Steaua Roşie, aprilie 1967 (Anul 18, nr. 77-102)
1967-04-01 / nr. 77
Organ al Comitetului regional de partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 77 (2.811) Simbătă, 1 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Mai mult spirit de răspundere în perfecţionarea cunoştinţelor politice şi economice ale cadrelor de conducere din economie Sarcinile complexe ale desăvîrşirii construcţiei socialiste în patria noastră, ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a întregii activităţi economice stabilite de cel de al IX-lea Congres al P.C.R., fac necesară studierea şi însuşirea permanentă de către cadrele de conducere din întreprinderile industriale, agrare, bancaro-financiare, comerciale, de construcţii şi de transport a unor cunoştinţe politice şi economice bogate şi temeinice, înfăptuirea sarcinilor diversificării producţiei, ridicării nivelului tehnic al industriei, creşterii eficienţei economice în toate ramurile industriale şi în toate întreprinderile, cer cadrelor de conducere să fie la curent cu problemele pe care le ridică dezvoltarea societăţii noastre, să aibă un orizont larg, să stăpînească aspectele specifice ale domeniilor lor de activitate, să se orienteze just in rezolvarea tuturor problemelor de importanţă majoră, de care depinde bunul mers al producţiei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu vorbind la Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1966 despre necesitatea îmbunătăţirii activităţii de conducere a economiei, a subliniat că: „Aceasta presupune în acelaşi timp ca fiecare să acorde mai multă atenţie documentării proprii şi îmbogăţirii cunoştinţelor sale teoretice şi ideologice, studierii îndeosebi a problemelor economice, perfecţionării artei de a conduce". Aplicînd în viaţă indicaţiile conducerii partidului, Comitetul regional şi Comitetul orăşenesc de partid Tg.-Mureş au asigurat organizarea unor forme variate de studiu, corespunzătoare preocupărilor cadrelor de conducere din economie. Pe lingă Cabinetul regional de partid au fost organizate un număr mare de cercuri de „Organizarea și conducerea economiei“. Aceste cercuri sunt constituite pe ramuri industriale, sau pe alte domenii de activitate economică, iar programul lor s-a stabilit în mod diferenţiat, conform specificului fiecărui sector de activitate, în urma consultării unui număr mare de cursanţi, pe baza sugestiilor şi propunerilor acestora. Insă programul stabilit nu a fost privit ca o normă rigidă, definitivă, ci ca un ghid care pe parcurs a fost îmbunătăţit şi îmbogăţit cu problemele noilor sarcini stabilite de partid. In cercurile de „Organizarea şi conducerea economiei“ s-au făcut expuneri, dezbateri şi simpozioane la unele probleme de mare actualitate, ca: organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, rentabilizarea tuturor produselor, folosirea maximă a utilajelor şi a suprafeţelor de producţie, realizarea exemplară a producţiei pentru export şi la alte probleme importante. Marea majoritate a tovarăşilor înscrişi participă cu regularitate la activitatea acestor cercuri, studiază în mod temeinic şi creator, dezbat cu spirit de răspundere problemele incluse în program, prezintă referate interesante, pe teme economice concrete, bine documentate, în care sarcinile trasate de partid sunt tratate în strînsă legătură cu preocupările unităţilor respective şi în care fac propuneri pentru soluţionarea diferitelor aspecte ale activităţii economice actuale. Din păcate, mai sunt şi astfel de cadre de conducere în diferite întreprinderi sau instituţii economice, care cu toate că s-au înscris benevol la învăţămînt, dau dovadă de lipsă de interes, desconsideră în mod vădit studiul organizat, cu