Steaua Roşie, martie 1967 (Anul 19, nr. 50-76)
1967-03-01 / nr. 50
Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 50 (2.784) Miercuri, 1 martie 1967 4 pagini 25 bani La Fabrica de geamuri din Tîrnăveni Produse care aşteaptă omologarea Acum doi ani, Ministerul Industriei Construcţiilor a propus colectivului de specialişti de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni să întreprindă studii, să întocmească proiecte în vederea realizării unei linii tehnologice de fabricaţie a placajelor din sticlă colorată necesare în construcţii. Propunerea forului tutelar a fost primită cu satisfacţie de către specialiştii din fabrică. In anul 1965 s-a trecut la fapte. S-au întocmit proiectele. Pe baza acestora, în anul trecut, din fonduri de tehnică nouă (peste un milion de lei) s-a construit linia de fabricaţie. S-au făcut diverse experimentări. Rezultatele: pe noua linie s-au produs (şi se produc) placaje pentru faţade în diverse culori şi nuanţe. Capacitatea anuală a noii linii este de peste 150.000 mp placaje. In decembrie anul trecut — ne relatează inginera Eva Schömbey, şefa serviciului tehnic — forul nostru tutelar avea obligaţia să confirme omologarea noii linii de fabricaţie, precum şi produsele — placaje pentru faţade. Dacă se făcea atunci omologarea, probabil că erau necesare unele îmbunătăţiri tehnice care să condiţioneze realizarea calitativă şi cantitativă a pla- nului de plăci stabilit pentru anul curent. Lucrurile însă nu s-au petrecut astfel, ci, aş putea spune, tocmai invers. Forul nostru tutelar a sta- bilit pentru anull 1967 o producţie de 130.000 mp placaje care deja au început să se realizeze pe noua linie de fabricaţie. Pînă la jumătatea lunii februarie au fost laminate 13.000 mp placaje. Din a-ceasta cantitate, pes- t te 5.000 mp s-au ambalat lipit (pe hîrtie melaminată). Aceşti mp de placaje pot fi livraţi în orice moment. Dar cui? Forul nostru tutelar ne-a stabilit plan (pe care fabrica l-a defalcat pe luni şi pe trimestre), însă nu ne-a asigurat x pîna acum cu nici o comandă de desfacere. Cu fiecare zi, stocul de placaje din sticlă pentru faţade creşte continuu. Se produc în culori şi nuanţe diferite cu toate că nu sunt omologate, cu toate că nu există comenzi de livrare. Conducerea fabricii din Tîrnăveni, a solicitat de mai multe ori forul tutelar să omologheze linia de fabricaţie precum şi produsul amintit. Pînă acum a primit doar „promisiuni“ în scris. Pe baza acestora se desfăşoară şi producţia de placaje pentru faţade. Pînă cînd, nu se ştie. C. CROITORU Transport bine organizat Mecanicul de locomotivă Ştefan Szász, Mihai Movilă, şef de tren şi Grigore Movilă, fochist sunt doar cîţiva dintre lucrătorii de la sectorul C.F.F. Lunca Bradului care au contribuit într-o măsură sporită ca planul de transport pe sortimente în luna ianuarie să fie depășit cu 17.832 km. Productivitate mărită Folosirea raţională a timpului de lucru a condus în cadrul Complexului de industrializare a lemnului din Reghin la creşterea productivităţii muncii cu 1 la sută pe prima lună a acestui an. Realizările sunt semnificative şi în ce priveşte depăşirea indicatorilor producţiei globale şi marfă. Pînă la finele lunii s-au obţinut peste sarcinile de plan 143.000 de lei la producţia globală şi respectiv 403.000 de lei la producţia mar- ■ fă. Rezultatele scot I în evidenţă resursele I pe care le are com- * plexul pentru creşte- R rea productivităţii muncii. a AUREL CÂMPEANU coresp. voluntar | 9.000 mc material lemnos transportaţi cu un singur funicular La parchetul Păşunea Deleni din cadrul sectorului de exploatare Lunca Bradului, s-au terminat lucrările de montare şi instalare a unui nou funicular de tip „Mîneciu". Cu ajutorul acestui funicular se vor transporta lunar, pe o distanţă de 2,2 km, aproximativ 1.000 mc de material lemnos din parchet, pînă la rampa pentru încărcarea lui în autoremorci de unde va lua drumul fabricilor de prelucrare. Pentru toată perioada de funcţionare, noul funicular va transporta o cantitate de 9.000 mc material lemnos din care aproximativ 7.000 mc lemn rotund de fag. C. SASARMAN coresp. voluntar Din sumarul paginii externe: LUCRĂRILE