Steaua Roşie, februarie 1967 (Anul 19, nr. 26-49)

1967-02-14 / nr. 37

­ PAG.­A 3-A­s I Raionul Tirnăveni I ÎN PLINĂ ÎNNOIRE ! L _ — ... _ _ .. — _ _ — _ ^ Se lărgeşte capacitatea fabricilor de produse lactate Capacitatea fabricilor de pro­duse lactate va creşte anul aces­ta cu peste 35.000 hectolitri de lapte şi 5.000 tone de produse prelucrate. Acest spor se va rea­liza prin darea în funcţiune a noilor fabrici de la Caracal, Bîr­­lad şi Bistriţa. Iată în continuare cîteva amă­nunte în legătură cu stadiul lu­crărilor de construcţie a lor: clă­dirile au fost ridicate, iar în pre­zent se desfăşoară montajul va­nelor mecanice pentru produce­rea brînzei telemea, al instala­ţiilor pentru pasteurizarea lapte­lui şi altor utilaje. Peste 70 la su­tă din acestea se realizează în ţară. In anii cincinalului urmează să fie construite încă 12 fabrici de industrializare a laptelui, cu o capacitate anuală de peste 12.000 tone. (Agerpres) Intlniri între alegători şi candidaţi de deputaţi Cetăţenii din cir­cumscripţia electo­rală nr. 23 din Chin­­ciuş, raionul Tîrnă­­veni, s-au întîlnit cu Ştefan Velţan, can­­didatul lor în alege­rile de deputaţi în sfatul popular co­munal. El este bine cunoscut în sat, căci a contribuit la înfru­museţarea şi buna gospodărire a satu­lui. Astăzi copiii coo­peratorilor­­din Chin­­ciuş învaţă în şcoa­lă nouă. La con­strucţia ei şi-a adus contribuţia şi Şte­fan Velţan. La ali­nierile de garduri, la întreţinerea de drumuri comunale ca şi la alte lucrări de interes obştesc, Ştefan Velţan a fost în primele rînduri. De aceea cetăţenii i-au acordat încre­derea pentru a-i re­prezenta în sfatul popular comunal. La întîlnirea cu candidatul lor, ce­tăţenii au venit cu numeroase propu­neri, despre ceea ce au de făcut în vii­tor. Simion Cîndea, Ioan Medeşan, Aron Ignat, Mariţa Vel­ţan, Ioan Popa şi alţii au făcut pro­puneri concrete în acest sens. S-a pro­pus, de pildă, con­struirea unui pod peste valea ce trece prin sat, s-a relevat necesitatea amena­jării unei fîntîni pu­blice etc. Cetăţenii s-au angajat să facă aceste lucrări încă în prima jumătate a anului acesta. Vorbitorii, s-au angajat, de aseme­nea, să muncească cu elan la construi­rea căminului cul­tural, pentru care, în anul trecut, au confecţionat, prin muncă patriotică, peste 60.000 bucăţi de cărămidă. întîlnirea dintre candidat şi alegă­tori a constituit un rodnic schimb de păreri privind tre­burile satului. Actualitatea culturală In viaţa culturală a comunelor şi satelor regiunii noastre, cam­pania electorală este marcată prin acţiuni de amploare cu un bogat continut, profund educativ.­­ Peste 1.200 de conferinţe, expuneri, informări politice, sim­pozioane şi alte manifestări cul­tural-educative. Este o cifră care vorbeşte, în mod convingător, despre activitatea desfăşurată în raionul Odorhei, în perioada scur­să de la începutul acestui an. Cei peste 105.000 de oameni ai mun­cii, participanţi la aceste mani­festări, au audiat cu mult interes teme legate de democratismul profund al orînduirii socialiste, de noua lege electorală adoptată la recenta sesiune a Marii Adu­nări Naţionale şi întocmită în lu­mina documentelor Congresului al IX-lea al P.C.R. şi a prevede­rilor Constituţiei Republicii So­cialiste România, de bilanţul re­zultatelor obţinute de întregul po­por, sub conducerea partidului, pe drumul construcţiei socialiste P .D.­­ In ultimele zile, la căminele culturale din raionul Reghin au fost abordate teme ca: „Economia României socialiste în anii cinci­nalului“, „Istoria poporului ro­mân — izvor de adine patrio­tism“, „Locuri care evocă pagini glorioase din istoria poporului ro­mân“, „Securitatea europeană, cerinţă majoră a tuturor popoare­lor de pe continentul nostru“ etc. • O seară cultural-artistică, cu conţinut bogat, educativ, a avut loc la Bezid, raionul Tg.