplica DIN 28 MAI 1967, solicită concursul publicului călător care utilizează mijloacele de transport feroviar de pe raza sa de activitate, pentru a face propuneri pînă LA DATA DE 5 SEPTEMBRIE 1966. Propunerile se vor trimite pe adresa Direcţia regională C.F.R. Braşov — serviciul mişcării — str. Politehnicii nr. 1, Braşov. Propunerile care vor sosi DUPĂ DATA DE 5 SEPTEMBRIE nu vor putea fi luate în consideraţie, lucrările fiind definitivate.