toate că problemele dezbătute le-ar folosi la lichidarea multor deficienţe care persistă în activitatea unităţilor pentru care răspund. Unii tovarăşi, ca inginerul Simon Iosif — şeful şantierului nr. 1 al grupului de şantiere construcţii locuinţe, sau Bota Liviu — vicepreşedinte la U.R.C.M. în tot cursul anului de învăţămint nu s-au străduit nici măcar să facă act de prezenţă, sau alţi tovarăşi, ca Schwarcz Mendel, directorul întreprinderii de morărit, Iancu Ioan, directorul Fabricii de cărămizi din Mureşeni, Szöcs Árpád, vicepreşedinte al cooperativei „Metalul“, Solymosi Alexandru, directorul I.A.P.L. „Mureşul“, Ungureanu Eugen, inginer-şef la întreprinderea de panificaţie, Dărăbuş loan, inginer-şef la I.C.I.L. Tg.-Mureş, Karmazsin Francisc, şeful serviciului organizarea muncii la I.R.E.M., Havadi Tiberiu, directorul I.A.P.L. „Cofetarul", Şuba Carol şi Ronea P. loan, şefi de servicii, Sofleţea Ioan, şef de laborator la Consiliul agricol regional şi alţii, au lipsit de mai multe ori de la expuneri sau dezbateri, şi-au „planificat" în aşa fel munca lor ca să nu le rămînă timp pentru studiu, pentru a participa la activitatea cercurilor. Mai precizăm şi faptul că tovarăşii au fost traşi la răspundere de organizaţiile de bază respective, dar nici ulterior nu şi-au schimbat atitudinea faţă de perfecţionarea cunoştinţelor politice, ideologice şi economice. Activitatea de zi cu zi a întreprinderilor, complexitatea tot mai mare a sarcinilor, ridicarea nivelului calitativ al activităţii economice impun necesitatea ca directorul, inginerul şef, contabilul şef, precum şi alte cadre de conducere să posede temeinice cunoştinţe politice şi economice, pe care să le completeze neîncetat. îmbogăţirea sistematică a cunoştinţelor cadrelor de conducere din economie duce la dezvoltarea competenţei şi calităţilor de buni organizatori ai producţiei, ai întregii activităţi economice, la perfecţionarea stilului şi metodelor de conducere a întreprinderilor, la găsirea procedeelor celor mai bune de a cuprinde şi a coordona activitatea unităţii în ansamblul ei. Neglijarea studierii profunde a problemelor economice de mare importanţă duce la practicism îngust, la pierderea perspectivei, la persistarea în continuare a lipsurilor şi greşelilor în conducerea activităţii întreprinderilor şi instituţiilor economice, şi în ultimă instanţă are repercusiuni asupra realizării sarcinilor de plan. VASILE CINDEA consultant la Cabinetul regional de partid In industria regiunii noastre, an de an s-au obţinut rezultate de seamă în direcţia reducerii cheltuielilor de producţie. Intr-un număr ridicat de întreprinderi colectivele de truncă, mobilizate de organele şi organizaţiile de partid, au reuşit să identifice şi să pună in valoare rezervele interne existente, înregistrînd astfel importante economii peste plan. Numai în anul 1966 valoarea economiilor suplimentare obţinute pe ansamblul industriei regiunii se ridică la peste 32 milioane de lei. Dezbaterea însufleţită a sarcinilor de plan pe anul în curs a constituit un bun prilej de a scoate la iveală noi rezerve în vederea reducerii cheltuielilor de producţie. Angajamentele luate în acest sens s-au materializat în economii suplimentare, care în luna ianuarie s-au ridicat la aproape 4 milioane de lei. Cu tot succesul înregistrat însă, există numeroase întreprinderi unde rezultatele obţinute nu sunt la nivelul posibilităţilor. Astfel, în anul 1966 valoarea depăşirilor la preţul de cost al producţiei marfă se cifrează la 56 milioane lei. In cadrul acestor depăşiri o pondere ridicată o au pierderile din rebuturi şi cheltuielile neproductive, care în total însumează peste 30 milioane lei. In anul trecut la rebuturi cele mai mari pierderi s au IULIU VERESS directorul Direcţiei regionale de statistică (Continuare în pag . 