Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)
1967-02-14 / nr. 37
PAG.A 3-As I Raionul Tirnăveni I ÎN PLINĂ ÎNNOIRE ! L _ — ... _ _ .. — _ _ — _ ^ Se lărgeşte capacitatea fabricilor de produse lactate Capacitatea fabricilor de produse lactate va creşte anul acesta cu peste 35.000 hectolitri de lapte şi 5.000 tone de produse prelucrate. Acest spor se va realiza prin darea în funcţiune a noilor fabrici de la Caracal, Bîrlad şi Bistriţa. Iată în continuare cîteva amănunte în legătură cu stadiul lucrărilor de construcţie a lor: clădirile au fost ridicate, iar în prezent se desfăşoară montajul vanelor mecanice pentru producerea brînzei telemea, al instalaţiilor pentru pasteurizarea laptelui şi altor utilaje. Peste 70 la sută din acestea se realizează în ţară. In anii cincinalului urmează să fie construite încă 12 fabrici de industrializare a laptelui, cu o capacitate anuală de peste 12.000 tone. (Agerpres) Intlniri între alegători şi candidaţi de deputaţi Cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 23 din Chinciuş, raionul Tîrnăveni, s-au întîlnit cu Ştefan Velţan, candidatul lor în alegerile de deputaţi în sfatul popular comunal. El este bine cunoscut în sat, căci a contribuit la înfrumuseţarea şi buna gospodărire a satului. Astăzi copiii cooperatorilordin Chinciuş învaţă în şcoală nouă. La construcţia ei şi-a adus contribuţia şi Ştefan Velţan. La alinierile de garduri, la întreţinerea de drumuri comunale ca şi la alte lucrări de interes obştesc, Ştefan Velţan a fost în primele rînduri. De aceea cetăţenii i-au acordat încrederea pentru a-i reprezenta în sfatul popular comunal. La întîlnirea cu candidatul lor, cetăţenii au venit cu numeroase propuneri, despre ceea ce au de făcut în viitor. Simion Cîndea, Ioan Medeşan, Aron Ignat, Mariţa Velţan, Ioan Popa şi alţii au făcut propuneri concrete în acest sens. S-a propus, de pildă, construirea unui pod peste valea ce trece prin sat, s-a relevat necesitatea amenajării unei fîntîni publice etc. Cetăţenii s-au angajat să facă aceste lucrări încă în prima jumătate a anului acesta. Vorbitorii, s-au angajat, de asemenea, să muncească cu elan la construirea căminului cultural, pentru care, în anul trecut, au confecţionat, prin muncă patriotică, peste 60.000 bucăţi de cărămidă. întîlnirea dintre candidat şi alegători a constituit un rodnic schimb de păreri privind treburile satului. Actualitatea culturală In viaţa culturală a comunelor şi satelor regiunii noastre, campania electorală este marcată prin acţiuni de amploare cu un bogat continut, profund educativ. Peste 1.200 de conferinţe, expuneri, informări politice, simpozioane şi alte manifestări cultural-educative. Este o cifră care vorbeşte, în mod convingător, despre activitatea desfăşurată în raionul Odorhei, în perioada scursă de la începutul acestui an. Cei peste 105.000 de oameni ai muncii, participanţi la aceste manifestări, au audiat cu mult interes teme legate de democratismul profund al orînduirii socialiste, de noua lege electorală adoptată la recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale şi întocmită în lumina documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R. şi a prevederilor Constituţiei Republicii Socialiste România, de bilanţul rezultatelor obţinute de întregul popor, sub conducerea partidului, pe drumul construcţiei socialiste P .D. In ultimele zile, la căminele culturale din raionul Reghin au fost abordate teme ca: „Economia României socialiste în anii cincinalului“, „Istoria poporului român — izvor de adine patriotism“, „Locuri care evocă pagini glorioase din istoria poporului român“, „Securitatea europeană, cerinţă majoră a tuturor popoarelor de pe continentul nostru“ etc. • O seară cultural-artistică, cu conţinut bogat, educativ, a avut loc la Bezid, raionul Tg.