Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)
1967-02-01 / nr. 26
VIAŢA DE PARTID Organizaţie de bază puternică la fiecare loc de muncă Indisolubil legat de mase, iubit şi urmat cu încredere de întregul popor, Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu succes rolul de detaşament de avangardă al clasei muncitoare, de forţă politică conducătoare a societăţii noastre. Partidul acordă o atenţie neslăbită creşterii capacităţii organizaţiilor de partid, de mobilizare a maselor la lupta pentru transpunerea în viaţă a grandiosului program de dezvoltare multilaterală a ţării, adoptat de Congresul partidului. Comitetul de partid de la I.F. Topliţa şi organizaţiile de bază din subordinea sa pun un accent deosebit pe munca de întărire calitativă a rîndurilor partidului, condiţie fundamentală a îmbunătăţirii întregii activităţi de partid. Ca urmare, în perioada ce s-a scurs de la Congresul al IX-lea al partidului, de pildă, au fost primiţi în partid 176 de muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari, oameni care prin activitatea lor au dovedit că sunt demni de înaltul titlu de membru al partidului. In parchetele de exploatare a lemnului ca şi în fabricile de cherestea ei au transpus în fapte sarcinile încredinţate de organizaţiile de partid privind creşterea gradului de valorificare a lemnului, reducerea pierderilor de exploatare, aprovizionarea ritmică a fabricilor cu buşteni. In munca de primire în partid ne-am condus şi ne conducem după sarcinile ce ne revin din documentele Congresului al IX-lea al partidului şi ale plenarelor Comitetului Central, acordînd o atenţie deosebită calităţilor moral-politice şi profesionale ale celor care cer primirea în rîndurile comuniştilor. Aşa de exemplu, în această perioadă, în partid au fost primiţi Ioan Moglan, Vasile Hîngan, Gheorghe Truţa, Vasile Cotfaş, Balinth Ana, Alexandru Rugină, Gheorghe Ţinea, Petre Pop, Doru Rotaru, muncitori, Vasile Păcuraru inginer, Gheorghe Tărlugeanu tehnician, Gheorghe Suciu maistru, Elisabeta Muscă funcţionară, exemple demne de urmat, atît în activitatea profesională cît şi înviaţa particulară. Primind#!» rim- * idw membrilor de partid forestieri care au contribuit prin sugestiile, prin propunerile şi prin munca lor rodnică la ridicarea nivelului activităţii economice a întreprinderii, am reuşit în acelaşi timp să sporim şi rolul organizaţiilor de partid în conducerea colectivelor de forestieri. Traducînd în viaţă hotărîrile organelor superioare de partid, propriile lor hotărîri cu privire la întărirea rîndurilor partidului, organizaţiile de bază de la unităţile de exploatare Bilbor, Hurdugaş, Topliţa, Huruba, Răstoliţa, Paltin, Lunca Bradului, de la depozitul de cherestea, atelierul mecanic Hodoşa, hala gatere schimburile I şi II Topliţa, depozitul de buşteni şi hala gatere schimbul I Lunca Bradului şi altele, au obţinut rezultate bune în acest domeniu. Ele se ocupă cu grijă şi de educarea politică şi ideologică a celor primiţi în partid, au mereu în centrul activităţii lor educarea comunistă a tineretului, desfăşoară o muncă politică susţinută în rîndul activului fără partid. Numeroşi tineri şi tovarăşi din activul fără partid care muncesc în aceste locuri sunt încadraţi în cercurile şi cursurile din învăţămîntul de partid, unde pot cunoaşte mai bine politica partidului, trecutul glorios de luptă al partidului şi poporului, realizările regimului nostru, politica externă a partidului şi statului. In adunările generale ale organizaţiilor de bază U.T.C., printre temele expunerilor care se ţin lunar sunt incluse şi unele cu privire la calitatea de membru al partidului, la drepturile şi îndatoririle membrilor de partid şi altele. Expuneri pe asemenea teme se ţin şi în faţa activului fără partid. Educativă şi eficace este şi participarea activului fără partid la dezbaterea unor probleme în adunările generale ale organizaţiilor de bază, încredinţarea spre rezolvare a unor sarcini concrete, aplicarea în practică a propunerilor făcute într-un compartiment sau altul de muncă. Avem însă şi organizaţii de bază ca cele de la centrul de