Steaua Roşie, iunie 1967 (Anul 18, nr. 128-153)
1967-06-01 / nr. 128
kUAU Rentabilizarea "Cit] tuturor U L m [[ 1. activităţilor inintirii ______LI_IM» şi produseloraspect esenţial al îndeplinirii sarcinilor de plan Pe baza indicaţiilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R. din decembrie 1966, in perioada 1 februarie — 30 aprilie a. c. s-a desfăşurat o acţiune de analiză in întreaga economie a tuturor întreprinderilor care lucrează cu pierderi, precum şi a produselor cu pierderi din cadrul întreprinderilor care îşi încheie activitatea cu beneficii. In cadrul acestei acţiuni, şi în regiunea noastră s-au organizat comisii pe întreprinderi formate din conducerile administrative şi cei mai buni specialişti (economişti, ingineri, tehnicieni, maiştri), care au avut sarcina să analizeze amănunţit fiecare sector de activitate, să stabilească planuri de măsuri tehnice şi organizatorice pentru rentabilizarea întreprinderilor atît pe ansamblu, cit şi pe fiecare produs în parte, cu termene şi responsabilităţi precis delimitate. Obiectivul principal al acestei acţiuni a fost lichidarea completă a pierderilor prin efortul propriu al întreprinderilor. Din analiza efectuată a rezultat că pe baza indicaţiilor date de Biroul Comitetului regional de partid încă în trimestrul IV 1966, organele şi organizaţiile de partid şi conducerile tehnico-administrative din întreprinderi au luat o serie de măsuri, care au condus la scăderea simţitoare a pierderilor. Astfel, faţă de 375 produse cu pierdere din anul trecut, pentru anul 1967 întreprinderile din regiunea noastră au planificat să realizeze 124 produse nerentabile, volumul pierderilor fiind redus încă din faza de planificare cu peste 65 la sută, atît ca număr de produse cît şi valoric. Cu toate rezultatele obţinute, planurile financiare elaborate pe anul 1967 prezintă o situaţie nesatisfăcătoare, deoarece în afara celor 124 produse nerentabile, pe regiune mai există un număr de patru întreprinderi şi zece unităţi agricole de stat care sunt prevăzute cu dotaţii pentru acoperirea pierderilor din acest an. Studiile efectuate la aceste întreprinderi au scos în evidenţă că principalele cauze care determină această situaţie nesatisfăcătoare sunt legate, în primul rînd, de lipsurile existente în ceea ce priveşte organizarea producţiei şi a muncii, de deficienţele în activitatea economico-financiară, de nerespectarea regimului de economii în gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti. Aceste neajunsuri au dus la consumuri exagerate de materii prime şi materiale de tot felul, la înregistrarea de pierderi din rebuturi, la pierderi datorită nerespectării calităţii produselor, la nefolosirea completă a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, la un nivel scăzut al productivităţii muncii şi altele, care în ultimă analiză au ridicat nejustificat prețul de cost al produselor. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, in fiecare întreprindere au fost stabilite măsuri concrete, prin aplicarea cărora se asigură lichidarea treptată a tuturor pierderilor. Pozitiv este faptul că multe din aceste măsuri, vor avea efecte pozitive imediate asupra rentabilităţii întreprinderilor. Numai în cursul acestui an, prin realizarea măsurilor propuse, unităţile economice din regiune vor realiza peste 18 milioane de lei beneficii in afara celor planificate prin reducerea pierderilor. Aşa de exemplu, întreprinderea minieră Bălan, pe baza analizelor și studiilor efectuate a prevăzut măsuri care asigură lichidarea prin efort propriu , încă în acest