-Mureş. Scriitorul Hajdú Győző a vorbit, în faţa unei săli arhipline, despre „Politica naţională a Partidului Comunist Român. Frăţia dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare“. In continuare, scriitorul Nagy László a citit schiţa sa „Portret“. Solişti şi orchestra de la Ansamblul de stat din Tg.-Mureş au prezentat un scurt program de muzică populară , românească şi maghiară. A urmat un recital de poezii susţinut de artiştii de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş. Duminică, 12 februarie a. c., în numeroase comune din regiunea noastră s-a ţinut conferinţa: „Succesele primului an al planului cincinal“. In faţa unui mare număr de oameni ai muncii au vorbit lectori din oraşele de reşedinţă ale raioanelor. • In ultimele trei zile, sîmbătă, duminică şi luni, 36 cadre didactice din învăţămîntul superior din Tg.-Mureş s-au numărat printre oaspeţii satelor regiunii noastre. Ei au susţinut la căminele culturale, expuneri, simpozioane şi alte manifestări, axate pe teme privind politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. • La indicaţia Comitetului regional de partid, Comitetul regional pentru cultură şi artă a stabilit măsuri concrete pentru a asigura deplasarea la sate a instituţiilor artistice profesioniste din oraşul Tg.-Mureş. In acest sens a fost stabilit un plan de deplasare pentru întreaga campanie electorală. Astfel, Teatrul de stat va prezenta spectacole la Iernut, Bălcaciu, Gurghiu, Bălan, Sîngeorgiu de Pădure ş. a. SILUETE Foto: V. MOlcDOVAN Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 37 (2.771) | Marţi, 14 februarie 1967 | 4 pagini 25 bani Laborator şi seră pentru controlul cartofilor Gospodăria agricolă de stat Lăzarea, produce în fiecare an pe 210 ha cartofi din soiuri pure, destinaţi reîmprospătării materialului de plantare. In vederea cunoaşterii calităţii tuberculilor, s-a hotărît ca în 1967 în această unitate să fie construit un laborator şi o seră pe o suprafaţă de 360 mp. Prin construirea laboratorului, primul de acest gen din regiunea noastră, se creează posibilitatea de a se stabili dacă tuberculii destinaţi plantării sunt sau nu infestaţi de boli. In seră tuberculii luaţi din stocurile rezervate pentru plantare sînt sădiţi după toate regulile agrotehnice. Avînd condiţii optime de vegetaţie ei se dezvoltă normal ca şi în cultura mare. In tot timpul iernii şi primăvara pînă la plantare, specialiştii au posibilitatea să observe dacă aceşti cartofi sînt sau nu infestaţi de viroze. In cazul cînd plantele prezintă semnele bolii, stocurile din care s-au luat probele nu se mai folosesc ca material săditor. In scopul efectuării controlului la cartofi pe toată perioada depozitării lor, la G.A.S. Lăzarea este în curs de construcție un nou siloz cu o capacitate de 300 tone. Laboratorul şi sera vor servi şi celorlalte unităţi agricole din raionul Ciuc, care au sarcină să producă cartofi de sămînţă. Se construiesc: Două complexe agricole de tip industrial Ne am adresat tovarăşului ing. Augustin Şarlea, directorul Trustului Gostat pentru a afla noutăţi în domeniul construcţiilor în G.A.S. — Anul 1967, ne spune interlocutorul, are şi pentru noi o semnificaţie deosebită. — Despre ce este vorba? — In primul rînd despre suma de 114.200.000 de lei pe care statul ne-o