Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)
1966-10-09 / nr. 238
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional CONDUCĂTORII DE PARTID ȘI DE STAT ÎN MIJLOCUL OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA HUNEDOARA Publicăm continuarea reportajului apărut în numărul de ieri al ziarului nostru Industrializarea - calea dezvoltării întregii economii şi creşterii bunăstării poporului Mitingul de la Hunedoara In după-amiaza zilei de vineri, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Virgil Trofin, s-au îndreptat spre Hunedoara. Pădurea coşurilor fumegînde, siluetele halelor de dimensiuni impresionante vestesc încă de departe prezenţa în Valea Cernei a cetăţii metalului — vastă şi elocventă sinteză a marii epopei a industrializării socialiste a României. Hunedoara de astăzi — ale cărei tradiţii în plămădirea metalului coboară în adîncul mileniilor — înfăţişează privirilor tabloul unei dezvoltări de o impetuozitate fără precedent pe aceste meleaguri. Ea se înscrie pe traiectoria mereu ascendentă a economiei noastre naţionale cu cele aproape 1.400.000 tone fontă, 2.500.000 tone oţel, 1.500.000 tone laminate finite, pe care Ie dă anual ţării şi care se revarsă ca un uriaş fluviu incandescent. La intrarea în oraş, străjuită de un portal avînd încrustate, din fier forjat, contururile unui furnal şi unui cuptor Martin, se aflau, în salopetele lor obişnuite, jurnalişti şi oţelari, constructori, mineri de la Teliuc şi Ghelar. Alături de ei se găseau pădureni din cătunele de pe crestele munţilor învecinaţi, în pitorescul şi străvechiul lor port, păstrat cu sfinţenie încă de pe vremea dacilor. Oaspeţii sînt salutaţi de tovarăşii Pogea Brîncoveanu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, şi Viorel Răceanu, preşedintele Sfatului popular orăşenesc. Un inimos cuvînt de „bun venit" rosteşte unul dintre veteranii uzinei, jurnalistul Gheorghe Roman, care de peste trei decenii este mereu prezent la marile izvoare de fontă ale Hunedoarei. Dar cel mai grăitor salut este întruchipat de o lozincă prinsă, la zeci de metri înălţime, între două coşuri ale oţelăriei, exprimînd căldura simţămintelor pe care le trăiesc hunedorenii. Pe măsură ce coloana de maşini înaintează spre locul mitingului, panorama oraşului îşi dezvăluie pas cu pas prospeţimea şi frumuseţea. Verticalele blocurilor se succed armonios pe fundalul colorat în toate nuanţele toamnei al dealului Chizid. Peste zece mii de apartamente, numeroase şcoli, instituţii sanitare, aşezăminte de cultură definesc imaginea contemporană a Hunedoarei socialiste. La capătul bulevardului Dacia, acolo unde va fi viitorul centru administrativ al oraşului, oaspeţii iau loc în tribuna oficială. Marea mulţime, care dă bulevardului aspectul unui larg amfiteatru, izbucneşte în puternice aclamaţii şi urale. Mitingul este deschis de tov. Pogea Brîncoveanu. In numele siderurgiştilor şi al celorlalţi locuitori ai Hunedoarei vorbesc inginerul Nicolae Agachi, directorul general, al combinatului, şi profesoara Raîsa Boiangiu, directoarea şcolii generale nr. 3. Salutat cu îndelungi ovaţii, ia cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Daţi-mi voie să încep prin a vă transmite dumneavoastră, muncitorilor siderurgişti, tuturor locuitorilor oraşului Hunedoara, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului şi al guvernului Republicii Socialiste România. După ce s-a referit la tradiţiile revoluţionare şi progresiste ale hunedorenilor, vorbitorul a spus: Marele combinat siderurgic de la Hunedoara a cunoscut în anii puterii populare o dezvoltare continuă. El asigură astăzi mai mult de o treime din producţia de oţel a patriei noastre. Dezvoltarea şi modernizarea combinatului constituie un viu exemplu al politicii partidului nostru de industrializare socialistă, singura cale de creştere a potenţialului economic al ţării, de asigurare a bunăstării poporului, de întărire a independenţei şi suveranităţii naţionale. In anii construcţiei