COMITETULUI CELOR 18 STATE PENTRU DEZARMARE In cadrul convorbirilor anglo-americano-vest-germane DIVERGENŢELE SE ACCENTUEAZĂ WILSON ŞI-A ÎNCHEIAT MISIUNEA LA HAGA Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Concursul al VII-lea al artiştilor amatori In urma acţiunilor de popularizare şi de organizare a celui de al VlII-lea concurs al artiştilor amatori, desfăşurate de către comisia regională şi comisiile raionale, s-au înscris şi au intrat în concurs peste 1.300 de formaţii artistice ale aşezămintelor culturale, sindicale şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, cuprinzînd aproape 25.500 de artişti amatori. Pentru susţinerea şi buna popularizare a concursului s-au difuzat în regiune: regulamentul de concurs, 1.250 de afişe, primite de la Casa Centrală a Creaţiei Populare, 3.000 de afişe pentru popularizarea spectacolelor fazei intercomunale, tipărite de Casa regională a creaţiei populare, culegeri de coruri, materiale pentru fanfară, culegere de cîntece pentru solişti vocali, culegere de texte pentru brigăzile artistice de agitaţie, precum şi o serie de materiale de repertoriu primite de la Casa Centrală a Creaţiei Populare şi de la alte case de creaţie din ţară. Pentru sprijinirea pregătirii formaţiilor din regiune, Comisia regională de organizare a concursului a format pentru fiecare raion cite un colectiv de 400 specialişti în toate genurile de artă care sunt incluse în concurs. Din aceste colective fac parte compozitorii Zoltán Aladár şi Szabó Csaba, Sütő András, Gál- Kalin Zsolt şi alţi scriitori şi critici literari, Măiereanu Iacob, Drăgan Maxim, Kicsi Antal, Kozna Matei din corpul didactic al Institutului pedagogic, coregrafii instructori ai celor mai bune brigăzi artistice de agitaţie. Aceste colective îşi duc în prezent munca prin deplasări la formaţile din întreaga regiune. In această privinţă este demnă de remarcat activitatea tovarăşilor Birtalan Iosif, Szalmán Loránd, Ament Ioan, Sándor Ladislau şi Domokos Ştefan, precum şi a altor specialişti şi activişti culturali. La 22 februarie a început în regiune faza intercomunală, interintreprinderi şi intercooperative, planificată în 283 de centre tur şi retur. Pînă acum concursul s-a desfăşurat în 125 de centre intercomunale, 7 centre interîntreprinderi şi 2 centre intercooperative, urmînd ca această fază să se încheie la 26 martie 1967. Nivelul calitativ al formaţilor şi soliştilor participanţi la acest concurs — în majoritatea cazurilor — a crescut mult faţă de nivelul celui de-al Vll-lea concurs. Au apărut noi formaţii nexistente în perioada concursului anterior, cum sunt ansamblul folcloric din Mugeni (Odorhei), Deda (Topliţa), corul femeiesc din Ditrău (Gheorghieni), formaţiile de muzică uşoară de la Mugeni (Odorhei) şi Ciceu Ciuc) şi alte formaţii ce încă nu a intrat pe scenele concursurior. Trebuie să semnalăm de asenenea că interesul publicului faă de aceste spectacole a crescut farte mult. Toate spectacolele de pînă acum s-au bucurat de săli arhipline. Acest interes se datoreşte în mare parte entuziasmului şi efortului depus de către toate organele interesate în buna desfăşurare a concursului. Concursul artiştilor amatori se bucură de un interes general, care constituie garanţia obţinerii unor performanţe artistice îmbucurătoare. Cu atît mai evidente sunt însă unele deficienţe care se mai manifestă în unele locuri. Asupra acestora ne propunem să insistăm cu scopul adoptării unor măsuri pentru lichidarea lor. Unele raioane, cum sînt Odorhei, Tg.-Mureş, Topliţa, Ciuc şi Reghin, nu respectă întocmai planificarea făcută iniţial, amînînd unele centre de la o săptămînă la alta. Această constatare este valabilă şi pentru formaţiile sindicale din raioanele Odorhei şi Topliţa precum şi pentru cele ale cooperaţiei meşteşugăreşti din oraşul Tg.-Mureş. Deficienţele în organizare nu au numai un aspect formal, să-i zicem de disciplină artistică; ele au repercusiuni asupra unor aspecte de conţinut, cum ar fi interesul artiştilor amatori faţă de întrecere, calitatea artistică a spectacolelor sau participarea unui număr mare de spectatori. De aceea, se impune respectarea datelor fixate iniţial, prezentarea juriilor şi a delegaţiilor raionale (Continuare în pag. a 2-a) SZABÓ LAJOS preşedintele Comitetului regional pentru cultură şi artă In laboratorul de mecanică al Școlii agricole din Tg.