pune la dispoziţie pentru lucrări de investiţii. — Şi cum v-aţi propus să folosiţi această sumă importantă? — Planurile noastre prevăd multe lucruri frumoase şi cu mare eficienţă economică. Şi pentru că sunt multe, aş vrea să vorbesc numai despre cele mai importante. Din suma totală ce ne-a fost alocată, 76.509.000 lei sunt destinaţi pentru construcţii montaj. Cu aceşti bani, gospodăria agricolă de stat Acăţari va construi la Ungheni un mare şi modern complex avicol de tip industrial, iar gospodăria agricolă de stat Gorneşti va construi o mare fermă pentru porci de elită. Aceste două complexe vor lua naştere ca unităţi independente, cu conducere şi administraţie proprie. — După cîte ştim, asemenea complexe nu am avut pînă acum în regiunea noastră. Vă rugăm să ne daţi şi cîteva amănunte. — Fiecare din cele două complexe va fi o adevărată uzină vie. Complexul avicol va avea o capacitate de 168.000 de găini ouătoare şi 96.000 de pui de producţie. De aici se vor obţine anual 32.500.000 de ouă. — Cum va arăta complexul în momentul intrării în producţie? — Sectorul pentru găini ouătoare va dispune de 12 hale cu parter şi etaj, iar sectorul pentru creşterea puilor de producţie de 6 hale asemănătoare. Interiorul lor va fi amenajat după ultimele cerinţe ale tehnicii şi vor dispune de instalaţii de aer condiţionat, hrănitoare şi adăpători automate. Evacuarea gunoiului se va face mecanizat, încălzirea în halele puilor se va face cu instalaţii electrice şi în celelalte cu calorifere. Complexul va dispune, de asemenea, de alimentare cu apă, canalizare, filtru sanitar, atelier de întreţinere, magazii, drumuri interioare betonate, o cantină şi un sediu administrativ. — Cu alte cuvinte un complex modern al păsărilor. — Da, complex care ne va aduce anual o producţie globală în valoare de peste 39.000.000 lei. — Cum va arăta complexul porcin? — Şi acesta va fi tot de tip industrial. El va ocupa o suprafaţă de peste 23 de hectare şi va avea 34 de grajduri, atelier, magazie, remize, filtru sanitar, cantină, pavilion administrativ şi altele. Mecanizarea va ocupa un loc important în toate verigile procesului de producţie. Va dispune, ca şi primul, de o alimentare proprie cu apă, de încălzire centrală, canalizare, drumuri betonate etc. Capacitatea lui va fi de 24.000 deprofrri dintre care 8.130 de scrofiţe şi vieruşi pentru prăsilă. — In ce stadiu se află proiectele? — Toate lucrările de proiectare şi în bună parte şi avizările sunt terminate. Finanţarea a şi fost deschisă, iar Trustul de construcţii 5 Braşov a început lucrările de organizare a şantierelor. — Şi termenul de predare? — Sfîrşitul anului 1967. Vom face însă tot ce se va putea pentru a le termina şi mai repede. M. BALDEANU 1.P. 10PUÎ1 In ultimii ani în sectorul forestier s-a simţit tot mai mult nevoia extinderii mecanizării unor operaţiuni grele şi cu volum mare de lucru, în scopul reducerii efortului fizic, al creşterii productivităţii muncii şi reducerii preţului de cost. S-a simţit, de asemenea, nevoia reorganizării fluxului tehnologic în fabrici, în scopul prelucrării superioare a lemnului de lucru. Pentru atingerea obiectivelor amintite, întreprinderea forestieră Toplița a apelat an de an la credite bancare într-un volum din ce în ce mai mare. Astfel, în ultimii patru ani au fost acordate întreprinderii, prin Banca Naţională, credite în valoare de 3.771.000 lei pentru un număr de 88 lucrări, care în cea mai mare parte şi-au atins scopul. Dacă cu cîţiva ani în urmă operaţiile de descărcare a buştenilor sosiţi cu