exploatare Valea Corbului şi Stînceni, de la depozitul de buşteni şi de la hala gatere, sau ambele schimburi din Hodoşa, de la depozitul de cherestea din Topliţa, care în perioada respectivă au primit un număr foarte mic de membri de partid, iar unele chiar nici unul. Aceste organizaţii de bază nu ţin seama că la locurile de muncă respective îşi desfăşoară activitatea un număr mare de utecişti şi că au un numeros activ fără partid, că aceştia sînt oameni de care ar fi datoare să se preocupe în permanenţă, pentru a-i ajuta pe cei merituoşi dintre ei să se ridice la nivelul cerut pentru a deveni membri de partid. Ele nu militează cu toată hotărîrea pentru a traduce în viaţă indicaţiile partidului în acest domeniu. Trebuie să subliniem că mai avem unele lipsuri în informarea operativă a unor colective de muncitori de lagimita de exploaatare »problemele politico-economice actuale. Datoria comitetului de partid şi a organizaţiilor sale de bază este aceea de a acorda mare grijă pregătirii atît a acelor forestieri care vor fi primiţi în partid cît şi a celor primiţi de curînd. Astfel vom reuşi să dezvoltăm în continuare simţul lor de răspundere, să le sporim capacitatea de a rezolva cu competenţă sarcinile politice şi economice puse în faţa colectivului întreprinderii pentru anul 1967. Deşi s-au obţinut unele rezultate în munca de primire în partid, trebuie să recunoaştem în mod deschis că nici comitetul de partid pe întreprindere nu a făcut tot ce îi stă în putinţă. Ar fi fost foarte binevenit şi intenţionăm să organizăm în scurt timp un schimb de experienţă între birourile organizaţiilor de bază în vederea generalizării experienţei pozitive a acelor organizaţii care muncesc mai bine şi au şi rezultate în această privinţă. Considerăm de asemenea că în ziarul nostru de uzină n-am rezervat spaţiu suficient muncii de primire în partid, n-am publicat articole metodice din activitatea organizaţiilor de bază în acest domeniu. N-am atras în această muncă pe toţi membrii comitetului de partid. Nu ne-am folosit în măsură corespunzătoare de drepturile pe care le are acum comitetul de partid, drepturi similare comitetelor de partid orăşeneşti de subordonare raională. Sîntem deci conştienţi că pe viitor va trebui să acordăm organizaţiilor de bază un sprijin şi mai substanţial pentru a-şi îmbunătăţi munca de întărire a rîndurilor lor, pentru a imprima acestei munci maximum de exigenţă şi continuitate, pentru a crea organizaţii de partid puternice la fiecare loc de muncă. VICTOR CIOBA secretar al comitetului de partid I.F. Topliţa România în oglinda luiG© (Urmare din pag. 1) uriaş cuptor eforturile celor circa 2.000.000 de constructori şi montori de pe şantierele ţării, a unor alte contingente de lucrători, arhitecţi, proiectanţi, ingineri specialişti în domeniul construcţiilor şi montajului. Valoarea fondurilor fixe puse în funcţiune în anul 1966 a fost de 40,1 miliarde lei. Succese importante s au obţinut şi în domeniul cercetării ştiinţifice, concretizate în numeroase studii în cele mai variate domenii ale vieţii economice şi sociale. Documentul ne prezintă date interesante şi cu privire la circulaţia mărfurilor şi a comerţului exterior. REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA — se arată în Comunicat — A AVUT ÎN 1966 RELAŢII COMERCIALE CU 100 DE ŢARI ŞI A PARTICIPAT LA 41 DE TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE. Creşterea continuă a nivelului de trai al poporului este oglindită în cifre sintetice din care reţinem că VENITUL NATIONAL IN 1966 A CRESCUT FAŢA DE 1965 CU 7,9 LA SUTA. Au fost construite din fondurile statului peste 50.000 de apartamente convenţionale, iar populaţia şi-a construit aproape 68.000 case din fonduri proprii, majoritatea situate în mediul rural. Parcurgînd cu atenţie cifrele Comunicatului, îţi imaginezi România anului 1966 într-o imensă oglindă în care găseşti măsura eforturilor muncitorului, ţăranului, intelectualului şi a celorlalte categorii de oameni ai muncii pentru a da viaţă măreţelor sarcini trasate de cel de-al IX-lea Congres al partidului. Succesele obţinute în acest prim