2-a) Unul din blocurile de separare de la secţia oxigen a Combinatului d® îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş. După cum am anunţat, colectivul acestui combinat şi-a îndeplinit sarcinile de plan trimestriale înainte de termen. La aceasta a contribuit în mai mare măsură şi buna funcţionare a utilajelor. „Locuinţe şi locatari“ PLOAIA CONTINUĂ Recent, în coloanele ziarului „Steaua roşie“ s-a tratat problema îngrijirii fondului de locuinţe. Intr-adevăr, buna păstrare a fondului de locuinţe, pentru care statul nostru cheltuieşte sume deosebit de mari, constituie o problemă foarte importantă. O defecţiune cit de mică azi, mîine poate să fie mare, necesitînd cheltuieli pentru remedierea ei. Locuiesc în blocul nr. 35, apartamentul 46 din Aleea Carpaţi. Am primit acest apartament la 17 septembrie 1965. încă din prima zi am observat că tavanul de la baie este umed şi stropi mari de apă au început să curgă pe perete. Acest lucru l-am adus la cunoştinţa constructorului, precum şi I.G.L., comitetului de bloc şi administraţiei. Din păcate, însă, nimeni nu a luat nici o măsură. După o aşteptare de mai bine de un an, la 20 noiembrie 1966 am făcut şi o cerere scrisă, prin care solicitam să se ia măsurile cuvenite. Cererea am adresat-o administraţiei de bloc. Insă nici de data aceasta nu am fost ascultat, ba mai mult, au refuzat şi primirea cererii. Aşa că, în baia din apartamentul meu „plouă“ continuu şi în special cînd locatarul de deasupra mea, de la apartamentul 50, face baie. După ce ziarul a tratat această problemă credeam că o să se ia urgente măsuri pentru repararea defecțiunilor la blocurile administrate de I.G.L. Cu regret, pînă în prezent nu se vede nici o mișcare. Presupun că „ploaia“, care în apartamentul meu nu contenește, s-ar datora unei conducte sparte. M-am adresat unde am știut pentru a se lua măsuri de reparare. Nu de alta, dar se poate ca într-o bună zi să mă trezesc cu tavanul în cap, sau cu apartamentul inundat. Pînă cînd oare atîta indiferență? ing. ERNEST FAZAKAS ! 1 • O HOTARIRE A C.C. AL P.C. BULGAR SI CONSILIULUI DE MINISTRI AL R. P. BULGARIA • NEGOCIERILE TARIFARE ALE „RUNDEI KENNEDY* • IN SIERRA LEONE DOMNESTE CALMUL • IN GUATEMALA SE PRELUNGESTE STAREA DE URGENŢA I I I I I II ss II \ \ a Deplorabila soartă a unor chioşcuri de ziare In prima jumătate a lunii martie, în noul cartier de locuinţe Tudor Vladimirescu din Tîrgu- Mureş, a fost adus un chioşc modern pentru difuzarea presei, fabricat la întreprinderea de utilaje din Bucureşti. Atît locatarii din cele peste 200 de apartamente cît şi cei peste 1.000 de muncitori de la Grupul nr. 1 construcţii şi montaj, şantierul nr. 1, s-au bucurat nespus de mult că una din problemele dorite se rezolvă. Pentru procurarea unui ziar sau a unei reviste nu vor mai trebui să se deplaseze în altă parte şi la distanţe mari. Pînă aici totul a mers bine. Spre mirarea lor însă chioşcul nu a fost instalat. Din contră, a fost aruncat ca o bucată de lemn la marginea drumului. Autovehiculele care au trecut şi trec pe lingă el zilnic l-au stropit, altele l-au şi ciocnit, unele geamuri s-au făcut cioburi. Şuruburile şi instalaţia electrică a fost dezechipată, chioşcul care a costat peste 15.000 de lei s-a deteriorat. Iată cum se rezolvă „practic“ difuzarea presei, cum se preţuiesc mijloacele moderne de desfacere a presei. Cine se face vinovat? Se aruncă vina de la unul la altul, ceea ce in fapt denotă o lipsă totală de răspundere. Unii spun că P.T.T.R. Tg.