-Mureş. Scriitorul Hajdú Győző a vorbit, în faţa unei săli arhipline, despre „Politica naţională a Partidului Comunist Român. Frăţia dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare“. In continuare, scriitorul Nagy László a citit schi­ţa sa „Portret“. Solişti şi orchestra de la An­samblul de stat din Tg.-Mureş au prezentat un scurt program de muzică populară , românească şi maghiară. A urmat un recital de poezii susţinut de artiştii de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş.­­ Duminică, 12 februarie a. c., în numeroase comune din regiu­nea noastră s-a ţinut conferinţa: „Succesele primului an al planu­lui cincinal“. In faţa unui mare număr de oameni ai muncii au vorbit lectori din oraşele de reşe­dinţă ale raioanelor. • In ultimele trei zile, sîmbă­­tă, duminică şi luni, 36 cadre di­dactice din învăţămîntul superior din Tg.-Mureş s-au numărat prin­tre oaspeţii satelor regiunii noas­tre. Ei au susţinut la căminele culturale, expuneri, simpozioane şi alte manifestări, axate pe teme privind politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. • La indicaţia Comitetului re­gional de partid, Comitetul regio­nal pentru cultură şi artă a sta­bilit măsuri concrete pentru a asi­gura deplasarea la sate a institu­ţiilor artistice profesioniste din oraşul Tg.-Mureş. In acest sens a fost stabilit un plan de deplasa­re pentru întreaga campanie elec­torală. Astfel, Teatrul de stat va prezenta spectacole la Iernut, Bălcaciu, Gurghiu, Bălan, Sîn­­georgiu de Pădure ş. a. SILUETE Foto: V. MOlcDOVAN Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 37 (2.771) | Marţi, 14 februarie 1967 | 4 pagini 25 bani Laborator şi seră pentru controlul cartofilor Gospodăria agri­colă de stat Lăzarea, produce în fiecare an pe 210 ha cartofi din soiuri pure, des­tinaţi reîmprospătă­rii materialului de plantare. In vederea cunoaşterii calităţii tuberculilor, s-a ho­­tărît ca în 1967 în a­­ceastă unitate să fie construit un labora­tor şi o seră pe o suprafaţă de 360 mp. Prin construirea laboratorului, pri­mul de acest gen din regiunea noastră, se creează posibilitatea de a se stabili dacă tuberculii destinaţi plantării sunt sau nu infestaţi de boli. In seră tuberculii luaţi din stocurile rezer­vate pentru planta­re sînt sădiţi după toate regulile agro­tehnice. Avînd con­diţii optime de ve­getaţie ei se dezvol­tă normal ca şi în cultura mare. In tot timpul iernii şi pri­măvara pînă la plan­tare, specialiştii au posibilitatea să ob­serve dacă aceşti cartofi sînt sau nu infestaţi de viroze. In cazul cînd plan­tele prezintă semne­le bolii, stocurile din care s-au luat pro­bele nu se mai folo­sesc ca material să­­ditor. In scopul efectuă­rii controlului la cartofi pe­­ toată pe­rioada depozitării lor, la G.A.S. Lăza­rea este în curs de construcție un nou siloz cu o capacitate de 300 tone. Laboratorul şi se­ra vor servi şi celor­lalte unităţi agricole din raionul Ciuc, ca­re au sarcină să pro­ducă cartofi de să­­mînţă. Se construiesc: Două complexe agricole de tip industrial Ne am adresat tova­răşului ing. Augustin Şarlea, directorul Trustului Gostat pen­tru a afla noutăţi în domeniul construcţii­lor în G.A.S. — Anul 1967, ne spune interlocutorul, are şi pentru noi o semnificaţie deosebi­tă. — Despre ce este vorba? — In primul rînd despre suma de 114.200.000 de lei pe care statul ne-o pune la dispoziţie pentru lucrări