Steaua Roşie, noiembrie 1966 (Anul 18, nr. 257-282)
1966-11-01 / nr. 257
PROIECTUL legii pensiilor în dezbatere Cînd infirmitatea survine în afara activităţii salariate, cum se stabileşte pensia ? Proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat şi a pensiei suplimentare oglindeşte grija deosebită care se acordă azi în ţara noastră pentru asigurarea unei bătrîneţi lipsite de griji. Muncitorii, tehnicienii, inginerii, funcţionarii, toţi salariaţii Fabricii de zahăr din Luduş au primit cu multă satisfacţie noile măsuri luate de partidul şi guvernul nostru pentru ridicarea continuă a bunăstării poporului. Acestea constituie pentru toţi oamenii muncii un puternic imbold în munca dedicată dezvoltării economiei naţionale, înfloririi şi propăşirii patriei noastre socialiste. Studiind proiectul de lege m-am oprit asupra articolului 29. Aici, latriniatele 1 şi 2 se arată că cei care şi-au pierdut capacitatea de muncă fiind invalizi de gradul I şi II, precum şi invalizii de gradul III nereversibili, dacă au o vechime în muncă de 25 de ani bărbaţii şi 20 de ani femeile au dreptul la cuantumul pensiei pentru limita de vîrstă chiar dacă nu au îndeplinit vîrsta cerută pentru obţinerea pensiei. Această prevedere, după cum înțeleg eu, făcînd legătură cu aliniatul 2 din articolul 24, se aplică numai dacă invaliditatea a survenit în timpul activităţii salariate. Pot să existe cazuri cînd, femeile în special, după 20 de ani de activitate salariată întrerup munca, din diferite cauze. Si, tocmai în această perioada, cînd nu se află în muncă salariată, poate surveni invaliditatea. Eu aş propune să se studieze posibilitatea ca şi la invalizii de gradul III, nereversibili, dacă îndeplinesc condiţiile de vechime, chiar dacă invaliditatea nu a survenit în timpul activităţii salariate, să se aplice prevederile articolului 29. DUMITRU HAGAU Fabrica de zahăr Luduş iMii Două atitudini Dimineaţă frumoasă detoamnă la Tîrgu-Mureş. Pe strada Bolyai, la frizeria de la parterul hotelului „Transilvania“ intră un ţăran cooperatist bine îmbrăcat. Ceva, totuşi, nu era în regulă, era cam bărbos şi puţin netuns. De fapt acesta era motivul intrării: să-şi aranjeze şi o figură prezentabilă. Foarte „amabil", unul dintre lucrătorii unităţii il întîmpină cu o faţă surîzătoare: — Aici tundem şi radem numai pe virament... (!?). Cooperatistul zîmbeşte şi el. înţelege gluma. Lucrătorul din unitate, serios, apăsînd cuvintele: — Numai pe „virament"! Ai hîrtie? De data aceasta cooperatistul a înţeles şi mai bine. Nu numai gluma, dar şi pe cel care o făcea ... l-a pierit zîmbetul. A răspuns, totuşi, politicos: — Mulţumesc! Şi a plecat s-o fi durut doar obrăznicia celui ce-i vorbise sau poate şi mai mult atitudinea celorlalţi lucrători ai unităţii care, pină era înăuntru au tăcut, iar la plecare, în urma lui rîdeau copios de ,bogăţia spirituală" a colegului lor? ★ Dimineaţă frumoasă de toamnă la Tîrgu-Mureş. In faţa frizeriei pentru copii din Piaţa Trandafirilor nr. 3 s-a oprit un băiat. Cam netuns, cam ciufulit. Admira de pe trotuar cămila, căluţul, motocicleta, în spinarea cărora alţi copii ca şi el, stăteau cuminţi sub maşina de tuns sau foarfecă frizerului. In lipsă de client în acel moment, unul dintre lucrătorii unităţii stătea în uşă — Intră, îl invită politicos. — Acum nu se poate .. . — Nu vrei să te tund? Vino înăuntru ! — Nu, acum nu se poate. N-am bani. — Nu te-am întrebat de bani. Vino înăuntru ! L-a luat de mînă, l-a așezat în scaun și la tuns după dorința băiatului — Cînd să vă aduc banii? — Nu trebuie să aduci nimic. Am vrut să te văd băiat frumos. Altă dată cînd mai vii la tuns o să plăteşti N-avea băiatul o ţinută prea îngrijită Era simpatic? I-o fi plăcut, frizerului respectiv de el? N-are importanţă. Nimeni nu cere nici repetarea, nici generalizarea