Steaua Roşie, noiembrie 1966 (Anul 18, nr. 257-282)

1966-11-01 / nr. 257

PROIECTUL legii pensiilor în dezbatere Cînd infirmitatea survine în afara activităţii salariate, cum se stabileşte pensia ? Proiectul de lege privind acorda­rea pensiilor de asigurări­ sociale de stat şi a pensiei suplimentare oglin­­­­deşte grija deosebită care se acor­dă azi în ţara noastră pentru asi­gurarea unei bătrîneţi lipsite de griji. Muncitorii, tehnicienii, ingi­nerii, funcţionarii, toţi salariaţii Fa­bricii de zahăr din Luduş au primit cu multă satisfacţie noile măsuri luate de partidul şi guvernul nos­tru pentru ridicarea continuă a bu­năstării poporului. Acestea consti­tuie pentru toţi oamenii muncii un puternic imbold în munca dedicată dezvoltării economiei naţionale, în­floririi şi propăşirii patriei noastre socialiste. Studiind proiectul de lege m-am oprit asupra articolului 29. Aici, la­­triniatele 1 şi 2 se arată că cei care şi-au pierdut capacitatea de muncă fiind invalizi de gradul I şi II, pre­cum şi invalizii de gradul III nere­versibili, dacă au o vechime în mun­că de 25 de ani bărbaţii şi 20 de ani femeile au dreptul la cuantumul pensiei pentru limita de vîrstă chiar dacă nu au îndeplinit vîrsta cerută pentru obţinerea pensiei. Această prevedere, după cum în­țeleg eu­, făcînd legătură cu alinia­tul 2 din articolul 24, se aplică numai dacă invaliditatea a surve­nit în timpul activităţii salariate. Pot să existe cazuri cînd, femeile în special, după 20 de ani de ac­tivitate salariată întrerup munca, din diferite cauze. Si, tocmai în această perioada, cînd nu se află în muncă salariată, poate surveni invaliditatea. Eu aş propune să se studieze posibilitatea ca şi la in­valizii de gradul III, nereversibili, dacă îndeplinesc condiţiile de ve­chime, chiar dacă invaliditatea nu a survenit în timpul activităţii sa­lariate, să se aplice prevederile articolului 29. DUMITRU HAGAU Fabrica de zahăr Luduş iMii Două atitudini Dimineaţă frumoasă de­­toam­nă la Tîrgu-Mureş. Pe strada Bo­lyai, la frizeria de la parterul ho­telului „Transilvania“ intră un ţăran cooperatist bine îmbrăcat. Ceva, totuşi, nu era în regulă, era cam bărbos şi puţin netuns. De fapt acesta era motivul intră­rii: să-şi aranjeze şi o figură pre­zentabilă. Foarte „amabil", unul dintre lucrătorii unităţii il întîmpină cu o faţă surîzătoare: — Aici tundem şi radem nu­mai pe virament... (!?). Cooperatistul zîmbeşte şi el. înţelege gluma. Lucrătorul din unitate, serios, apăsînd cuvin­tele: — Numai pe „virament"! Ai hîrtie? De data aceasta cooperatistul a înţeles şi mai bine. Nu numai gluma, dar şi pe cel care o fă­cea ... l-a pierit zîmbetul. A răspuns, totuşi, politicos: — Mulţumesc! Şi a plecat s-o fi durut doar obrăznicia celui ce-i vorbise sau poate şi mai mult atitudinea ce­lorlalţi lucrători ai unităţii care, pină era înăuntru au tăcut, iar la plecare, în urma lui rîdeau co­pios de ,bogăţia spirituală" a co­legului lor? ★ Dimineaţă frumoasă de toam­nă la Tîrgu-Mureş. In faţa frize­riei pentru copii din Piaţa Tran­dafirilor nr. 3 s-a oprit un băiat. Cam netuns, cam ciufulit. Ad­mira de pe trotuar cămila, că­luţul, motocicleta, în spinarea cărora alţi copii ca şi el, stăteau cuminţi sub maşina de tuns sau foarfecă frizerului. In lipsă de client în acel mo­ment, unul dintre lucrătorii uni­tăţii stătea în uşă — Intră, îl invită politicos. — Acum nu se poate .. . — Nu vrei să te tund? Vino înăuntru ! — Nu, acum nu se poate. N-am bani. — Nu te-am întrebat de bani. Vino înăuntru ! L-a luat de mînă, l-a așezat în scaun și la tuns după dorința băiatului — Cînd să vă aduc banii? — Nu trebuie să aduci nimic. Am vrut să te văd băiat frumos. Altă dată cînd mai vii la tuns o să plăteşti N-avea băiatul o ţinută prea îngrijită Era simpatic? I-o fi plă­cut, frizerului respectiv de el? N-are importanţă. Nimeni nu cere nici repetarea, nici