de investiţii. — Şi cum v-aţi pro­pus să folosiţi această sumă importantă? — Planurile noastre prevăd multe lucruri frumoase şi cu mare eficienţă economică. Şi pentru că sunt mul­te, aş vrea să vorbesc numai despre cele mai importante. Din suma totală ce ne-a fost alocată, 76.509.000 lei sunt destinaţi pen­tru construcţii mon­taj. Cu aceşti bani, gospodăria agricolă de stat Acăţari va con­strui la Ungheni un mare şi modern com­plex avicol de tip in­dustrial, iar gospodă­ria agricolă de stat Gorneşti va construi o mare fermă pentru porci de elită. Aceste două complexe vor lua naştere ca unităţi independente, cu con­ducere şi administra­ţie proprie. — După cîte ştim, asemenea complexe nu am avut pînă a­­cum în regiunea noas­tră. Vă rugăm să ne daţi şi cîteva amănun­te. — Fiecare din cele două complexe va fi o adevărată uzină vie. Complexul avicol va avea o capacitate de 168.000 de găini ouă­­toare şi 96.000 de pui de producţie. De aici se vor obţine anual 32.500.000 de ouă. — Cum va arăta complexul în momen­tul intrării în produc­ţie? — Sectorul pentru găini ouătoare va dis­pune de 12 hale cu parter şi etaj, iar sec­torul pentru creşterea puilor de producţie de 6 hale asemănătoare. Interiorul lor va fi amenajat după ulti­mele cerinţe ale teh­nicii şi vor dispune de instalaţii de aer condiţionat, hrănitoa­re şi adăpători auto­mate. Evacuarea gu­noiului se va face mecanizat, încălzirea în halele puilor se va face cu instalaţii elec­trice şi în celelalte cu calorifere. Complexul va dispune, de aseme­­nea, de alimentare cu apă, canalizare, filtru sanitar, atelier de în­treţinere, magazii, drumuri interioare betonate, o cantină şi un sediu administra­tiv. — Cu alte cuvinte un complex modern al păsărilor. — Da, complex care ne va aduce anual o producţie globală în valoare de peste 39.000.000 lei. — Cum va arăta complexul porcin? — Şi acesta va fi tot de tip industrial. El va ocupa o supra­faţă de peste 23 de hectare şi va avea 34 de grajduri, atelier, magazie, remize, fil­tru sanitar, cantină, pavilion administrativ şi altele. Mecanizarea va ocupa un loc im­portant în toate veri­gile procesului de producţie. Va dispu­ne, ca şi primul, de o alimentare proprie cu apă, de încălzire cen­trală, canalizare, dru­muri betonate etc. Capacitatea lui va fi de 24.000 de­­profrri dintre care 8.130 de scrofiţe şi vieruşi pen­tru prăsilă. — In ce stadiu se află proiectele? — Toate lucrările de proiectare şi în bună parte şi avizări­le sunt terminate. Fi­nanţarea a şi fost deschisă, iar Trustul de construcţii 5 Bra­şov a început lucrări­le de organizare a şantierelor. — Şi termenul de predare? — Sfîrşitul anului 1967. Vom face însă tot ce se va putea pentru a le termina şi mai repede. M. BALDEANU 1.P. 10PUÎ1 In ultimii ani în sec­torul forestier s-a simţit tot mai mult nevoia ex­tinderii mecanizării u­­nor operaţiuni grele şi cu volum mare de lu­cru, în scopul reducerii efortului fizic, al creşte­rii productivităţii mun­cii şi reducerii preţului de cost. S-a simţit, de asemenea, nevoia reor­ganizării fluxului tehno­logic în fabrici, în sco­pul prelucrării superioa­re a lemnului de lucru. Pentru atingerea o­­biectivelor amintite, în­treprinderea forestieră Toplița a apelat an de an la credite bancare într-un volum din ce în ce mai mare. Astfel, în ultimii patru ani au fost acordate întreprinderii, prin Banca Naţională, credite în valoare de 3.771.000 lei pentru un număr de 88 lucrări, ca­re în cea mai mare par­te şi-au atins scopul. Dacă cu cîţiva ani în urmă operaţiile de des­cărcare a buştenilor so­siţi cu vagoane C.F.F. sau C.F.R. şi de evacuare