-Mureş, alţii că Secţia de sistematizare a sfatului popular oraş care răspunde de amplasarea tuturor obiectivelor din raza oraşului. Noi spunem că şi unii şi alţii au neglijat instalarea chioşcului, au nesocotit cerinţele locatarilor şi ale muncitorilor de pe Şantierele de construcţii din acest punct al orgului^ N. R. — Un chioşc care stă nefolosit se află şi în cartierul Bălcescu (str. Libertăţii). Cînd vor putea ridica locatarii din aceste cartiere ziarele de la chiosuri? Vizita în Republica Socialistă România a unei delegaţii de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Bulgaria La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, în a doua jumătate a lunii aprilie a. c., o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria, va face o vizită oficială în Republica Socialistă România. In raionul Reghin Urmările amînării şi a lipsei de prevedere Unităţile agricole din raionul Reghin se prezintă la acest sfîrşit de martie cu bilanţul cel mai nesatisfăcător la executarea lucrărilor menite să pună baze bune recoltei din acest an. Arăturile de primăvară au fost executate pe numai 26,2 la sută din suprafeţele prevăzute, iar culturile din prima epocă au fost însămînţate pe suprafeţe extrem de mici: sfecla de zahăr pe 266 ha, din 2.247 ha, griul de primăvară pe 42 ha, din 118 ha, ovăzut pe 160 ha, din 945 ha, trifoiul pe 80 ha, din 3.795 ha, lucerna pe 9 ha, din 161 ha, etc. Un mare număr de cooperative agricole nu au terminat de însămînţat nici măcar mazărea. Situaţia ni se prezintă şi mai nesatisfăcătoare dacă o comparăm cu cea existentă la această dată in raioanele Luduş şi Tîrnăveni unde un mare număr de unităţi au terminat arăturile de primăvară şi însămînţarea culturilor din prima epocă: mazăre, orz, ovăz, sfeclă de zahăr, trifoi etc. De ce a rămas raionul Reghin atît de mult în urmă? Din cite ne-am putut da seama vizitînd unele unităţi agricole, greutăţilor pricinuite de desprimăvărarea ceva mai tîrzie decit în celelalte raioane de cîmpie, li s-au adăugat şi altele determinate de încetineala cu care s-a declanşat începerea lucrărilor din campanie, de slaba organizare şi mobilizare a forţelor existente, de neaprovizionarea la timp cu unele seminţe şi altele. La cooperativa agricolă din Băla, tovarăşul preşedinte Gavrilă Pîncă nu găseşte altă explicaţie pentru întîrzierea lucrărilor, decit excesul de umiditate din sol. Aşa să se prezinte oare lucrurile? Credem că nu. Cooperativa are culturi puţine, iar suprafeţele ce trebuie însămînţate nu sunt prea mari. Acest lucru a făcut să nu se manifeste prea multă grabă cu începerea lucrărilor, chiar dacă acest lucru era posibil pe suprafeţe mai mici, mai bine drenate, situate pe pante cu expoziţie sudică. Conducerea cooperativei de aicia aşteptat să se zvînte parcele de zeci de hectare şi numai apoi să înceapă lucrul. Nici organizarea şi dirijarea forţelor nu a fost cea mai bună. Cele mai multe tractoare au fost concentrate la pregătirea terenului, astfel că ploile din ultimele zile au prins mari suprafeţe pregătite dar neînsămînţate. Sfecla de zahăr a fost însămînţată pe numai 34 de hectare deşi alte 30 de hectare sînt gata discuite. La fel s-a întîmplat şi cu alte culturi. Lipsa de prevedere i-a adus pe conducătorii acestei unităţi într-o situaţie neplăcută. Din cauza ploilor ce au căzut n-au putut fi încă însămînţate 7 ha. cu mazăre, 36 ha cu sfeclă de zahăr, 110 ha cu trifoi, 10 ha cu ovăz ş. a. Situaţia este identică şi la cooperativa agricolă din Fărăgău. Aici au fost pregătite pentru ovăz 30 de hectare, dar n-a fost însămînţat nici un bob. Sfecla de zahăr a fost însămînţată pe numai 12 ha, din 110 ha, cît este prevăzut. Din 200 ha prevăzute pentru trifoi, n-a fost nici măcar un hectar însămînţat. S-ar putea ca însămînţarea acestei culturi să întîrzie încă multă