generali­zarea cazului. Poate părinţii vor fi avut prilej de meditaţie văzînd că băiatului lor îi şade mai bine cînd e tuns . . . Cereril însă ca întîmplarea din frizeria de sub hotel să nu se mai repete niciodată ! Este vorba de atitudine. De două atitudini diferite, dintre care prima, nu are ce căuta în rîndul lucrătorilor din coopera­ţia noastră meşteşugărească. C. TRIFU STEAUA ROȘIE Proiectul noii legi a pensiilor a stîrnit un viu interes în rîndul oamenilor muncii, vîrstnici şi tineri, din toate domeniile de activitate, ca şi în rîndul pensionarilor şi a familiilor lor. La redacţie continuă să sosească scrisori în care oamenii muncii aprobă din toată inima hotărîrile partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de pensionare, pun între­bări sau fac propuneri referitor la proiectul de lege a pensiilor. Inserăm aici cîteva din corespondenţele sosite la redacţie. Cum se încadrează locurile de muncă în grupele de muncă? Am studiat cu multă atenţie proiectul de lege privind acorda­rea pensiilor de asigurări sociale de stat şi a pensiei suplimentare Ca şi toţi oamenii muncii din pa­tria noastră, îmi exprim deplina satisfacţie şi aprobare faţă de mă­surile luate de partidul şi statul nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de viaţă al poporului, pentru asigurarea unei vieţi lipsite de griji pentru toţi cetăţenii ţării, după o activitate îndelungată în slujba patriei şi societăţii. Proiectul noii­­, legi, prevede că pensiile se vor acorda în funcţie de vechimea în muncă, de conti­nuitatea în muncă, de Salariul tari­far de încadrare, de condiţiile de la locul de muncă. Articolul 6 din proiectul de le­ge prevede că locurile de muncă, după condiţiile în care s-a desfă­şurat activitatea, se împart în trei grupe în raport cu influenţa fac­torilor nocivi şi cu intensitatea a­­cestora. Şi, desigur, pentru perioada lu­crată în locurile de muncă cu con­diţii grele şi foarte grele se vor acorda sporuri de vechime, ca de exemplu,­­pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă înca­drate în grupa I se va acorda un spor de 6 luni, iar în grupa a ll-a 3 luni. Nu ştiu dacă stabilirea locurilor de muncă se va face numai pe în­treprinderi sau şi pe secţii. Ridic această problemă deoarece în ca­drul aceleiaşi întreprinderi condi­ţiile de muncă­­eră foarte mult de la o secţie la alta. In secţia de hiîrtie foto la care lucrez eu, în­tregul proces tehnologic are loc la lumină roşie, lucrîndu-se cu sub­stanţe toxice, ca de pildă, cu for­mol, amoniac, bromură de potasiu etc. De ac­eea propun ca ministerele de resort să analizeze temeinic condiţiile de muncă din fiecare întreprindere, din fiecare secţie pentru a se stabili cît mai just grupa de muncă din care fac par­te locurile de muncă respective. IOAN BUTA laborant la secţia de hîrtie foto din Tg.-Mureş ma de experienţă pe teme pedologice Zilele trecute a avut loc la Brăi­la conferinţa de cartografie a so­lului şi aplicarea studiilor de sol la lucrările de irigaţii. La confe­rinţă au participat în jur de 100 de specialişti pedologi şi hidro­­amelioratori de la toate D.R.I.F.O.T. J&ira’­te 1.3 Inputul de Studii şi Proiectări perttrsu Organizarea Teritoriului Agricol­, Institutul de Proiectări pentru îmbunătăţiri Fun­ciare, secţia pedologie din cadrul Institutului Central de Cercetări A­­gricole, Comitetul de Stat al Geo­logiei, institute de învăţămînt su­perior şi alte instituţii interesate în executarea lucrărilor de îmbu­nătăţiri funciare. Conferinţa a fost organizată de către Societatea Naţională Română pentru Ştiinţa Solului, în scopul dezbaterii principalelor probleme ce stau în faţa specialiştilor pedo­logi în următorii ani în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor tra­sate de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la irigarea supra­feţei de 400.000 de ha în anii 1966—1970. Alegerea oraşului