cazului. Poate părinţii vor fi avut prilej de meditaţie văzînd că băiatului lor îi şade mai bine cînd e tuns . . . Cereril însă ca întîmplarea din frizeria de sub hotel să nu se mai repete niciodată ! Este vorba de atitudine. De două atitudini diferite, dintre care prima, nu are ce căuta în rîndul lucrătorilor din cooperaţia noastră meşteşugărească. C. TRIFU STEAUA ROȘIE Proiectul noii legi a pensiilor a stîrnit un viu interes în rîndul oamenilor muncii, vîrstnici şi tineri, din toate domeniile de activitate, ca şi în rîndul pensionarilor şi a familiilor lor. La redacţie continuă să sosească scrisori în care oamenii muncii aprobă din toată inima hotărîrile partidului şi guvernului cu privire la îmbunătăţirea sistemului de pensionare, pun întrebări sau fac propuneri referitor la proiectul de lege a pensiilor. Inserăm aici cîteva din corespondenţele sosite la redacţie. Cum se încadrează locurile de muncă în grupele de muncă? Am studiat cu multă atenţie proiectul de lege privind acordarea pensiilor de asigurări sociale de stat şi a pensiei suplimentare Ca şi toţi oamenii muncii din patria noastră, îmi exprim deplina satisfacţie şi aprobare faţă de măsurile luate de partidul şi statul nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de viaţă al poporului, pentru asigurarea unei vieţi lipsite de griji pentru toţi cetăţenii ţării, după o activitate îndelungată în slujba patriei şi societăţii. Proiectul noii, legi, prevede că pensiile se vor acorda în funcţie de vechimea în muncă, de continuitatea în muncă, de Salariul tarifar de încadrare, de condiţiile de la locul de muncă. Articolul 6 din proiectul de lege prevede că locurile de muncă, după condiţiile în care s-a desfăşurat activitatea, se împart în trei grupe în raport cu influenţa factorilor nocivi şi cu intensitatea acestora. Şi, desigur, pentru perioada lucrată în locurile de muncă cu condiţii grele şi foarte grele se vor acorda sporuri de vechime, ca de exemplu,pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă încadrate în grupa I se va acorda un spor de 6 luni, iar în grupa a ll-a 3 luni. Nu ştiu dacă stabilirea locurilor de muncă se va face numai pe întreprinderi sau şi pe secţii. Ridic această problemă deoarece în cadrul aceleiaşi întreprinderi condiţiile de muncăeră foarte mult de la o secţie la alta. In secţia de hiîrtie foto la care lucrez eu, întregul proces tehnologic are loc la lumină roşie, lucrîndu-se cu substanţe toxice, ca de pildă, cu formol, amoniac, bromură de potasiu etc. De aceea propun ca ministerele de resort să analizeze temeinic condiţiile de muncă din fiecare întreprindere, din fiecare secţie pentru a se stabili cît mai just grupa de muncă din care fac parte locurile de muncă respective. IOAN BUTA laborant la secţia de hîrtie foto din Tg.-Mureş ma de experienţă pe teme pedologice Zilele trecute a avut loc la Brăila conferinţa de cartografie a solului şi aplicarea studiilor de sol la lucrările de irigaţii. La conferinţă au participat în jur de 100 de specialişti pedologi şi hidroamelioratori de la toate D.R.I.F.O.T. J&ira’te 1.3 Inputul de Studii şi Proiectări perttrsu Organizarea Teritoriului Agricol, Institutul de Proiectări pentru îmbunătăţiri Funciare, secţia pedologie din cadrul Institutului Central de Cercetări Agricole, Comitetul de Stat al Geologiei, institute de învăţămînt superior şi alte instituţii interesate în executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Conferinţa a fost organizată de către Societatea Naţională Română pentru Ştiinţa Solului, în scopul dezbaterii principalelor probleme ce stau în faţa specialiştilor pedologi în următorii ani în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. cu privire la irigarea suprafeţei de 400.000 de ha în anii 1966—1970. Alegerea oraşului Brăila ca gazdă a