socialiste, alături de dezvoltarea combinatului, în mod impetuos s-a schimbat şi înfăţişarea oraşului Hunedoara. S-au înălţat cartiere noi de locuinţe, s-au construit importante unităţi social-culturale, s-au îmbunătăţit condiţiile de odihnă şi de viaţă ale oamenilor muncii. Toate aceste înfăptuiri sunt rodul muncii harnicei noastre clase muncitoare, al tuturor oamenilor muncii din Hunedoara care, urmînd neabătut politica partidului, înfăptuiesc prevederile programului de desăvîrşire a construcţiei socialiste, deînflorire a României. Desigur tovarăşi aceste realizări au cerut eforturi, au presupus învingerea multor greutăţi. Au fost şi lipsuri, s-au mai săvîrşit şi greşeli, şi trebuie să spunem, lipsuri mai sunt încă în activitatea noastră. Aici la Hunedoara mai sunt încă lucruri de îndreptat, munca poate să se desfăşoare şi mai bine. Ceea ce este însă caracteristic întregii noastre activităţi, inclusiv a muncitorilor şi a comuniştilor din Hunedoara, este faptul că întotdeauna am ştiut să înlăturăm neajunsurile, să asigurăm mersul înainte al patriei noastre, să ridicăm continuu bunăstarea poporului român. După cum ştiţi, Congresul al IX- lea al partidului a trasat un minunat program de dezvoltare a patriei pînă în 1970. Acest program conţine prevederi importante şi pentru oraşul şi combinatul Hunedoara. Dumneavoastră trebuie să daţi 2.800.000 de tone de oţel în 1970. Este o sarcină grea. Trebuie construite noi furnale, trebuie construit un laminor nou, modern. Aproape trei miliarde de lei sunt prevăzuţi în planul de investiţii numai pentru realizarea noilor obiective din combinat. Dumneavoastră, siderurgiştilor, vă este limpede ce importanţă are metalul pentru patria noastră. Fără o puternică industrie grea, fără o industrie constructoare de maşini — şi pentru a avea industrie constructoare de maşini trebuie să avem oţel — nu se poate asigura mersul înainte al societăţii noastre, nu se poate vorbi de desăvîrşirea construcţiei socialiste şi de crearea condiţiilor pentru trecerea spre comunism. lată de ce noi punem în continuare accentul pe industrializare, pe sporirea producţiei de metal, pe dezvoltarea industriei constructoare de maşini, văzînd în aceasta garanţia desăvîrşirii construcţiei socialiste, creării condiţiilor pentru trecerea spre comunism, asigurării independenţei şi suveranităţii patriei noastre. Subliniind în continuare că paralel cu sporirea producţiei de metal trebuie pus un accent mai mare pe îmbunătăţirea calităţii oţelului, tovarăşul Ceauşescu a spus: partidul şi guvernul au luat măsuri pentru a asigura ca pînă în 1970 să sporească ponderea oţelului de calitate superioară în producţia totală de oţel. In această privinţă şi dv., celor din Hunedoara, vă revin sarcini însemnate. Trebuie îmbunătăţită continuu calitatea oţelului, trebuie, asigurat ca laminatele pe care le produceţi să corespundă tuturor cerinţelor economiei naţionale. Aceasta presupune o organizare superioară a producţiei, o mai bună disciplină a muncii, impune tuturor, conducerii combinatului, organizaţiilor de partid, de sindicat, U.T.C., fiecărui muncitor, inginer, tehnician, să aibă permanent în centrul preocupărilor lupta pentru o calitatemai bună a metalului, a laminatelor, a tuturor produselor care ies din uzina dumneavoastră. Noi avem convingerea că muncitorii din Hunedoara îşi vor face datoria faţă de patrie, vor da oţel şi laminate mai multe, la timp şi de mai bună calitate. Vă dorim succes în aceste eforturi închinate prosperităţii României socialiste. O dată cu creşterea producţiei va cunoaşte o nouă dezvoltare oraşul dumneavoastră. Se vor clădi circa 3.800 de apartamente noi, se vor construi noi unităţi de deservire social-culturală, care vor contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor Hunedoarei. După cum ştiţi, Congresul al IX-lea a prevăzut o creştere a nivelului veniturilor oamenilor muncii în anii cincinalului de circa 20 la sută, precum şi îmbunătăţirea pensiilor salariaţilor. Şi vreau