an al cincinalului dovedesc realismul, gîndirea colectivă şi înţelepciunea partidului în elaborarea măreţelor planuri de dezvoltare şi înflorire a României socialiste. Barieră automată La intersecţia căii ferate cu Şoseaua naţională Bucureşti— Braşov (Gura Beliei) a fost instalată o barieră automată, realizată recent după un proiect original de către uzina ,,Electromagnetica“ din Capitală. Acest tip de barieră închide numai jumătate din partea carosabilă a drumului, permiţînd astfel retragerea autovehiculelor surprinse pe şine. Acţionată printr-un dispozitiv electric, bariera coboară automat în momentul apropierii trenului, ridicîndu-se după trecerea lui, în timp de 20 de secunde. Noaptea sau în timpul vizibilității reduse, brațele barierelor sunt luminate. un lucru la Galaţi. Adevărate „porţi“ ale Porţilor de Fier GALAŢI. — Adevăratele „porţi“ ale Porţilor de Fier se află acum în lucru la Şantierul naval Galaţi. Acestea se execută în cadrul unei comenzi pe care constructorii gălăţeni au primit-o pentru realizarea unor echipamente complete hidromecanice necesare sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre. Potrivit comenzii respective, urmează să se confecţioneze un număr mare de porţi şi vane de dimensiuni puţin obişnuite, care vor deschide sau vor închide cursul obişnuit al fluviului, vor doza forţa apelor pentru a smulge naturii maximum de energie şi utilitate. Primul din aceste agregate, numit poarta de serviciu a ecluzei capaval, are o greutate de 845 tone şi o grosime de peste 2 metri. Dat fiind noutatea construcţiei, dificultatea confecţionării şi precizia în execuţie, pe şantier a fost creat un spaţiu special de montaj pe cala de la Dunăre, înzestrată cu macarale puternice. Au fost pregătite, de asemenea, scule şi dispozitive de lucru şi reglaj, verificatoare de înaltă precizie şi un catalog tehnologic perfecţionat. O dată lucrat, echipamentul va fi montat de probă în şantier, apoi demontat pentru a putea fi transportat pe Dunăre şi remontat la faţa locului. Echipamentele vor totaliza peste 3.500 tone de construcţii metalice. (Agerpres) Filme de actualitate agricolă „Păstrarea pe timpul iernii a viţei altoite“ este titlul primului film realizat în acest an de studiourile „Alexandru Sahia”, la cererea Consiliului Superior al Agriculturii. Zilele acestea începe realizarea unui alt film de actualitate pentru unităţile agricole şi anume: „Ştiinţa şi producţia agricolă“, în care sunt ilustrate efectele aplicării în practică a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice. Cele două producţii deschid seria celor 13 filme de acest gen ce vor fi produse în cursul anului şi care răspund preocupărilor lucrătorilor din agricultură. Se vor produce, de asemenea, 35 de diafilme în 85.000 copii, pe teme din toate sectoarele producţiei agricole. Halate imaculate — halate pătate (Urmare din pag. 1) şi sănătatea oamenilor. Aici lucrează medicul Vasile Kabart, asistenta Eva Urzică, felieia Eugenia Voaideş şi moaşa Elisabeta Antal. Pentru munca lor, aceste cadre sanitare se bucură de multă încredere din partea populaţiei. Da, în faţa acestei lumi albe, cum o numeam la început, în faţa celor care se află în continuă luptă împotriva morţii şi durerilor, oamenii se ridică,în picioare şi îşi scot pălăria. Mai sunt însă, pe ici pe colo, unii medici ale căror halate albe sunt pătate. Iată ce ne scrie o femeie din Tîrnăveni. „Sunt femeie suferindă. Am născut 17 copii, din care 11 sunt în viaţă. Am o mare durere. Nu din pricina bolii, ci a comportării doctorului Lechinţan Mircea de la policlinica din Tîrnăveni. Timp de patru zile am fost purtată pe drumuri, cînd la policlinică, cînd la dispensar, cînd la oficiul de prevederi sociale. Pînă la urmă, însă, fără nici un rezultat. Mai mult ca atît, mi se reproşează că „el m-a pus să fac atîţia copii? Aşa înţelege oare domnul doctor să sprijine femeile cu mulţi copii?