a rămăşiţelor de foc şi celuloză de la halele de gatere şi a rumeguşului se făceau manual, s-a reuşit ca în prezent ele să fie efectuate mecani­zat. In anul 1966, între­prinderea nu a înţeles însă să-şi respecte obli­gaţiile asumate faţă de bancă, stipulate în cere­rea angajament şi dova­dă, în care atestă ne­­existenţa altor surse pentru finanţarea lucră­rilor, decît creditul ban­car. Nerespectarea obli­gaţiilor asumate de în­treprindere au provocat greutăţi şi băncii, dar mai cu seamă însăşi în­treprinderii, care se des­­prind din cele ce ur­mează. Un număr de trei lu­crări trebuiau să fie terminate şi puse în funcţiune pînă cel mai tîrziu la 31 iulie 1966, însă întreprinderea nu a găsit de cuviinţă să pro­cedeze ca atare după expirarea termenului de avertisment de 30 de zi­le, ce a fost dat de ban­că. Pentru acest fapt, va­loarea creditelor acorda­te în sumă de 44.000 lei a fost trecută la credite restante, plătindu-se do­­bînzi penalizatoare în sumă de 924 lei. In urma reluării cre­ditării, împrumuturile a­­cordat au fost perfec­tate şi eşalonate la ram­bursare. Din cele 18 lu­crări finanţate în cursul anului 1966, un număr de 9 lucrări au fost rea­lizate înaintea datei de 1 decembrie, eşalonîndu-se la rambursare corespun­zător eficienţei lunare planificate. Văzîndu-se însă că nu există posibilităţi de a realiza beneficii peste plan (acest fapt s-a cu­noscut încă de la întoc­mirea planului financiar, însă forurile competen­te nu au ţinut seama de acest lucru, decît în luna decembrie şi numai în­­tr-o oarecare măsură), la îndemnul organului tu­telar s-a încercat recon­stituirea creditelor acor­date pentru un număr de 9 lucrări — în majo­ritate remontări de funi­­culare , pe seama fon­durilor de producţie, pentru ca la finele anu­lui creditele rambursate să nu se reflecte în gol de mijloace circulante. Acestei încercări, pentru care au fost întocmite în luna decembrie dis­poziţiile de plată nr. 1.711 şi L712, desigur, nu i s-a dat curs, operaţiu­nea nefiind reglementa­tă de instrucţiuni. Totuşi, scopul final, cu bunăvoinţa şi largul concurs al D.R.E.F., nu a fost abandonat, deoarece creditele rambursate în afara planului din con­tul de decontare în su­mă de 67.000 lei nu se reflectă în gal de mij­loace circulante, fiind trecute ca o cheltuială asupra costurilor de producţie. Desigur, în contabilitate există fel şi fel de posibilităţi dar ne­­permise de dispoziţiile legale, de a denatura si­tuaţia. Acest lucru, în final, în loc să ducă la informarea organelor in­teresate, a dus la dezin­formarea lor. In urma acestei operaţii, lucrări­le executate apar finan­ţate din două surse: din credite şi mijloace cir­culante. O altă lipsă a consti­tuit-o faptul că la o lu­crare, după ce s-a soli­citat aprobarea creditu­lui şi s-a cheltuit suma de 1.540 lei, s a renunţat la executarea ei. In alt caz, la lucrarea privind reorganizarea procesului tehnologic la fabrica de cherestea Hodoşa, a că­rei valoare iniţială s-a ridicat la 150.000 lei, a fost cerută restructura­rea ei la 63.000 lei, deoa­rece pentru cele 5 circu­lare procurate din cre­dite au fost solicitate în­tre timp fonduri de in­vestiţii, deşi în docu­mentaţia de credite, în­treprinderea a declarat pe răspunderea sa că nu are alte surse care să concure la finanţarea lu­crării. Mai mult decît a­­tît, din cele 5 circulare nu mai erau necesare la fabrica Hodoşa decît două şi nici unul în ca­drul reorganizării pro­cesului tehnologic. Unele lucrări care au fost perfectate şi con­form actelor de recepţie puse în funcţiune, nu funcţionează încă, deşi o rată scadentă a fost rambursată