-Mureș. In cadrul orei de mecanizare, elevii anului III agricol studiază motorul unui tractor. 1907- Se împlinesc 60 de ani de la izbucnirea marii răscoale a ţăranilor din 1907, îndreptată împotriva claselor exploatatoare, una din paginile glorioase ale luptei poporului român. Nerezolvarea problemei ţărăneşti, exploatarea crîncenă la care erau supuşi milioane de ţărani prin înrobitoarele „tocmeli agricole", umilinţa şi mizeria în care se zbăteau, numeroasele plocoane şi ruşfeturi obligatorii, taxele arbitrare, înşelarea la măsurătoarea pămîntului şi luarea dijmei — au fost principalele cauze pentru care masele populare au pornit să-şi facă singure dreptate. Arătînd stările de lucruri din România anului 1907, ţăranul Nicolae Zălan spunea: „ ... erau prea străjuiţi oamenii, prea chinuiţi de proprietari, de boieri, care erau şi proprietari. Ei erau şi la Cameră, erau şi la bancă, erau şi la putere. Peste tot ei erau, iar ai noştri nu mai aveau în nici o parte unde să meargă". Lipsa de pămînt a silit pe țărani să ia loturi în arendă de la marii proprietari, care le-a impus sistemul învoielilor agricole, devenit în primii ani ai veacului nostru, cel mai sălbatic sistem de exploatare. In Moldova, arenda unui hectar de pămînt se ridicase la suma de 80—100 lei şi era convertită în zile de muncă pe moşiile proprietarului în schimbul unor preţuri derizorii. In Muntenia se practica sistemul dijmei care ajunsese în preajma răscoalei la jumătate din recoltă. Abuzul proprietarilor şi arendaşilor de a impune în primăvara anului 1907 noile învoieli agricole, în condiţii şi mai neomenoase, a constituit cauza imediată a izbucnirii marii răscoale care s-a extins ca un incendiu pe întreg cuprinsul ţării. Răscoala a izbucnit la început în nordul Moldovei, în satul Flămînzi, apoi în Storeşti, Aldeni, Deleni (unde printre bordeiele sărăcăcioase ale ţăranilor se ridica sfidător pe o coamă de deal castelul boierului D. A. Sturdza). Ţăranii, care s-au adresat — pentru întocmirea unor învoieli agricole — administratorului Constantinescu, omul arendaşului Fischer de pe moşia Sturdza voiau ca acestea să fie mai pur grele decît în trecut. Dar administratorul, dimpotrivă, le-a făcut cunoscut noile învoieli — care erau şi mai împovărătoare. Ţăranii n-au primit aceste noi şi înrobitoare învoieli agricole. Au început să se frămînte. In curînd, frămîntările lor se transformă în revoltă care se extinde în judeţele din nordul Moldovei: Botoşani, Dorohoi, Iaşi. La începutul lunii martie, flăcările marii răscoale se extind cu repeziciune în judeţele Tutova, Fălciu, Bacău, Neamţ. Intre 6—9 martie, viitoarea ţărănească atinge punctul maxim în Moldova. Clasele stăpînitoare încep să se alarmeze. Răscoalele ţărăneşti au izbucnit cu o spontaneitate şi o violenţă atît de mare, încît mulţi reprezentanţi ai cercurilor guvernante considerau că România se află pe drumul pierzaniei. In zilele următoare, răscoala cuprinde Galaţii şi, trecînd Milcovul pe la Focşani, pătrunde atît de vijelios în Muntenia, încît între 10—20 martie întreaga Muntenie şi Oltenie sînt cuprinse la rîndul lor de flăcările răscoalei. Boierii şi arendaşii fug de pe moşii. Căci ura ţăranilor împotriva împilatorilor de veacuri răbufnea din ce în ce mai puternic. Pe măsură ce răscoala se extindea şi se maturizau formele de luptă ale ţărănimii, creşteau şi cererile ţăranilor, pentru ca în scurt timp, pe întreg cuprinsul ţării să răsune o înflăcărată lozincă de luptă: Vrem pămînt! Erau atacate conacele boiereşti. Erau distruse condicile de învoieli agricole. Erau deschise hambarele şi împărţite bunurile şi grînele. In unele locuri, ţăranii au început să împartă pămînturile. In acelaşi timp, mase mari de oameni au pătruns în oraşele Botoşani şi Vaslui, sau au încercat să ocupe Iaşul, Galaţiul, Buzăul, Bucureştiul, Craiova etc., pentru a se răfui cu boierii şi arendaşii fugiţi de pe moşiile lor. In aceste încercări, ţăranii sunt primiţi cu gloanţe. La 12 