să comunic că încă de la începutul anului viitor se va aplica sporirea pensiilor şi se va elabora o nouă lege a pensiilor, care va crea condiţii mai bune pentru asigurarea la bătrîneţe a acelora care muncesc pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In încheiere, tovarăşul Ceauşescu a urat muncitorilor siderurgişti, tuturor locuitorilor oraşului Hunedoara succese tot mai mari în întreaga lor activitate. Dorim — a spus el — ca prin munca dumneavoastră să vă aduceţi din plin contribuţia la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al partidului, încît alături de toţi oamenii muncii să puteţi să spuneţi cu mîndrie şi dumneavoastră în 1970: „In tot ceea ce s-a înfăptuit în România este cuprinsă şi o parte din munca noastră, a celor de la Hunedoara!“. Participanţii la adunare au aplaudat îndelung, în repetate rînduri, cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cursul expunerii sale, dînd explicaţii asupra caracteristicilor arhitectonice ale construcţiei. Numeroase mărturii evocă rolul însemnat pe care l-a jucat vechea familie românească a lui loan de Hunedoara în apărarea civilizaţiei europene de pericolul jugului turcesc, precum şi prestigiul de care s-au bucurat loan şi fiul său, Matei, în rîndurile personalităţilor de seamă ale epocii. Discutînd cu arhitectul Nicolae Voiculescu, oaspeţii se interesează de mersul lucrărilor de restaurare, care vor reda castelului autenticitatea şi strălucirea sa de altădată. La plecare, conducătorii de partid şi de stat au scris în „Cartea de aur": „Eroicele fapte de arme ale lui Ioan de Hunedoara şi ale celorlalţi viteji din familia Corvinilor se înscriu cu cinste în istoria luptelor poporului român împotriva asupritorilor, pentru libertate şi progres social". La numai cîteva sute de metri ne aflăm în plin miez al contemporaneităţii socialiste. Oaspeţii pătrund pe porţile combinatului siderurgic, în întîmpinarea conducătorilor noştri vin tov. Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, reprezentanţii conducerii întreprinderii şi ai organizaţiei de partid, un mare număr de siderurgişti. Lingă o machetă, care prezintă înfăţişarea de azi a combinatului, prefigurînd, totodată, dezvoltarea sa viitoare, au loc discuţii referitoare la perspectivele acestui important centru industrial in cincinal. In prezent, aici se realizează în 50 de zile producţia de oţel şi in 30 de zile cea de fontă a româniei antebelice. ,Se relevă în discuţie că cele 2,3 miliarde de lei ce se vor investi în anii, următori vor permite sporirea considerabilă a producţiei, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ. Secretarul general al Comitetului Central dă o înaltă apreciere eforturilor rodnice ale siderurgiştilor hunedoreni, subliniind, în acelaşi timp necesitatea perfecţionării procedeelor tehnologice, a creşterii, exigenţei faţa de calitatea şi disciplina muncii în fiecare verigă a procesului de producţie, de la conducerea combinatului la ultimul muncitor. Prima secţie importantă vizitată este oţelăria Martin nr. 2, cea mai mare din ţară. Din fascinantul joc al vîlvătăilor, dirijat de la distanţă de meşteri pricepuţi şi harnici, se zămisleşte oţelul, oră de oră, minut de minut, zi şi noapte. Conducătorii de partid şi de stat asistă la luarea unei probe, contemplă prin vizeta de cobalt clocotul văpăilor purpurii şi urmăresc, de la pupitrul de comandă, pregătirea noii şarje. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se întreţine cu oţelarii Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste, Teodor Caramalis, Ariton Bucur, cu conducătorii tehnici ai oţelăriei, interesîndu-se de realizarea sortimentelor de oţel cerute de marile uzine constructoare de maşini. — De cînd lucrezi la oţelărie? — îl întreabă tovarăşul Ceauşescu pe prim-topitorul Constantin Enache. — Sînt aproape douăzeci de ani... — Frumos ! Şi cu îndeplinirea planului cum staţi ? — Depăşit... — Şi mai frumos! Vă urez sănătate şi noi succese... In cursul discuţiei, conducătorii de partid şi de stat dau preţioase indicaţii privind asimilarea de noi mărci de oţeluri superioare, sporirea indicilor de utilizare a agregatelor, întărirea disciplinei tehnologice. Oaspeţii se îndreaptă spre secţia a 111-a furnale. Doi coloşi argintii domină împrejurimile cu silueta lor impresionantă. Primul furnal de 1.000 metri cubi funcţionează de cîţiva ani, înscriind în cronica siderurgiei româneşti cei mai ridicaţi parametri tehnico-economici. Al doilea furnal, nr. 8, de 1 000 metri cubi,— unde s-a aprins focul abia în urmă cu zece zile,— este o creaţie exclusivă a specialiştilor şi constructorilor români, o realizare a ştiinţei şi tehnicii noastre. El a fost înălţat întimpul record de numai optsprezece luni şi se caracterizează printr-un înalt grad de automatizare şi mecanizare. Intr-o atmosferă emoţionantă are loc inaugurarea oficială a furnalului, cu care prilej echipa cunoscutului primtopitor Simion Jurcă deschide calea şuvoiului de fontă, însoţit de o jerbă de scîntei ţîşneşte un rîu de foc. Este una dintre primele şarje destinate oţelăriei. In cabina de comandă, oaspeţilor li se prezintă funcţionarea perfecţionatelor sisteme de dirijare şi control care conduc şi urmăresc, clipă cu clipă, complicatele procese din măruntaiele incandescente ale agregatului. Acest nou furnal realizează în mai puţin de douăzeci de zile întreaga producţie de fontă a vechii Hunedoare. Cadrele tehnice, jurnaliştii se angajează în faţa conducerii de partid şi de stat să muncească în aşa fel încît „noul născut" al cincinalului să se situeze la nivelul marilor agregate de acest fel din cele mai moderne întreprinderi siderurgice ale lumii. Continuîndu-şi vizita în combinat, înalţii oaspeţi poposesc la complexul de laminoare, marea poartă a Hunedoarei, de unde metalul este expediat pe arterele vitale ale economiei naţionale, precum şi peste hotare, în 23 de ţări. Se trece prin halele laminorului bluming, prin sala de maşini, pe lîngă liniile de semifabricate, de profile fine, sîrmă şi benzi. Impresionează măiestria şi precizia cu care se lucrează, folosindu-se din plin toate avantajele electronicii pentru obţinerea unei înalte productivităţi a muncii. Sub vastele cupole se desfăşoară spectacolul sobru şi în acelaşi timp grandios al unei munci de înaltă perfecţiune tehnică. Subliniind valoarea experienţei acumulate de colectivul de laminatori în atingerea rapidă a parametrilor proiectaţi, în lărgirea continuă a gamei de sortimente — tovarăşul Ceauşescu arată, totodată, că este imperios necesar să se acorde o atenţie sporită utilizării mai judicioase a capacităţilor de producţie, să se gospodărească mai atent metalul, să se manifeste o grijă accentuată faţă de finisarea şi aspectul comercial al produselor. Oaspeţii cer amănunte în legătură cu amplasarea şi construcţia viitorului laminor bluming de 1.300 mm, pregătirea documentaţiei şi a comenzilor de utilaje. Evidenţiind importanţa unui efort şi mai susţinut pentru îmbogăţirea varietăţii de laminate, secretarul general al Comitetului Central a dat indicaţii pentru creşterea producţiei de oţel-beton menit să satisfacă marile cerinţe ale şantierelor cincinalului. Noi socotim aceste indicaţii drept o sarcină importantă şi ne vom strădui s-o îndeplinim cît mai bine — spune directorul general al combinatului. La despărţirea de harnicul colectiv al siderurgiştilor, conducătorii de partid şi de stat semnează în cartea de onoare a combinatului sub următorul text : „Apreciem în mod deosebit eforturile încununate de succes ale siderurgiştilor hunedoreni de a da patriei cantităţi sporite de mal, de bună calitate — atît de necesar operei de industrializare socialistă. Tuturor lucrătorilor acestei puternice „cetăţi de foc" a României socialiste le adresăm din inimă urările noastre de noi succese". Pe înserat, oaspeţilor li se oferă un spectacol festiv în marea sală a Casei de cultură a oraşului. Timp de peste o oră se perindă în faţa spectatorilor — în vers, cîntec şi dans — imagini din istoria zbuciumată, plină de aprige bătălii pentru libertate, a acestor străvechi plaiuri româneşti, de la legendarele figuri ale lui Decebal, Mihai Viteazu pînă la neînfricatele căpetenii ale moţilor, Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu. Ca o apoteotică încununare răsună cîntecele şi jocurile pline de voioşie închinate marilor înfăptuiri ale prezentului socialist, ritmurilor vii ale propăşirii industriale, încrederii nestrămutate în viitorul luminos al patriei. Ieşind din sala de spectacole, conducătorii de partid şi de stat sunt salutaţi de mulţimea imensă a hunedorenilor care au încins, în piaţa din faţa Casei de cultură, o mare „Floră a Unirii“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se (Continuare în pag. a 3-a) în cetatea metalului, în mijlocul bravilor siderurgişti hunedoreni Oaspeţii fac apoiun scurt popas pe tărîmurile glorioase ale istoriei acestor ţinuturi. Se vizitează impunătorul castel medieval al Corvineştilor, ridicat încă din secolul al XIV-lea, pe un meterez de stîncă, în calea cotropirilor otomane. In timp ce trîmbiţaşii vestesc de pe parapet sosirea oaspeţilor, oameni în, veşminte de ostaşi ai epocii, înarmaţi cu halebarde, prezintă onorul. Profesoara , Maria Cosma — descendenta unei familii care timp de generaţii s-a dedicat conservării acestui monument istoric — îi călăuzește pe conducătorii de partid și de stat în sala cavalerilor și la capelă. Anul XVIII. Nr. 238 (2.663) Duminică, 9 octombrie 1966 4 pagini 25 bani Ziua petrolistului La 9 octombrie petroliştii din întreaga ţară sărbătoresc ziua lor. Intrată în tradiţia poporului nostru „Ziua Petrolistului", constituie un prilej de trecere în revistă a realizărilor obţinute de cei care lucrează în acest important sector al economiei naţionale. Anul acesta ca şi în alţi ani, ei au obţinut importante succese în muncă. Planul pe 9 luni de exemplu, a fost realizat şi depăşit, atît în sectorul de foraj, cît şi în cel de extracţie şi prelucrare a ţiţeiului. In această perioadă au fost date în producţie noi structuri petrolifere şi gazeifere, au fost extinse metode moderne de extracţie şi prelucrare a ţiţeiului şi s-a obţinut o valorificare superioară a fiecărei tone de ţiţei. Modernizarea şi mai buna utilizare a instalaţiilor de foraj au făcut ca viteza de lucru la forajul de exploatare să crească cu 50 la sută faţă de 1959. Sondorii din întreaga ţară au reuşit ca pînă la începutul acestei luni să depăşească planul de foraj la zi cu mai bine de 41.000 de metri. Conform prevederilor de plan pînă la sfîrşitul anului volumul forajului va creşte cu aproape 80 la sută în comparaţie cu 1959, cea mai însemnată creştere înregistrîndu-se la forajele de cercetare geologică. Acest lucru confirmă încă o dată atenţia deosebită ce se acordă descoperirii şi punerii în valoare a noi zăcăminte de hidrocarburi. In cursul anului au fost obţinute succese pe linia extinderii forajului de mare adîncime. O contribuţie însemnată la dezvoltarea activităţii de foraj au adus-o noile instalaţii produse de industria noastră constructoare de utilaj petrolier — 3 Dh-200 şi 4 Dh-315; recent, cu ultima instalaţie s-a depăşit graniţa celor 6.000 metri adîncime. Preocuparea sondorilor pentru perfecţionarea continuă a regimului de lucru prin folosirea sapelor cu role de mare capacitate, a sapelor cu diamante, extinderea fluidelor de foraj cu caracteristici îmbunătăţite a dus la reducerea cheltuielilor cauzate de pierderile de circulaţie, avarii şi complicaţii în timpul forajului. Cu realizări de seamă întîmpină „Ziua Petrolistului" şi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din rafinării. De la începutul anului şi pînă acum ei au dat peste sarcinile de plan mai mult de 42.000 tone benzine, 17.000 tone motorină, aproape 2.000 tone uleiuri şi peste 11.000 tone produse aromate destinate industriei petrolifere şi îndeosebi petrochimiei, ca materii prime de mare valoare. In aceeaşi perioadă a fost îmbunătăţită calitatea