an a pierderilor. Măsurile prin care se prevede rentabilizarea acestei întreprinderi se referă în special la reducerea consumurilor specifice, mecanizarea transporturilor în uzina de preparare şi abataje, îmbunătăţirea folosirii timpului de lucru, aplicarea unor metode noi de exploatare, valorificare mai bună a metalelor nobile din concentratele de cupru şi altele. Se subliniază sprijinul acordat acestei întreprinderi de organul tutelar care, prin trimiterea de specialişti, a asigurat asistenţa tehnică necesară, pe tot parcursul acţiunii. Rezultate bune au obţinut şi restul unităţilor care au activităţi şi produse nerentabile. Astfel prin măsurile tehnice şi organizatorice ce se vor lua în acest an, îşi vor rentabiliza complet activitatea începînd cu anul 1968 toate unităţile agricole de stat din regiune. De asemenea, se vor rentabiliza toate produsele care în prezent se mai realizează cu pierderi la Iprofit „23 August“, întreprinderile forestiere Odorhei, Sovata şi Topliţa, I.M.T.F. M. Ciuc, I.P.M. „Sport“ Reghin, Fabrica de pielărie şi mănuşi Tg.-Mureş, Fabrica de conserve lapte praf Remetea, I.R.M.C. M. Ciuc, întreprinderile raionale de industrie locală Luduş, Tîrnăveni şi altele. Recent, Biroul Comitetului regional de partid a analizat rezultatele obţinute in întreprinderile şi organizaţiile economice din regiune în acţiunea de rentabilizare a tuturor activităţilor şi produselor, apreciind pozitiv rezultatele obţinute. In acelaşi timp a subliniat necesitatea intensificării eforturilor pentru mobilizarea in continuare a rezervelor existente in vederea lichidării complete a pierderilor din activitatea întreprinderilor şi ridicarea rentabilităţii acestora. Existenţa unor activităţi şi produse cu pierderi reprezintă o situaţie anormală în economia noastră, cu consecinţe negative asupra condiţiilor de desfăşurare a activităţii economice şi financiare a întreprinderilor, precum şi asupra acumulărilor băneşti ale statului. De aceea, este necesar ca în continuare să fie luate măsuri pentru prevenirea apariţiei unor noi produse cu pierderi. In acest sens conducerile întreprinderilor vor trebui să analizeze sistematic modul de realizare a preţului de cost pe fiecare produs şi să acţioneze pe toate căile asupra reducerii cheltuielilor de orice natură, prin introducerea unui regim sever de economii la fiecare loc de muncă. Organelor şi organizaţiilor de partid le revine sarcina de a urmări şi controla modul în care se îndeplinesc măsurile stabilite la fiecare întreprindere pentru lichidarea completă a pierderilor, de a lua măsuri pentru evitarea apariţiei de noi activităţi şi produse nerentabile. Vor îndruma organizaţiile de sindicat şi U.T.C. să desfăşoare o largă muncă politică pentru formarea unei opinii de masă împotriva oricărei forme de risipă, pentru a imprima fiecărui lucrător un înalt simţ de răspundere faţă de gospodărirea valorilor materiale şi băneşti. Organele financiare şi bancare vor desfăşura în continuare o activitate de control susţinută în vederea descoperirii şi prevenirii abaterilor de la disciplina de plan şi financiară, pentru evitarea cheltuielilor nelegale şi neeconomicoase. VASILE LANTOŞ adjunct al secţiei economice a Comitetului regional de partid 7 Şedinţă cu conducătorii auto Duminică, 4 iunie la ora 9, în sala clubului Electro-Mureş, Miliţia oraşului Tg.