conferinţei n-a fost întîmplătoare. Este bine ştiut că regiunea Galaţi, prin condiţiile sale naturale este una din regiunile cu cele mai mari suprafeţe, care se vor iriga şi tot în această regiune se pun şi cele mai grele probleme în faţa specialiştilor în vederea amenajării terenurilor pentru irigare. Conferinţa s-a bucurat de participarea unor oameni de ştiinţă cu renume în ştiinţa solului din ţara noastră ca: acad. Grigore Obrejani, prof Constantin Chiriţă membru corespondent al Academiei, prof. Nicolae Bucur, prof. Leonida Guştiuc, dr. Măianu, specialist în ameliorarea săraturilor şi alţii. întrunirea de la Brăila a dat pedologilor prilejul de a studia la faţa locului solurile din incintele îndiguite şi desecate, de a se confrunta diferite păreri în legătură cu ameliorarea solurilor pentru obţinerea de producţii mari. In programul şedinţei plenare s-au prezentat referate în legătură cu: problemele actuale şi de perspectivă ale cartografiei pedologice generale şi staţionale; aspecte pedoamenorative privind măsurile de prevenire şi combatere a degradării solurilor din Lunca Dunării; aspecte metodologice privind studiile de pedologie necesare proiectării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; criterii cifrice pentru caracterizarea, nomenclatura şi clasificarea solurilor aluviale în lucrările de cartare la scară mare; evoluţia fertilităţii unor soluri montane sub pajişti naturale în regim de irigare; influenţa compoziţiei şi structurii asupra construcţiilor hidroameliorative amplasate pe loess etc. In discuţiile care au urmat, după prezentarea referatelor, numeroşi pedologi din ţară au adus un aport substanţial pe baza experienţei din munca lor din toate zilele în precizarea şi îmbunătăţirea metodelor de lucru, în cercetarea Solurilor de luncă, propuse pentru irigare. In timpul schimbului de experienţă au fost vizitate G.A.S. Dunărea, Pisc, Vădeni, fosta Baltă a Brăilei se întinde pe o suprafaţă de 870 kmp, care a fost desecată în anii trecuţi, Centrul experimental Breteşti de la gura Cumăţuiului etc. Pentru noi, pedologii de la D.R.I.F.O.T. Tg.-Mureş, participarea la lucrările conferinţei a constituit un prilej deosebit de valoros pentru dobîndirea unor cunoştinţe pe care urmează să le aplicăm în studiile noastre asupra solurilor din luncile principalelor rîuri din regiunea noastră, unde se execută lucrări de irigaţii şi desecare. Ne-am putut da seama că întocmirea proiectelor de irigaţii sau desecare pe suprafeţe mai mari, fără un studiu prealabil aprofundat al solurilor, poate să ducă la soluţii greşite care, în loc să determine o creştere substanţială a producţiei agricole duce la diminuarea ei. Tocmai de aceea este necesară o strînsă colaborare între proiectanţi, pedologi şi beneficiari în stabilirea celor mai corespunzătoare variante la proiectele de irigaţie şi desecare. Orice izolare a proiectantului faţă de pedolog, nesocotirea condiţiilor reale de sol de pe suprafaţa în curs de amenajare prezintă riscul ca să nu fie alese soluţiile cele mai eficiente. Pe de altă parte, pedologului trebuie să i se acorde timp suficient pentru aprofundarea studiilor de sol, renunţîndu-se la empirism şi practicile expeditive impuse de o planificare nejudicioasă a unor D.R.I.F.O.T. Numai în acest fel, lucrările de hidroamelioraţii vor contribui la creşterea importantă a producţiei vegetale prevăzută în Directivele celui de-alX-lea Congres al P.C.R. ing. SAMOILA JAKAB pedolog principal la D.R.I.F.O.T. Tg.