în luna ia­nuarie 1967. In acest sens exemplificăm trans­portorul de frize de la U.I.L. Hodoşa şi trans­portorul de rămăşiţe de celuloză de la U.I.L. To­pliţa, care scriptic sunt puse în funcţiune la 31 decembrie 1966. Pe anul în curs între­prinderea a prevăzut în planul de mică mecani­zare un număr de 22 lu­crări în valoare de 1.000.000 lei şi cu o efi­cienţă economică totală de 1.150.000 lei. Este în­să îndoielnic dacă mai putem, acorda credite de mică mecanizare între­prinderii forestiere To­­pliţa, ţinînd seama de încălcările vădite ale in­­strucţiunilor. Rămîne desigur ca în această privinţă să-şi dea păre­rea şi să decidă organe­le în drept. IOAN SANDOR şef adjunct al serviciului de credite şi V.S. la fi­liala Băncii Naţionale Topliţa Au toate creditele de mică mecanizare finalitate ? Din sumarul paginii externe + un drum spre patrie: Ministru/ afa- ♦ Corespondenţă Sancţiunile afil­ierilor externe al României a­potriva Rhodesiei îşi dovedesc făcut o vizită în R. P. Ungară ineficienţa + Un interviu al ministrului de 4 Explozii puternice în capitala externe columbian Vietnamului de sud Răsplata muncii însufleţite La Fabrica de con­fecţii din Miercurea- Ciuc are loc în aces­te zile decernarea di­plomei şi insignei de „Fruntaş în întrece­rea socialistă“ pe a­­nul 1966. Revăd re­zultatele obţinute de colectivul fabricii a­­nul trecut. Reţin a­­tenţia cîteva ci­fre : depăşirea cu 4.160.000 de lei a producţiei globale şi marfă vîndută şi în­casată, însemnate e­­conomii şi beneficii realizate peste plan. Ce a stat la baza a­­cestor rezultate? Bu­na organizare a pro­ducţiei şi a muncii (s-a introdus siste­mul de producţie prod-sincron!), intro­ducerea tehnicii noi, avansate, ridicarea calificării, îmbunătă­ţirea aprovizionării tehnico-materiale. Ca urmare a con­diţiilor create, între­cerea socialistă a luat un nou avînt. Ea a cuprins întreg colec­tivul. S-au remarcat, prin rezultatele obţi­nute, 137 de lucră­tori şi două brigăzi, FABRICA DE CONFECŢII MIERCUREA CIUC cărora în aceste zile li se înmînează dis­tincţiile de fruntaşi în întrecerea socia­listă. Tradiţia se menţi­ne şi în anul aces­ta. In lu­na ianuarie, de pilda­, colectivul fabricii desfăşurînd o susţinută întrecere, şi-a depăşit sarcinile de plan la producţia globală şi marfă vîn­dută şi încasată cu 13,4 la sută, dind peste prevederi con­fecţii bărbăteşti şi pentru copii în va­loare de 1.100.000 lei. In fotografiile de sus, doi dintre promotorii întrecerii socialiste, Mihăilescu Paulina, din cadrul secţiei confecţii îşi de­păşeşte lună de lună sarcinile de plan la surfilat stofa desti­nată confecţionării pantalonilor. Ea a fost desemnată în a­­nii 1965 şi 1966 frun­taşă în întrecerea so­cialistă. Imecs Ioan, călcă­tor, deserveşte un presing la călcat re­verul sacoului. Orga­­nizîndu-şi judicios munca, s-a remarcat prin rezultatele înre­gistrate care i-au a­­dus titlul de fruntaş al întrecerii socialis­te pe anul 1966. VIOREL MEGHEŞ Au sosit mârţişoarele Incepînd cu 15 februarie, uni­tăţile de specialitate din Tg.­­Mureş, vor pune la dispoziţia cumpărătorilor peste 50.000 de mărţişoare. Un bogat şi variat sortiment de mărţişoare se vor vinde la magazinul „Bijuteria“ situat în Piaţa Trandafirilor. Foarte mult apreciate şi căutate sunt mărţişoarele din plexi in­cluzionat, cu figuri plutitoare în culori, din aluminiu eloxat cu pietre stras. La fel de căutate sunt şi mărţişoarele din os pic­tat, plexi sculptat cu flori. De a­­semenea, din magazine nu vor lipsi nici mărţişoarele din mate­­rial plastic pictate, cele din plăci de lemn cu motive naționale și altele.

Next