“ — se întreabă femeia în scrisoare. Semnatara scrisorii este SAVETA STAN, în vîrstă de 48 de ani, domiciliată în cartierul Boziaș, bloc nr. 6. A solicitat sprijinul medicului, sfătuită de oficiul de prevederi sociale, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, pentru a beneficia de pensie. Dar, la cite uși a bătut, nicăieri nu i s-a dat ajutorul de care avea nevoie. Pentru stabilirea precisă a diagnosticului şi a vechimii bolii, medicul de circumscripţie, prin biletul de trimitere, a solicitat internarea ei în spital. Medicul Mircea Lechinţan de la policlinică în schimb, cu foarte mare uşurinţă, a notat la repezeală că nu este cazul de internare. Şi, după cum ne relatează femeia, a folosit şi unele cuvinte care, pentru omul suferind, provoacă dureri mai mari decât boala pentru care solicită sprijinul medicului. Ni se spune că Mircea Lechinţan este un medic cu experienţă, un bun specialist. De ce atunci, el singur, îşi pătează albul imaculat al halatului? — Fiindu-mi copilul bolnav — ne informează FRANCISC DAVID din Tg.-Mureş, strada Kossuth Lajos nr. 33 — în ziua de 13 ianuarie m-am dus cu el la policlinica de copii. Trebuia consultat la cabinetul O.R.L. Medic de serviciu era Béla Erdélyi, care prin comportarea lui a dovedit că, deşi poartă halat alb, nu are sufletul curat, în timp ce eu, cât şi alţi nouă cetăţeni din oraş, aşteptam cu copiii în braţe, medicul a plecat să-şi aranjeze dantura, fără să ştie nimeni de acest lucru, nici măcar medicul şef al policlinicii. în sfîrşit, după o oră de aşteptare, vine şi medicul. Dar refuză să consulte copilul. „Nu aveţi bilet de trimitere de la medicul de circumscripţie“ a motivat el. Bilet de trimitere am avut, dar cu două zile în urmă, cînd m-a amînat să vin peste două zile. în sfîrşit, după lungi discuţii, spunîndu-mi că, dacă nu-mi convine, să caut alt medic, mia consultat copilul la mare repezeală, în mod superficial. în timpul consultaţiei copilul a început să plîngă. Poate, căutînd să-l lămurească, medicul Béla Erdélyi i-a spus: „Nu fi şi tu aşa de prost ca tatăl tău“. Bineînţeles, copilul n a spus nimic. Nu am spus nici eu, deşi, poate, trebuia să-i „mulţumesc“. ★ O consultaţie superficială, refuzul, chiar şi o singură dată, de a consulta sau ajuta un bolnav în alinarea durerilor, o vorbă negîndită constituie pentru orice medic o pată neagră pe halatul său imaculat, pată care cu mare greu poate fi ştearsă. Cu toate acestea mai sunt încă medici, bineînţeles, puţini la număr, care nu ştiu sau nu vreau să ştie că diploma de medic nu a primit-o pentru a-şi adăuga un dr. în faţa numelui, ci pentru a sluji vieţii şi sănătăţii oamenilor. Poate este şi aceasta o boală care — folosind termeni medicali — trebuie examinată în etiologia şi patogenia ei, pentru a putea fi eradicată. Pentru aceasta, toate cazurile, după stabilirea diagnosticului, să fie încredinţate acţiunii curative a opiniei publice. La Chendii se pot obţine rezultate mai bune (Urmare din pag. 1) că pierderi zilnice de 25 kg, ceea ce la nivelul cooperativei agricole este foarte mult. Pierderi însemnate s-au înregistrat şi la final de lucernă care, în loc să fi fost depozitat în fînare, a fost clădit în sire şi cînd a fost dat în consum s-a risipit cea mai valoroasă parte a plantei — frunza. In darea de seamă s-a arătat că faţă de 12.000 kg cartofi la ha s-a obţinut doar 8.000 kg la ha. Nu este o cinste pentru noi să obţinem o asemenea producţie şi avem datoria să explicăm adevăratele cauze care au generat producţia slabă, cauze pe care darea de seamă a evitat să le arate. Iată cîteva. Amplasarea culturii pe terenuri necorespunzătoare, recoltarea executată de mîntuială, ceea ce a făcut ca mulţi cartofi să rămînă în pămînt. Oare aceasta nu este o risipă din avutul obştesc? — La acestea eu aş adăuga, a spus PAP CATALINA, şi faptul că prin luna iulie, consiliul de conducere a hotărît să valorifice o mare parte din păsări, ceea ce a dus la nerealizarea producţiei de ouă planificate. — Pentru că este vorba de zootehnie, a spus medicul veterinar BIRO EMERIC, aduc laude îngrijitorilor de animale care au muncit în aşa fel încît au depăşit producţia de lapte, dar nu sunt de acord cu faptul că în acest sector evidenţa nu este ţinută la zi, este o slabă preocupare faţă de cumpărarea puilor încă din aceste zile, pentru