Brăila ca gaz­dă a conferinţei n-a fost întîm­­plătoare. Este bine ştiut că regiu­nea Galaţi, prin condiţiile sale na­turale este una din regiunile cu cele mai mari suprafeţe, care se vor iriga şi tot în această regiune se pun şi cele mai grele proble­me în faţa specialiştilor în vederea amenajării terenurilor pentru iri­gare. Conferinţa s-a bucurat de participarea unor oameni de ştiinţă cu renume în ştiinţa solului din ţara noastră ca: acad. Grigore O­­brejani, prof Constantin Chiriţă membru corespondent al Acade­miei, prof. Nicolae Bucur, prof. Leonida Guştiuc, dr. Măianu, spe­cialist în ameliorarea săraturilor şi alţii. întrunirea de la Brăila a dat pe­dologilor prilejul de a studia la faţa locului solurile din incintele îndiguite şi desecate, de a se con­frunta diferite păreri în legătură cu ameliorarea solurilor pentru obţinerea de producţii mari. In programul şedinţei plenare s-au prezentat referate în legătură cu: problemele actuale şi de perspec­tivă ale cartografiei pedologice ge­nerale şi staţionale; aspecte pedo­­amen­orative privind măsurile de prevenire şi combatere a degra­dării solurilor din Lunca Dunării; aspecte metodologice privind stu­diile de pedologie necesare pro­iectării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; criterii cifrice pentru ca­racterizarea, nomenclatura şi cla­sificarea solurilor aluviale în lucră­rile de cartare la scară mare; evo­luţia fertilităţii unor soluri monta­ne sub pajişti naturale în regim de irigare; influenţa compoziţiei şi structurii asupra construcţiilor hidroameliorative amplasate pe loess etc. In discuţiile care au urmat, du­pă prezentarea referatelor, nume­roşi pedologi din ţară au adus un aport substanţial pe baza expe­rienţei din munca lor din toate zilele în precizarea şi îmbunătăţi­rea metodelor de lucru, în cerce­tarea Solurilor de luncă, propuse pentru irigare. In timpul schimbului de expe­rienţă au fost vizitate G.A.S. Du­nărea, Pisc, Vădeni, fosta Baltă a Brăilei se întinde pe o supra­faţă de 870 km­p, care a fost de­­secată în anii trecuţi, Centrul ex­perimental Breteşti de la gura Cu­­­măţuiului etc. Pentru noi, pedologii de la D.R.I.F.O.T. Tg.-Mureş, participa­rea la lucrările conferinţei a con­stituit un prilej deosebit de valo­ros pentru dobîndirea unor cunoş­tinţe pe care urmează să le apli­căm în studiile noastre asupra so­lurilor din luncile principalelor rîuri din regiunea noastră, unde se execută lucrări de irigaţii şi de­secare. Ne-am putut da seama că întocmirea proiectelor de irigaţii sau desecare pe suprafeţe mai mari, fără un studiu prealabil a­­profundat al solurilor, poate să ducă la soluţii greşite care, în loc să determine o creştere substan­ţială a producţiei agricole duce la diminuarea ei. Tocmai de aceea este necesară o strînsă colaborare între proiectanţi, pedologi şi bene­ficiari în stabilirea celor mai co­respunzătoare variante la proiec­tele de irigaţie şi desecare. Orice izolare a proiectantului faţă de pedolog, nesocotirea condiţiilor reale de sol de pe suprafaţa în curs de amenajare prezintă riscul ca să nu fie alese soluţiile cele mai eficiente. Pe de altă parte, pedologului trebuie să i se acorde timp suficient pentru aprofundarea studiilor de sol, renunţîndu-se la empirism şi practicile expeditive impuse de o planificare nejudi­­cioasă a unor D.R.I.F.O.T. Numai în acest fel, lucrările de hidroame­lioraţii vor contribui la creşterea importantă a producţiei vegetale prevăzută în Directivele celui de-al­­X-lea Congres al P.C.R. ing. SAMOILA JAKAB pedolog principal la D.R.I.F.O.T. Tg.