vreme, deoarece sămînţa este şi acum la decuscutat, unde a fost trimisă abia săptămîna trecută. Tovarăşul preşedinte, Teodor Curticăpean, nu pare deloc neliniştit de situaţia creată probabil şi pentru că ştie că o eventuală pagubă nu o va simţi pe propriul buzunar. Tot aşa stau lucrurile şi la cooperativa agricolă din Chiher unde mai sunt de făcut arături pe 280 de hectare, iar griul de primăvară pe 30 de hectare n-a fost încă însămînţat. Cooperativele agricole din Iara de Mureş, Ideciu, Lueriu, Logig, Petrilaca, Solovăstru şi altele nici măcar n-au început încă însămînţatul sfeclei de zahăr. Pînă acum lipsa de prevedere şi aminarea începerii însămînţărilor de pe o zi pe alta şi-au arătat urmările. Rămîne de văzut în ce măsură vor fi pregătite consiliile de conducere să folosească în continuare timpul bun de lucru şi să mobilizeze forţele de care dispun pentru a face toate însămînţările la timp. M. BALDEANU Sosirea la Bucureşti a tovarăşului Luigi Longo La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri seara a sosit la Bucureşti, într-o vizită de prietenie, tovarăşul Luigi Longo, secretar general al Partidului Comunist Italian. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Mihai Dalea, de şefi de secţie la C.C. al P.C.R., activişti de par.(Agerpres) Pe şantierul naval din Galaţi GALAŢI. La Şantierul naval din Galaţi a intrat în fabricaţie seria unui nou proiect de nave de tip „Navrom“ cu capacitate de 4.500 tone. Devansînd fazele prevăzute pentru prima etapă cu peste 30 de zile, constructorii au terminat trasajul şi balansarea pe corectostat a lucrărilor pentru secţiile de fund, dublu-fund, bordaj şi punte. Faţă de proiectele anterioare, pentru acest tip de nave se prevăd unele îmbunătăţiri tehnice. Astfel, lungimea vasului este cu 2,20 m mai mare, iar lăţimea fu 1 m. Capacitatea utilă a naveia crescut cu 1.300 tdw,puterea motorului principal cu 300 CP şi viteza cu un nod. Aceste caracteristici vor asigura noilor nave performanţe superioare de navigaţie. (Agerpres) 11 Abonamente lunare cu număr limitat de călătorii Recent, Ministerul Transporturilor a emis un ordin privind eliberarea de abonamente lunare cu număr limitat de călătorii pe C.F.R. Conform acestui ordin, se eliberează abonamente lunare cu număr limitat de călătorii, cincii dus-întors sau zece simple, angajaţilor întreprinderilor şi instituţiilor care au domiciliul provizoriu în localitatea în care îşi au locul de muncă, iar domiciliul stabil în altă localitate. Aceste abonamente sunt nominale, valabile pînă la 250 km, pe zone, pentru clasa a II-a. Ele se eliberează de staţiile C.F.R. şi agenţiile de voiaj din localitatea de reşedinţă a întreprinderilor şi instituţiilor respective, pe baza unei adrese prin care să rezulte calitatea de angajat a persoanei respective şi necesitatea deplasării. Aceste abonamente sunt în interesul angajaţilor, preţul lor fiind cu pesete 50 la sută mai mic decit al biletelor de călătorie. ________________ Nouă variantă de legătură cu drumul rutier Tg.-Mureş- Sighişoara-Braşov TG.-MUREŞ. — In zona industrială de vest a oraşului Tg.Mureş, la Ungheni,a început construcţia unei variante care va face legătura cu drumul rutier Tg.-Mureş — Sighişoara— Braşov. Noul traseu va scurta cu circa 15 km distanţa Cluj — Braşov, evitîndu-se astfel intrarea în Tg.-Mureş a autovehiculelor aflate în trecere spre alte localităţi. Lucrări de modernizare şi asfaltare se fac şi pe defileul Mureşului, între Reghin şi Topliţa. Această şosea lungă de 70 km va traversa Carpaţii Răsăriteni, spre Moldova prin păsurile Tulgheş şi Cheile Bicazului. Se lucrează, de asemenea, la drumurile de legătură Iernut — Band — Tg.-Mureş şi Odorhei — Vinători. . (Agerpres)