-Mureș SERVICII LA „DESERVIREA" Desfăşurîndu-şi activitatea în 23 de unităţi, cooperatorii de la „Deservirea" Luduş au obţinut în 9 luni din acest an realizări de seamă, reuşind să-şi îndeplinească cu succes sarcinile de plan, prestările de serviciu către populaţie depăşind cu 1.070.000 lei pe cele din aceeaşi perioadă ale anului trecut AVEM, NUMAI CUVINTE DE LAUDĂ Lucrătorii de la secţiile încălţăminte la comandă, lenjerie şi croitorie pentru femei şi confecţii pentru copii şi-au cîştigat un binemeritat prestigiu în rîndul populaţiei, pentru deservirea atentă şi promptă. Despre calitatea execuţiei, promptitudine şi solicitudine ne-au vorbit mai mulţi cetăţeni, printre care : Ioan Rusu, muncitor la Fabrica de zahăr, Aurel Cheţan, de la cooperativa de consum, Maria Rusu casnică din Luduş şi alţii. MAI VENIŢI ŞI ALTĂ DATĂ Oamenii grijulii, în aşteptarea timpului friguros şi-au adus la secţia cojocărie (responsabil Pompei Bologa) piei sau alte materiale, să li se confecţioneze obiectele dorite încă din timpul verii. Cum vremea s-a răcit iar termenele stabilite au trecut de mult, oamenii au venit să-şi ridice lucrurile comandate. — Am venit după cojocul comandat — s-a adresat Bori Biro din Aţîntis, responsabilului secției. — Nu este gata. — Bine, dar dumneavoastră mi-ați promis că va fi gata pe la jumătatea lunii septembrie. — Am promis, dar nu e gata. Altcineva ! — Am venit după pieile pe care le-am adus pentru tăbăcit — se adresează și Otilia Ventel din Singer, resposabilului. — Sînt la uscătorie. — Săptămîna trecută mi-aţi spus să vin astăzi, că le veţi aduce aici. — Am spus, dar... A spus, dar a uitat. Și a uitat de multe ori, purtîrid oamenii pe drumuri. Nu constituie oare aceasta o condamnabilă lipsă de respect faţă de clienţi ? ■k Şi la secţia tricotaje (responsabilă Éva Kerekes) clienţii sînt purtaţi pe drumuri pînă la executarea comenzilor, cum a fost cazul lui Constantin Gălăteanu din Sînger. Cazurile aceste nu sînt unice. La unităţile cooperativei „Deservirea" există şi alte nereguli, unele cunoscute şi de conducerea cooperativei. La secţia coafură, de exemplu, (responsabile: Vaik Iustina şi Rozalia Fülöp), lucrătoarele se poartă nepoliticos cu clientela. In vederea deservirii rapide a clienţilor şi mai ales a calităţii lucrărilor executate ar fi necesar un control mai sistematic din partea conducerii cooperativei. Nu de alta, dar la unele unităţi ca de exemplu la atelierul de reparat televizoare se manifestă cazuri de indisciplină în muncă. Muncitorul Vasile Szabó, bunăoară, obişnuieşte să vină la lucru sub influenţa băuturilor alcoolice. Astfel, reparaţiile executate de el sînt da slabă calitate, ceea ce duce la nemulţumirea celor care solicită serviciile acestei unităţi. Conducerea cooperativei are datoria de a lua astfel de măsuri care să aibă că urmare deservirea în cele condiţii a clientelei. VASILE BOARIU Producţia cere mijloace de transport, iar sectorul I.M.T.F. este „pe butuci" Producţia noului an forestier a început cu vigoare în toate unităţile din regiune. De felul cum este organizată munca în parchete, de modul în care sunt asigurate mijloacele tehnice de încărcare şi transport, depinde în cea mai mare parte soarta planului. Este știut că întreprinderile forestiere sînt deservite de I.M.Î.F. Miercurea Ciuc care şi-a organizat munca pe sectoare și coloane. In general, treburile merg bine. In amănunt în activitatea acestei întreprinderi au apărut unele „pene". Iată-ne în plin sezon de recoltare şi transport al fagului din parchetele I.F. Reghin. Pretutindeni se dă bătălia cu timpul şi cu înălţimile pentru a scoate la vreme lemnul din pădure, jos, la lămpile de încărcare, sînt aşteptate tractoarele, remorcile cu peridoc, autocamioanele. In unele parchete cum sînt cele de la Fătăciuniţa, Prislop, Glăjărie, ele vin. In altele, aceste mijloace mecanice au rămas acasă. Din ce cauză? Stau de acum sau mai de mult pe butuci. Zilele trecute Buga Ioan a scos tractorul din reparaţie. A fost repartizat să lucreze la Valea Gîtii. Iată însă că pe parcurs destinaţia a fost schimbată, a fost trimis la parchetul Roşia. Dar în drum, popas