-Mureș SERVICII LA „DESERVIREA" Desfăşurîndu-şi activitatea în­ 23 de unităţi, cooperatorii de la „De­servirea" Luduş au obţinut în 9 luni din acest an realizări de sea­mă, reuşind să-şi îndeplinească cu succes sarcinile de plan, prestările de serviciu către populaţie depă­şind cu 1.070.000 lei pe cele din aceeaşi perioadă ale anului trecut AVEM, NUMAI CUVINTE DE LAUDĂ Lucrătorii de la secţiile încălţă­minte la comandă, lenjerie şi croi­torie pentru femei şi confecţii pentru copii şi-au cîştigat un bi­nemeritat prestigiu în rîndul popu­laţiei, pentru deservirea atentă şi promptă. Despre calitatea execu­ţiei, promptitudine şi solicitudine ne-au vorbit mai mulţi cetăţeni, printre care : Ioan Rusu, muncitor la Fabrica de zahăr, Aurel Cheţan, de la cooperativa de consum, Ma­ria Rusu casnică din Luduş şi alţii. MAI VENIŢI ŞI ALTĂ DATĂ Oamenii grijulii, în aşteptarea timpului friguros şi-au adus la sec­ţia cojocărie (responsabil Pompei Bologa) piei sau alte materiale, să li se confecţioneze obiectele dori­te încă din timpul verii. Cum vre­mea s-a răcit iar termenele stabi­lite au trecut de mult, oamenii au venit să-şi ridice lucrurile co­mandate. — Am venit după cojocul co­mandat — s-a adresat Bori Biro din Aţîntis, responsabilului secției. — Nu este gata. — Bine, dar dumneavoastră mi-ați promis că va fi gata pe la jumătatea lunii septembrie. — Am promis, dar nu e gata. Altcineva ! — Am venit după pieile pe care le-am adus pentru tăbăcit — se adresează și Otilia Ventel din Sin­ger, resposabilului. — Sînt la uscătorie. — Săptămîna trecută mi-aţi spus să vin astăzi, că le veţi aduce aici. — Am spus, dar... A spus, dar a uitat. Și a uitat de multe ori, purtîrid oamenii pe drumuri. Nu constituie oare aceas­ta o condamnabilă lipsă de res­pect faţă de clienţi ? ■k Şi la secţia tricotaje (responsabi­lă Éva Kerekes) clienţii sînt purtaţi pe drumuri pînă la executarea co­menzilor, cum a fost cazul lui Constantin Gălăteanu din Sînger. Cazurile aceste nu sînt unice. La unităţile cooperativei „Deservirea" există şi alte nereguli, unele cu­noscute şi de conducerea coope­rativei. La secţia coafură, de exem­plu, (responsabile: Vaik Iustina şi Rozalia Fülöp), lucrătoarele se poar­tă nepoliticos cu clientela. In vederea deservirii rapide a clien­ţilor şi mai ales a calităţii lucrărilor executate ar fi necesar un control mai sistematic din partea condu­cerii cooperativei. Nu de alta, dar la unele unităţi ca de exemplu la atelierul de reparat televizoare se manifestă cazuri de indisciplină în muncă. Muncitorul Vasile Szabó, bunăoară, obişnuieşte să vină la lucru sub influenţa băuturilor al­coolice. Astfel, reparaţiile executa­te de el sînt da slabă calitate, ceea ce duce la nemulţumirea ce­lor care solicită serviciile acestei unităţi. Conducerea cooperativei are datoria de a lua astfel de măsuri care să aibă că urmare deservirea în cele condiţii a clien­telei. VASILE BOARIU Producţia cere mijloace de transport, iar sectorul I.M.T.F. este „pe butuci" Producţia noului an forestier a început cu vigoare în toate unită­ţile din regiune. De felul cum este organizată munca în parchete, de modul în care sunt asigurate mij­loacele tehnice de încărcare şi transport, depinde în cea mai ma­re parte soarta planului. Este știut că întreprinderile fo­restiere sînt deservite de I.M.Î.F. Miercurea Ciuc care şi-a organizat munca pe sectoare și coloane. In general, treburile merg bine. In a­­mănunt în activitatea acestei între­prinderi au apărut unele „pene". Iată-ne în plin sezon de recoltare şi transport al fa­gului din parchetele I.F. Reghin. Pretutindeni se dă bătălia cu tim­pul şi cu înălţimile pentru a scoate la vreme lemnul din pădure, jos, la lămpile de încărcare, sînt aştep­tate tractoarele, remorcile cu peri­­doc, autocamioanele. In unele par­chete cum sînt cele de la Fătăciu­­niţa, Prislop, Glăjărie, ele vin. In al­tele, aceste mijloace mecanice au rămas acasă. Din ce cauză? Stau de acum sau mai de mult pe butuci. Zi­lele trecute Buga Ioan a scos tracto­rul din reparaţie. A fost repartizat să lucreze la Valea Gîtii. Iată însă că pe parcurs destinaţia a fost schim­bată, a fost trimis la parchetul Ro­şia. Dar