uleiurilor pentru motoare şi a crescut cifra octanică a benzinelor. Cama produselor petroliere s-a îmbogăţit cu sortimente noi, cum sunt aditivii polifuncţionali, uleiurile speciale pentru motoare cu calităţi similare celor mai bune produse de acest gen aflate în prezent pe piaţa mondială. La obţinerea acestor succese au contribuit şi noile capacităţi de producţie intrate în funcţiune în cursul anului. Este vorba de instalaţia de reformare catalitică de la rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, precum şi de instalaţia pentru producerea de aditivi polifuncţionali, folosiţi la îmbunătăţirea calităţii uleiurilor la rafinăria de la Teleajen. La Brazi se află în curs de construcţie, un complex de cracare catalitică, care va transforma produse reziduale în benzine cu cifră octanică ridicată. Realizările obţinute în primele trei trimestre ale acestui an confirmă hotărîrea petroliştilor de a traduce în viaţă , importantele sarcini ce le revin din Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului. In cincinal, este prevăzută atingerea unei producţii de 13,2 milioane tone ţiţei şi a 18,5 miliarde metri cubi gaz metan. înfăptuirea acestor sarcini va duce la o valorificare superioară a bogăţiilor naturale de ţiţei şi gaze ale ţării. PETRE UILACAN GHEORGHE PREDA redactori la Agerpres Clădirea administrativă a întreprinderii de utilaje pentru industria ușoară In raionul Reghin Însămînţatul griului se desfăşoară anevoios Paralel cu recoltatul sfeclei de zahăr, care s-a efectuat în proporţie de 49 la sută, cu scosul cartofilor şi culesul porumbului (care abia a început, unităţile agricole din raionul Reghin lucrează intens şi la pregătirea terenului, la însămînţarea griului. Cooperativele agricole din Dedrad, Petelea, Băla, Monor şi altele (unde ritmul însămînţărilor, după grafic, este respectat) au reuşit să însămînţeze griul în proporţie de peste 40 la sută. La alte cooperative agricole, între care cele din Voivodeni, Reghin, Iara de Mureş, deşi există teren suficient pregătit pentru însămînţare, totuşi, din cauza unei slabe îndrumări tehnice, există un mare decalaj între terenul pregătit şi semănat. Cu prilejul raidului anchetă întreprins vineri prin unităţile agricole din partea de cîmpie a raionului am remarcat sîrguinţa unor tractorişti pentru a efectua lucrări de calitate la arat şi semănat, dar au fost şi destule cazuri cînd la brigăzile de tractoare care deservesc C.A.P. din Cozma, Milaş, Crăieşti, Băla, numeroase tractoare şi semănători erau defecte. La brigada din Cozma, tractorul cu nr. 306 după 5 săptămîni de reparaţii şi suprareparaţii făcute la SM.T. Reghin şi altele 2 săptămîni la sediul brigăzii, era din nou defect vineri, iar brigadierul, lipsit de ajutorul atelierului mobil, se chinuia să-i găsească „leacul". Tot aici Ioan Varodi, preşedintele C.A.P. Cozma, nu era de loc mulţumit de munca brigăzii de tractoare. Tractoriştii Vasile Suciu şi Vasile Urmenişan nu au satisfăcut cererea preşedintelui de a lucra mai întîi la semănat şi apoi la arat. Alţi tractorişti pleacă neînvoiţi la S.M.T., în oraşul Reghin. Brigada de tractoare din Milaş avea tractoare defecte şi ducea lipsă de carburanţi. In ritm nesatisfăcător se desfăşoară însămînţările şi la cooperativele din Crăieşti, Milaş, Beica, Lueriu, Petrilaca şi altele. Pentru ca semănatul griului să fie mult intensificat se impune ca Consiliul agricol raional, în colaborare cu Uniunea raională a C.A.P. să controleze cum sînt folosite mijloacele de transport, să asigure unităţile agricole cu un număr mai mare de autocamioane pentru a grăbi ritmul de livrare al sfeclei de zahăr, şi a da posibilitate mecanizatorilor să lucreze mai intens la pregătirea terenului. De asemenea, S.M.T. Reghin, să asigure o asistenţă tehnică mai calificată, operativă pe teren, pentru înlăturarea defecţiunilor. REMUS CÂMPEAN In pag. a 2-a Cronica spectacolului „MITICĂ POPESCU" de Camil Petrescu CU CARE ŞI-A DESCHIS STAGIUNEA TEATRUL DE STAT D/^ TG.-MUREŞ uri