pe marginea Gurghiului, în aşteptarea şefului de coloană. Se pierd ore după ore. In aceaşi zi, mai sus, încă un tractor se odihnea. Alexandru Darabont îşi confecţiona racoanţe în fierărie, cu toate că putea să-şi facă rezervă cu două-trei zile mai devreme. Al treilea tractor era defect. Sus, la Sebeşul Mare, un „Agripp" stătea dezechipat complet. Am coborît în Gurghiu. In curtea sectorului — un adevărat „cimitir" de autocamioane şi tractoare. La început aveam impresia că este un centru de colectare a fierului vechi, dar a fost o simplă iluzie, întrucît mijloacele de transport mai aveau motoare şi caroserii. In momentul de faţă, cînd producţia are nevoie de atîtea autovehicule, aici sînt defecte un sfert din parcul de tractoare şi alte patru autocamioane. Tot aici s-a aflat şi un „veteran" — U 650, cu nr. MS 67 821, care a rămas pe butuci un an întreg. Cît s-ar fi putut apropia şi transporta cu aceste mijloace? Un calcul sumar demonstrează că zilnic s-ar fi apropiat 80—100 mc buşteni de fag sau 60—70 m si lemn de foc. Ce părere au tovarăşii Vasile Şlaier, şeful sectorului I.M.T.F. şi Emil Mentele, şeful atelierului? Ce are de spus conducerea administrativă a întreprinderii de mecanizare şi transporturi forestiere din Miercurea Ciuc? Iată întrebările care cer un răspuns la ora actuală, cu atît mai mult cu cît parcul I.M.T.F. din Gurghiu are atîtea lipsuri. Acest mod defectuos de repartizare a mijloacelor tehnice, de întreţinere şi menţinere în perfectă stare de funcţionare trebuie să dea de gîndit sectorului I.M.T.F., întrucît se pierde un timp preţios, iar buştenii şi lemnul despicat pot rămîne iarna în vîrful munţilor. Aici se cere şi un control mai eficace asupra felului cum sînt reparate tractoarele şi autocamioanele. Pe de altă parte socotim că planificarea lor pe coloane şi parchete ar putea fi mult îmbunătăţită prin urmărirea grafică a mişcărilor autovehiculelor în timp. In activitatea sectorului I.M.T.F. Gurghiu este nevoie de o cotitură, de o orientare a activităţii de transport în sensul ca să fie în concordanţă cu nevoile cele mai arzătoare ale producţiei. . GH. BARBULESCU Creşte capacitatea de producţie la Minele Bălan în prezent, la Exploatarea minieră Bălan, raionul Ciuc, se execută un mare volum de lucrări privind extinderea capacităţii actuale de producţie şi modernizarea procesului de extragere şi de preparare a minereurilor cuprifere. Astfel, se lucrează la forarea ultimei porţiuni a unui puţ de extracţie, în adîncime de 360 de metri, prin care se va realiza legătura pe verticală a numeroase orizonturi de exploatare şi puncte de lucru cu galeria de transport Antonionord, a cărei străpungere s-a încheiat recent. Avansate sînt și lucrările de deschidere a orizontului — 135 care va pune în valoare un zăcămînt de minereu evaluat la peste 1 milion de tone. Se mai lucrează, de asemenea, la deschiderea altor trei orizonturi prin a căror dare în exploatare se asigură extragerea minereurilor din cîmpurile superioare ale exploatării. Obiectivele din subteran cît şi cele de la suprafaţă prevăzute a se realiza la Bălan în cincinal, vor asigura un spor anual de producţie de aproape 600.000 de tone de minereu. Prima „şarja1" - primul succes Cu cîteva zile în urmă, noua fabrică de pîine din Reghin, în construcţia căreia statul a investit aproape 5 milioane de lei, a intrat în probele tehnologice Acest eveniment a fost aşteptat atît de specialiştii şi constructorii care au ridicat această impunătoare şi modernă clădire, cît şi de personalul întreprinderii. Prima şarjă de 460 de pîini a confirmat aşteptările, dovedind că examenul a fost trecut cu succes. Urmează ca, după executarea reţelei electrice, fabrica să intre în producţie normală Gurile de exploatare vor primi zilnic de aici cîte 28 tone din cele mai felurite produse de panificaţie, ca: pîine, cornuri fluturaşi, franzele ,,Spicu" şi „Dîmboviţa". AUREL CÂMPEAN corespondent voluntar 3 Un nou turn hiperbolic la C.I.A. Tg.