vagoane C.F.F. sau C.F.R. şi de evacuare a rămăşiţelor de foc şi celuloză de la halele de gatere şi a rumeguşului se făceau manual, s-a reuşit ca în prezent ele să fie efectuate mecanizat. In anul 1966, întreprinderea nu a înţeles însă să-şi respecte obligaţiile asumate faţă de bancă, stipulate în cererea angajament şi dovadă, în care atestă neexistenţa altor surse pentru finanţarea lucrărilor, decît creditul bancar. Nerespectarea obligaţiilor asumate de întreprindere au provocat greutăţi şi băncii, dar mai cu seamă însăşi întreprinderii, care se desprind din cele ce urmează. Un număr de trei lucrări trebuiau să fie terminate şi puse în funcţiune pînă cel mai tîrziu la 31 iulie 1966, însă întreprinderea nu a găsit de cuviinţă să procedeze ca atare după expirarea termenului de avertisment de 30 de zile, ce a fost dat de bancă. Pentru acest fapt, valoarea creditelor acordate în sumă de 44.000 lei a fost trecută la credite restante, plătindu-se dobînzi penalizatoare în sumă de 924 lei. In urma reluării creditării, împrumuturile acordat au fost perfectate şi eşalonate la rambursare. Din cele 18 lucrări finanţate în cursul anului 1966, un număr de 9 lucrări au fost realizate înaintea datei de 1 decembrie, eşalonîndu-se la rambursare corespunzător eficienţei lunare planificate. Văzîndu-se însă că nu există posibilităţi de a realiza beneficii peste plan (acest fapt s-a cunoscut încă de la întocmirea planului financiar, însă forurile competente nu au ţinut seama de acest lucru, decît în luna decembrie şi numai într-o oarecare măsură), la îndemnul organului tutelar s-a încercat reconstituirea creditelor acordate pentru un număr de 9 lucrări — în majoritate remontări de funiculare , pe seama fondurilor de producţie, pentru ca la finele anului creditele rambursate să nu se reflecte în gol de mijloace circulante. Acestei încercări, pentru care au fost întocmite în luna decembrie dispoziţiile de plată nr. 1.711 şi L712, desigur, nu i s-a dat curs, operaţiunea nefiind reglementată de instrucţiuni. Totuşi, scopul final, cu bunăvoinţa şi largul concurs al D.R.E.F., nu a fost abandonat, deoarece creditele rambursate în afara planului din contul de decontare în sumă de 67.000 lei nu se reflectă în gal de mijloace circulante, fiind trecute ca o cheltuială asupra costurilor de producţie. Desigur, în contabilitate există fel şi fel de posibilităţi dar nepermise de dispoziţiile legale, de a denatura situaţia. Acest lucru, în final, în loc să ducă la informarea organelor interesate, a dus la dezinformarea lor. In urma acestei operaţii, lucrările executate apar finanţate din două surse: din credite şi mijloace circulante. O altă lipsă a constituit-o faptul că la o lucrare, după ce s-a solicitat aprobarea creditului şi s-a cheltuit suma de 1.540 lei, s a renunţat la executarea ei. In alt caz, la lucrarea privind reorganizarea procesului tehnologic la fabrica de cherestea Hodoşa, a cărei valoare iniţială s-a ridicat la 150.000 lei, a fost cerută restructurarea ei la 63.000 lei, deoarece pentru cele 5 circulare procurate din credite au fost solicitate între timp fonduri de investiţii, deşi în documentaţia de credite, întreprinderea a declarat pe răspunderea sa că nu are alte surse care să concure la finanţarea lucrării. Mai mult decît atît, din cele 5 circulare nu mai erau necesare la fabrica Hodoşa decît două şi nici unul în cadrul reorganizării procesului tehnologic. Unele lucrări care au fost perfectate şi conform actelor de recepţie puse în funcţiune, nu funcţionează încă, deşi o rată