în drum, popas pe margi­nea Gurghiului, în aşteptarea şefu­lui de coloană. Se pierd ore după ore. In aceaşi zi, mai sus, încă un tractor se odihnea. Alexandru Da­rabont îşi confecţiona racoanţe în fierărie, cu toate că putea să-şi facă rezervă cu două-trei zile mai de­vreme. Al treilea tractor era defect. Sus, la Sebeşul Mare, un „Agripp" stătea dezechipat complet. Am coborît în Gurghiu. In curtea sectorului — un adevărat „cimitir" de autocamioane şi tractoare. La înce­put aveam impresia că este un centru de colectare a fierului vechi, dar a fost o simplă iluzie, întrucît mijloacele de transport mai aveau motoare şi caroserii. In momentul de faţă, cînd pro­ducţia are nevoie de atîtea autove­hicule, aici sînt defecte un sfert din parcul de tractoare şi alte patru autocamioane. Tot aici s-a aflat şi un „veteran" — U 650, cu nr. MS 67 821, care a rămas pe butuci un an întreg. Cît s-ar fi putut apropia şi transporta cu aceste mijloace? Un calcul sumar demonstrează că zilnic s-ar fi apropiat 80—100 m­c buşteni de fag sau 60—70 m si lemn de foc. Ce părere au tovarăşii Vasile Şla­­ier, şeful sectorului I.M.T.F. şi Emil Mentele, şeful atelierului? Ce are de spus conducerea administrativă a întreprinderii de mecanizare şi transporturi forestiere din Miercu­rea Ciuc? Iată întrebările care cer un răspuns la ora actuală, cu atît mai mult cu cît parcul I.M.T.F. din Gurghiu are atîtea lipsuri. Acest mod defectuos de reparti­zare a mijloacelor tehnice, de între­ţinere şi menţinere în perfectă sta­re de funcţionare trebuie să dea de gîndit sectorului I.M.T.F., întru­cît se pierde un timp preţios, iar buştenii şi lemnul despicat pot ră­­mîne iarna în vîrful munţilor. Aici se cere şi un control mai eficace asupra felului cum sînt reparate tractoarele şi autocamioanele. Pe de altă parte socotim că planifica­rea lor pe coloane şi parchete ar putea fi mult îmbunătăţită prin ur­mărirea grafică a mişcărilor auto­vehiculelor în timp. In activitatea sectorului I.M.T.F. Gurghiu este nevoie de o cotitură, de o orientare a activităţii de trans­port în sensul ca să fie în concor­danţă cu nevoile cele mai arzătoare ale producţiei. . GH. BARBULESCU Creşte capacitatea de producţie la Minele Bălan în prezent, la Ex­ploatarea minieră Bă­lan, raionul Ciuc, se execută un mare vo­lum de lucrări privind extinderea capacităţii actuale de producţie şi modernizarea pro­cesului de extragere şi de preparare a mi­nereurilor cuprifere. Astfel, se lucrează la forarea ultimei por­ţiuni a unui puţ de extracţie, în adîncime de 360 de metri, prin care se va realiza le­gătura pe verticală a numeroase orizonturi de exploatare şi punc­te de lucru cu galeria de transport Antonio­­nord, a cărei străpun­gere s-a încheiat re­cent. Avansate sînt și lu­crările de deschidere a orizontului — 135 care va pune în va­loare un zăcămînt de minereu evaluat la peste 1 milion de to­ne. Se mai lucrează, de asemenea, la des­chiderea altor trei o­­rizonturi prin a căror dare în exploatare se asigură extragerea mi­nereurilor din cîmpu­­rile superioare ale ex­ploatării. Obiectivele din subteran cît şi ce­le de la suprafaţă pre­văzute a se realiza la Bălan în cincinal, vor asigura un spor anual de producţie de a­­proape 600.000 de to­ne de minereu. Prima „şarja1" - primul succes Cu cîteva zile în urmă, noua fabrică de pîine din Reghin, în construcţia căreia statul a investit a­­proape 5 milioane de lei, a intrat în probele tehnologice Acest eveniment a fost aşteptat atît de spe­cialiştii şi constructorii care au ridicat aceas­tă impunătoare şi mo­dernă clădire, cît şi de personalul între­prinderii. Prima şarjă de 460 de pîini a confirmat aşteptările, dovedind că examenul a fost trecut cu succes. Ur­mează ca, după exe­cutarea reţelei elec­trice, fabrica să intre în producţie normală Gurile de exploatare vor primi zilnic de aici cîte 28 tone din cele mai felurite pro­duse de panificaţie, ca: pîine, cornuri flu­turaşi, franzele ,,Spi­­cu" şi „Dîmboviţa". AUREL CÂMPEAN corespondent voluntar 3 Un nou turn hiperbolic la C.I.A. Tg.