a putea fi valorificaţi în perioada cînd ei ar aduce C.A.P. maximum de beneficiu. De asemenea, consiliul de conducere, după cum au arătat şi alţii la discuţii, nu a manifestat destulă iniţiativă pentru înlocuirea vacilor bătrîne cu altele tinere cum s-a procedat în C.A.P. din împrejurimi. Au criticat lipsurile şi au făcut propuneri şi BARABAŞ PETRU, IOAN PALKO, IOSIF BALAZS şi mulţi alţii care au luat cuvîntul la discuţii. Important este însă faptul că la Chendu discuţiile au scos la iveală importante rezerve pe care C.A.P. nu le-a folosit. S-a criticat tărăgănarea fără justificare a reconstruirii serelor pe o suprafaţă de peste 900 mp, trecerea cu întîrziere la amenajarea terenului pentru irigaţii pe 56 ha, cultivarea castraveţilor în cultură forţată pe numai 500 mp, faţă de 2.000 mp pe cît ar fi posibilităţi. De asemenea, consiliul de conducere trebuie să urmărească ca orice investiţie făcută să aibă o eficienţă cit mai mare. Ţăranii cooperatori din Chendu aşteaptă o asemenea orientare care să le asigure la viitorul bilanţ nu motivarea lipsurilor, ci o valoare a zilei-muncă de 30 lei, care ar corespunde hărniciei lor şi posibilităţilor unei C.A.P. cu o vechime de 16 ani. Holul clădirii administrative a întreprinderii de utilaje pentru industria ușoară, Tîrgu-Mureș. (Acţiunea se petrece la secţia fizioterapie a Spitalului clinic din Tg.-Mureş. Pacientul care se prezintă la cabinetul medical, pentru consultaţie, e un adolescent, în vîrstă de 13 ani). PACIENTUL (timid): Bună ziua, tovarăşe doctor... Aş avea nevoie de un tratament. DOCTORUL (binevoitor): Ce tratament, băiete? PACIENTUL: La aparatul de alungire. DOCTORUL (mirat): Cum? Păi nu te-am consultat încă. Nu ţi-am stabilit diagnosticul. PACIENT: Nici nu-i nevoie. Diagnosticul îl ştiu eu. Trebuie să mă alungiţi. DOCTORUL (şi mai mirat): Să te alungim? ... De ce, mă rog? PACIENTUL: Ca să-mi, pot face un costum, la croitor. DOCTORUL: (mirat peste măsură): Costuuum... păi cum? PACIENTUL: La croitoriile pentru copii nu sînt acceptat, deoarece am depăşit 11 ani. Iar la cele pentru adulţi, mă refuză, deoarece n-am talia de 160 cm. Neexistînd croitorie pentru adolescenți, singura posibilitate este alungirea. — Cortina — STEAUA ROȘIE PAGINA 3 (Avînd în vedere că acţiunea e aeriană, decorul constă numai din cablurile telefonice. Totuşi, am consemnat data desfăşurării acţiunii: 30 ianuarie, ora 13,48) O VOCE DIN ORAŞ: Alo, 03 — informaţia? INFORMATOAREA: Da, aici telefonista 59. Ce doriţi? VOCEA: Fiţi amabilă, I.U.I.U. Adică întreprinderea de Utilaje pentru industria uşoară? INFORMATOAREA: 2691. VOCEA: Mersi. (După o pauză de 5 minute, se reia acţiunea). VOCEA: Alo, informaţiile? INFORMATOAREA: Da, ce doriţi? VOCEA: 2691 e mereu ocupat. N-are alt număr I.U.I.U.? INFORMATOAREA: N-are! (furioasă, trîntește receptorul). (După o altă pauză, mai îndelungată). VOCEA: Alo, informaţiile? INFORMATOAREA: Da. Ce doriţi? VOCEA: Vreau să vă informez. Am aflat întîmplător, de la un prieten care a dat peste mine, tocmai cînd vroiam să vă rechem. Lucrează tocmai la I.U.I.U. El m-a rugat să vă aduc la cunoştinţă pe această cale, că întreprinderea lor mai are numerele: 4490, 4491, 4492. — Cortina — STEFAN IZSÁK PEŞTERA LUI EPURAN Monumentelor naturii din ţara noastră li s-a adăugat recent încă unul. Este vorba de peştera lui Epuran, descoperită de un grup de speologi amatori în cuprinsul podişului Mehedinţi, aproape de peştera Topolniţa. După cum afirmă profesorul Traian Orghidan, directorul Institutului de speologie „Emil Racoviţă“ al Academiei, aceasta este considerată cea mai frumoasă peşteră a României, prin originalitatea formaţiunilor stalagmitice, foarte fine, de un alb strălucitor şi perfect conservate. Ca rezultat al creşterii interesului speologilor amatori faţă de pitorescul subteran al regiunilor unde locuiesc, în anul trecut au fost descoperite alte două peşteri. Una dintre ele, situată în Muntele Şugău, în vecinătatea oraşului Gheorghieni, prezintă cristale de aragonit rar întîlnite în grote. Cealaltă, la poalele Munților Retezat, este o veche vale de râu subteran părăsită de ape.