-Mureş organizează o şedinţă de lucru cu toţi conducătorii auto posesori de autovehicule şi cu cei de la întreprinderile şi instituţiile din oraş care deţin pînă la 10 autovehicule. După şedinţă vor rula filme documentare pe teme de circulaţie. Un nou loc de parcare la Reghin In centrul oraşului Reghin se află în stadiu de finisare o nouă peluză de parcare a autovehiculelor pe o suprafaţă de peste 2.000 mp. Pînă în prezent, la lucrarea amintită, cetăţenii au prestat peste 55.000 ore de muncă patriotică. ! De ce abţinerea în masă? îndrumate îndeaproape de către Comitetul orăşenesc de partid, organizaţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile oraşului Tg.Mureş desfăşoară o susţinută muncă politico-organizatorică în vederea întăririi continue a rîndurilor partidului. Ca urmare, un număr considerabil de muncitori, ţărani, intelectuali cer primirea lor în partid ceea ce constituie o puternică manifestare a încrederii nestrămutate de care partidul se bucură în rîndurile oamenilor muncii. Organizaţiile de bază au dobîndit o bogată experienţă în munca de primire în partid, respectă cu stricteţe instrucţiunile Comitetului Central al partidului pentru aplicarea prevederilor Statutului partidului privind primirea în partid. Din păcate însă mai sunt şi organizaţii de bază şi birouri ale acestora care nu respectă întrutotul instrucţiunile comitetului central fapt ce le face să comită greşeli serioase în acest domeniu al activităţii lor. In adunarea generală a organizaţiei de bază de la Staţia de salvare, din 27 aprilie, de exemplu, a fost pusă în discuţie cererea lui Florian Keresztesi, asistent la Staţie. Adunarea a fost convocată din timp şi statutar constituită, fiind prezenţi majoritatea membrilor ei. A fost citită cererea şi expusă autobiografia solicitantului. Au luat cuvîntul patru tovarăşi, după care cererea a fost supusă votului. S-au exprimat un vot pentru, nouă împotrivă şi 10 abţineri. Prezidiul adunării s-a mulţumit cu atît şi a declarat adunarea încheiată, fără să se sesizeze că de fapt adunarea nu hotărîse nici primirea lui Keresztesi în partid şi nici respingerea cererii lui, deoarece nefiind adoptată cu majoritatea de voturi a membrilor existenţi in evidenţa organizaţiei de bază, hotărîrea nu era valabilă. Dar de ce abţinerea în masă? Consultînd documentele dosarului respectiv şi o bună parte a membrilor de partid, constatăm că la această situaţie s-a ajuns datorită nerespectării instrucţiunilor Comitetului Central în acest do B dE PARTID meniu. Biroul organizaţiei de bază era obligat să examineze cu atenţie documentele (cererea, autobiografia şi recomandările) şi să-şi formuleze concluziile pe care apoi să le aducă la cunoştinţa adunării generale, dar n-a făcut acest lucru. Ba mai mult. Printre cei care s-au abţinut de la vot erau şi secretarul organizaţiei de bază şi încă doi membri ai biroului. Dar pentru ce biroul n-a procedat aşa cum era dator? Au fost probleme neclare? Nu s-a cunoscut activitatea omului, comportarea sa la locul de muncă şi în viaţa particulară? Lucrătorii staţiei, membri şi nemembri de partid ştiu că asistentul este punctual în serviciu, îşi îndeplineşte sarcinile profesionale. Ştiu că nu are vicii, că duce o viaţă familială exemplară. Ştiu şi că în cele mai multe adunări sindicale critică lipsurile, din partea oricui s-ar manifesta. Atunci cum de biroul nu cunoaşte aceste lucruri? Sau le cunoaşte şi în pregătirea adunării s-a lăsat influen- W——BWIW tat de anumite persoane? Faptele concrete spun mai mult decit vorbele. Tovarăşul Ioan Pintea, membru în biroul organizaţiei de bază, nu a îndrăznit să ne dea informaţii nici să prezinte documente ale organizaţiei de bază pînă cînd nu a obţinut aprobarea administratorului Coloman Szentmărtoni, care nu este membru în