martie, cînd răscoalele ţărăneşti atinseseră apogeul, guvernul conservator, înspăimîntat şi neputincios, cedează puterea guvernului liberal D. A. Sturdza-Brătianu, care a organizat reprimarea sîngeroasă a răscoalei pe întreg cuprinsul ţării. In acelaşi timp, într-o atmosferă de „concordie naţională“, parlamentul conservator se angaja să sprijine represiunea, dar nu şi reformele cerute de însăşi situaţia economică a ţării care înrăutăţise la maximum soarta ţărănimii, după cum se putea desprinde, de altfel, din binecunoscuta lozincă a lui P. P. Carp: „întîi represiune apoi vom aviza". Represiunea împotriva ţăranilor răsculaţi a fost organizată cu o vastă operaţiune militară. Cit de sîngeroasă a fost, reiese şi din ordinul generalului Gigurtu: „Vă ordon să reprimaţi în mod exemplar, distrugînd totul şi împuşcînd pe capii răzvrătiţilor, fără a vă mulţumi făcînd numai prizonieri". Detaşamente de jandarmi şi unităţi ale armatei sînt trimise împotriva acelora care îşi cereau dreptul la o viaţă mai bună. Au loc numeroase execuţii şi schingiuiri barbare. Nenumărate sate sunt prefăcute în scrum şi cenuşa. De teama extinderii răscoalei şi de cealaltă parte a Carpaţilor — unde sute de mii de ţărani români transilvăneni suportau pe lîngă jugul social al moşierilor şi pe cel naţional — cît şi pentru faptul că Austro-Ungaria avea poziţii predominante în România, ca să nu le piardă, pregătea terenul pentru o intervenţie militară, în vederea înăbuşirii răscoalei ţărănimii române. Aceasta o doreau chiar şi unii reprezentanţi ai cercurilor reacţionare din România, printre care şi P. P. Carp, care îşi pierdură speranţa în capacitatea proprie de reprimare a răscoalei. De altfel, la 17 martie 1907, guvernul liberal D. A. Sturdza-Brătianu a făcut apel la guvernul austro-ungar de a dubla paza întinsei fron-IOAN CHIOREAN cercetător ştiinţific Baza de cercetări ştiinţifice Tg.-Mureş a Academiei Republicii Socialiste România (Continuare în pag. a 2-a) PAGINA GLORIOASĂ din lupta poporului român CRAIOVA. — MONUMENT ÎNCHINAT RĂSCOALEI DE LA 1907. Pagina a 3-a Raionul Toplița pe treptele progresului Se dezvoltă staţiunea Sovata In următorii ani, aşa cum arată schiţa de sistematizare a staţiunii balneoclimaterice Sovata, numărul celor ce vor veni aici la odihnă şi tratament se va dubla. In vederea asigurării celor mai bune condiţii de tratament, specialiştii cercetează varianta cea mai avantajoasă pentru a se putea folosi izvorul de ape sărate mezotermale, de mare debit, descoperit în apropierea Praidului. Noua sursă de apă sărată conţine, după părerea specialiştilor, însemnate cantităţi de substanţe cu calităţi hormonale. Debitul acestei sonde este de 700 mc pe zi şi are o concentraţie de circa 20 la sută sare. La ieşirea din sol, temperatura apei este de circa 41 de grade Celsius. Vedere parţială din hala de vopsitorie de la Uzina de strunguri Arad (Foto Agerpres: O. MOCANU) Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia Marţi dimineaţa, la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român au început convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Grecia, care face o vizită în Republica Socialistă România. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia au luat parte tovarășii Kostas Koliannis, prim-secretar al C.C. al P.C. din Grecia, Leonidas Stringos și Panos Dimitriu, membri ai Biroului Politic al C.C. al P C. din Grecia. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. îmbunătăţirea asistenţei medicale a tineretului studios Pentru continua îmbunătăţire a asistenţei medicale a tineretului studios, în unităţile medicale studenţeşti din Bucureşti, Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi şi Timişoara vor fi înfiinţate în acest an noi cabinete de stomatologie, iar actualele laboratoare de tehnică dentară vor fi extinse. In unele cămine studenţeşti vor fi create, de asemenea, puncte sanitare încadrate cu personal mediu. O atenţie deosebită va fi acordată îmbunătăţirii condiţiilor igienico-sanitare din cămine şi cantine, precum şi antrenării tuturor studenţilor la controalele medicale periodice, controlul microradiofotografic şi altele. (Agerpres)