scadentă a fost rambursată în luna ianuarie 1967. In acest sens exemplificăm transportorul de frize de la U.I.L. Hodoşa şi transportorul de rămăşiţe de celuloză de la U.I.L. Topliţa, care scriptic sunt puse în funcţiune la 31 decembrie 1966. Pe anul în curs întreprinderea a prevăzut în planul de mică mecanizare un număr de 22 lucrări în valoare de 1.000.000 lei şi cu o eficienţă economică totală de 1.150.000 lei. Este însă îndoielnic dacă mai putem, acorda credite de mică mecanizare întreprinderii forestiere Topliţa, ţinînd seama de încălcările vădite ale instrucţiunilor. Rămîne desigur ca în această privinţă să-şi dea părerea şi să decidă organele în drept. IOAN SANDOR şef adjunct al serviciului de credite şi V.S. la filiala Băncii Naţionale Topliţa Au toate creditele de mică mecanizare finalitate ? Din sumarul paginii externe + un drum spre patrie: Ministru/ afa- ♦ Corespondenţă Sancţiunile afilierilor externe al României apotriva Rhodesiei îşi dovedesc făcut o vizită în R. P. Ungară ineficienţa + Un interviu al ministrului de 4 Explozii puternice în capitala externe columbian Vietnamului de sud Răsplata muncii însufleţite La Fabrica de confecţii din Miercurea- Ciuc are loc în aceste zile decernarea diplomei şi insignei de „Fruntaş în întrecerea socialistă“ pe anul 1966. Revăd rezultatele obţinute de colectivul fabricii anul trecut. Reţin atenţia cîteva cifre : depăşirea cu 4.160.000 de lei a producţiei globale şi marfă vîndută şi încasată, însemnate economii şi beneficii realizate peste plan. Ce a stat la baza acestor rezultate? Buna organizare a producţiei şi a muncii (s-a introdus sistemul de producţie prod-sincron!), introducerea tehnicii noi, avansate, ridicarea calificării, îmbunătăţirea aprovizionării tehnico-materiale. Ca urmare a condiţiilor create, întrecerea socialistă a luat un nou avînt. Ea a cuprins întreg colectivul. S-au remarcat, prin rezultatele obţinute, 137 de lucrători şi două brigăzi, FABRICA DE CONFECŢII MIERCUREA CIUC cărora în aceste zile li se înmînează distincţiile de fruntaşi în întrecerea socialistă. Tradiţia se menţine şi în anul acesta. In luna ianuarie, de pilda, colectivul fabricii desfăşurînd o susţinută întrecere, şi-a depăşit sarcinile de plan la producţia globală şi marfă vîndută şi încasată cu 13,4 la sută, dind peste prevederi confecţii bărbăteşti şi pentru copii în valoare de 1.100.000 lei. In fotografiile de sus, doi dintre promotorii întrecerii socialiste, Mihăilescu Paulina, din cadrul secţiei confecţii îşi depăşeşte lună de lună sarcinile de plan la surfilat stofa destinată confecţionării pantalonilor. Ea a fost desemnată în anii 1965 şi 1966 fruntaşă în întrecerea socialistă. Imecs Ioan, călcător, deserveşte un presing la călcat reverul sacoului. Organizîndu-şi judicios munca, s-a remarcat prin rezultatele înregistrate care i-au adus titlul de fruntaş al întrecerii socialiste pe anul 1966. VIOREL MEGHEŞ Au sosit mârţişoarele Incepînd cu 15 februarie, unităţile de specialitate din Tg.Mureş, vor pune la dispoziţia cumpărătorilor peste 50.000 de mărţişoare. Un bogat şi variat sortiment de mărţişoare se vor vinde la magazinul „Bijuteria“ situat în Piaţa Trandafirilor. Foarte mult apreciate şi căutate sunt mărţişoarele din plexi incluzionat, cu figuri plutitoare în culori, din aluminiu eloxat cu pietre stras. La fel de căutate sunt şi mărţişoarele din os pictat, plexi sculptat cu flori. De asemenea, din magazine nu vor lipsi nici mărţişoarele din material plastic pictate, cele din plăci de lemn cu motive naționale și altele.