-Mureş Impunătoarea panoramă a Combinatului de îngrăşăminte a­­zotoase din Tîrgu-Mureş a fost întregită cu o nouă construcţie masivă. In partea de vest a tînă­­rului obiectiv industrial s-a de­montat instalaţia de glisare care a servit la construcţia celui de-al treilea turn hiperbolic pentru răcirea apei. Ridicat într-un timp record, cu ajutorul celor mai moderne instalaţii şi metode de muncă, constructorii au folosit numai la turnarea coajei acestui obiectiv, înalt de 55 de metri, peste 1.000 de m­c de beton, pre­­cum şi o mare cantitate de fier. Cele trei moderne instalaţii de ,a­­st fel, vor asigura răcirea apei necesară procesului tehno­logic de fabricaţie a combinatu­lui din cîmpia Mureşului. Eficiența­­ controlului financiar intern (Urmare din pag. 1e­zultatelor verificărilor, respectiv cu ocazia stabilirii măsurilor preconi­zate pentru înlăturarea lipsurilor și prevenirea lor în viitor. Din acest punct de vedere se poate aprecia că în ultima perioadă a existat o mai mare preocupare din partea C.F.I. în valorificarea integrală și la timp a constatărilor făcute. Cu toate acestea, se apreciază că s-au ac­ceptat comunicări incomplete din partea unităților verificate sau din care rezultă că unele sarcini nu au fost realizate, fără a se reveni în so­licitarea completării celor omise. Aplicarea în continuare şi în mod consecvent a măsurilor stabilite, în­tărirea preocupării pentru creşterea calităţii şi exigenţei în control, an­trenarea pe o stată cît mai largă a oamenilor muncii, tehnicienilor şi specialiştilor la această acţiune de răspundere, ridicarea continuă a pregătirii profesionale şi politice a aparatului de control financiar in­tern, vor duce la creşterea calităţii acestuia şi implicit la îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a întreprinderilor şi unităţilor din re­giune. Ce nu se vede în fotografie? Oraşul Cheorghieni se înveş­­mîntează an de an cu noi edi­ficii social-culturale. Recent, la construcţiile mai „vechi" me­nite să înfrumuseţeze oraşul, să sporească gradul de confort al locuitorilor, s-au mai adăugat încă două blocuri (a 20 de apar­tamente fiecare). Edilii oraşului sînt încîntaţi de faptul că gru­pul de şantiere c­onstrucţii­montaj nr. 2 din Odorhei a predat „la cheie", cele două blocuri, cu foarte multe zile înainte de data fixată în grafi­cul de execuţie ... Locatarii­­celor două blocuri (din fotografia alăturată), căci despre ele este vorba, sînt mul­ţumiţi de finisajele interioare şi exterioare. Sînt nedumeriţi însă din cauza cîtorva amănunte care au „scăpat" (?) construc­torului din vedere. a) Pe ce-şi vor întinde gos­podinele covoarele ca să le mai scuture, din cînd în cînd, de praf? Pe gardul din vecinătatea blocurilor? E incomod şi riscant pentru integritatea firelor de lină. Soluţia de a întinde covoa­rele pe zăpadă e practică şi recomandabilă, dar vedeţi dum­neavoastră. clima de la Cheor­ghieni nu prevede în tot cursul anului numai zăpadă... b) Fîşiile din prefabricate cu goluri, boiandrugii de ordinul zecilor, cînd vor fi evacuaţi de pe fostul şantier? De ce s-au adus mai mulţi decit erau ne­cesari, căci după cîte am fost informaţi, la Cheorghieni nu există front de iarnă? c) Nu am vrea să credem că, constructorul a lăsat cimitirul de schele metalice, bena de bitum, baraca de materiale, o roabă metalică, boxa de ciment şi cîteva foi de P.F.L., numai de dragul copiilor, de a avea cu ce şi unde să se joace de-a „hoţii şi vardiştii". Mai degrabă sîntem tentaţi să credem că toate acestea sînt obiectul unor reminiscenţe de care, nu în toate împrejurările, construc­torii se pot debarasa. Motiv pentru care în loc de foloase adesea se trag... numai ponoase.

Next