-Mureş Impunătoarea panoramă a Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tîrgu-Mureş a fost întregită cu o nouă construcţie masivă. In partea de vest a tînărului obiectiv industrial s-a demontat instalaţia de glisare care a servit la construcţia celui de-al treilea turn hiperbolic pentru răcirea apei. Ridicat într-un timp record, cu ajutorul celor mai moderne instalaţii şi metode de muncă, constructorii au folosit numai la turnarea coajei acestui obiectiv, înalt de 55 de metri, peste 1.000 de mc de beton, precum şi o mare cantitate de fier. Cele trei moderne instalaţii de ,ast fel, vor asigura răcirea apei necesară procesului tehnologic de fabricaţie a combinatului din cîmpia Mureşului. Eficiența controlului financiar intern (Urmare din pag. 1ezultatelor verificărilor, respectiv cu ocazia stabilirii măsurilor preconizate pentru înlăturarea lipsurilor și prevenirea lor în viitor. Din acest punct de vedere se poate aprecia că în ultima perioadă a existat o mai mare preocupare din partea C.F.I. în valorificarea integrală și la timp a constatărilor făcute. Cu toate acestea, se apreciază că s-au acceptat comunicări incomplete din partea unităților verificate sau din care rezultă că unele sarcini nu au fost realizate, fără a se reveni în solicitarea completării celor omise. Aplicarea în continuare şi în mod consecvent a măsurilor stabilite, întărirea preocupării pentru creşterea calităţii şi exigenţei în control, antrenarea pe o stată cît mai largă a oamenilor muncii, tehnicienilor şi specialiştilor la această acţiune de răspundere, ridicarea continuă a pregătirii profesionale şi politice a aparatului de control financiar intern, vor duce la creşterea calităţii acestuia şi implicit la îmbunătăţirea activităţii economico-financiare a întreprinderilor şi unităţilor din regiune. Ce nu se vede în fotografie? Oraşul Cheorghieni se înveşmîntează an de an cu noi edificii social-culturale. Recent, la construcţiile mai „vechi" menite să înfrumuseţeze oraşul, să sporească gradul de confort al locuitorilor, s-au mai adăugat încă două blocuri (a 20 de apartamente fiecare). Edilii oraşului sînt încîntaţi de faptul că grupul de şantiere construcţiimontaj nr. 2 din Odorhei a predat „la cheie", cele două blocuri, cu foarte multe zile înainte de data fixată în graficul de execuţie ... Locatariicelor două blocuri (din fotografia alăturată), căci despre ele este vorba, sînt mulţumiţi de finisajele interioare şi exterioare. Sînt nedumeriţi însă din cauza cîtorva amănunte care au „scăpat" (?) constructorului din vedere. a) Pe ce-şi vor întinde gospodinele covoarele ca să le mai scuture, din cînd în cînd, de praf? Pe gardul din vecinătatea blocurilor? E incomod şi riscant pentru integritatea firelor de lină. Soluţia de a întinde covoarele pe zăpadă e practică şi recomandabilă, dar vedeţi dumneavoastră. clima de la Cheorghieni nu prevede în tot cursul anului numai zăpadă... b) Fîşiile din prefabricate cu goluri, boiandrugii de ordinul zecilor, cînd vor fi evacuaţi de pe fostul şantier? De ce s-au adus mai mulţi decit erau necesari, căci după cîte am fost informaţi, la Cheorghieni nu există front de iarnă? c) Nu am vrea să credem că, constructorul a lăsat cimitirul de schele metalice, bena de bitum, baraca de materiale, o roabă metalică, boxa de ciment şi cîteva foi de P.F.L., numai de dragul copiilor, de a avea cu ce şi unde să se joace de-a „hoţii şi vardiştii". Mai degrabă sîntem tentaţi să credem că toate acestea sînt obiectul unor reminiscenţe de care, nu în toate împrejurările, constructorii se pot debarasa. Motiv pentru care în loc de foloase adesea se trag... numai ponoase.