birou, ca şi cînd organizaţia de bază ar fi subordonată conducerii administrative. (Respectivul punea la îndoială dreptul redactorului de a consulta documentele organizaţiei de bază. In adunare a fost primul care a luat cuvîntul şi s-a pronunţat împotriva primirii în partid a solicitantului). Dacă biroul nu şi-a prezentat în adunare părerea dar, hotărît, nu este de mirare că majoritatea celor prezenţi s-au abţinut de la vot şi astfel adunarea nu a adoptat o hotărîre valabilă. Noi nu cunoaştem activitatea omului in cauză. Aceasta este de datoria biroului şi a organizaţiei de bază care este chemată să se ocupe de creşterea şi educarea lucrătorilor din unitatea respectivă. Dacă solicitantul a lucrat şi în alte părţi biroul este obligat să ceară relatări din care să rezulte atitudinea sa politică, comportarea în producţie şi în viaţa particulară. Intrucît adunarea generală nu s-a pronunţat valabil şi biroul nu şi-a prezentat concluziile, biroul este dator să pună din nou în dezbatere cererea respectivă şi să-şi spună părerea clar în faţa adunării şi atunci precis aceasta va adopta hotărîri valabile. Biroul organizaţiei de bază trebuie să-şi schimbe metodele de muncă, să nu se mai lase influenţat de nimeni, ci să aibă poziţia sa fermă, hotărâtă în toate problemele de partid. O. FECHETE M I V S A I A I (Urmare din pag. 1) de în urmă şi la plantatul legumelor şi tutunului deşi pentru această treabă timpul a fost ideal. Cultivaţi buruieni, ori plante roditoare? întrebarea de mai sus este adresată tovarăşilor din conducerile cooperativelor agricole de producţie din Luieriu şi Ideciu şi tuturor membrilor acestor unităţi care fără îndoială aşteaptă ca munca să le fie în acest an mai bine retribuită, întrebarea nu este întîmplătoare. La Luieriu, am văzut în locul numit Sirghine o parcelă de aproape 18 ha unde cu greu ne-am putut da seama dacă se cultivă sfeclă de zahăr ori odos şi alte buruieni. Cultura de aici aparţine brigăzii conduse de Ion Stavilă. Nici celelalte culturi, în special cele semănate mai timpuriu, nu o duc cu mult mai bine deoarece buruiana începe să le înăbuşe. Din 240 ha semănate cu porumb şi 20 ha cu cartofi nu s-a prăşit nimic. In parcelele cu sfeclă de zahăr prăşite mai sunt porţiuni neprăşite. Brigadierul Săcălean Teodor a identificat că au fost repartizate pentru întreţinere lui Alexandru Cengher, Piţi Rostaş, Ioan Moraru şi alţii care refuză să fie în rînd cu ceilalţi. De altfel în ziua de 30 mai foarte puţini oameni erau prezenţi la cîmp. Indicaţia de a mobiliza la întreţinerea culturilor şi pe cei cu funcţii administrative: socotitori, magazineri, brigadieri etc. nu a fost aplicată şi continuă să fie comentată. Oare lor le este indiferent dacă vor primi mult sau puţin la zi-muncă? Pentru a obţine o producţie bună, toţi cooperatorii, indiferent de funcţiile ce le au, trebuie să pună mina pentru a scoate grabnic buruienile din culturi. Situaţia este în bună măsură asemănătoare şi la Ideciu. Aici nu a fost prăşit nici un rînd de porumb, iar din sfeclă numai jumătate. In unele parcele ale brigăzii conduse de Petru Sălăgean şi şeful de echipă Gheorghe Bîndilă buruiana este mai deasă şi mai mare decit sfecla de zahăr. In ziua de 30 mai numai 4 prăşitoare trase de cai lucrau în cîmp deşi cooperativa are 10 bucăţi. Staţiunea de maşini şi tractoare nu a trimis încă nici un cultivator, deşi există contract încheiat şi se poate lucra în condiţii bune la cartofi şi porumb. Calitatea nu mai interesează pe nimeni ? Situaţia în care se află culturile impune, fără îndoială, multă grabă. Aceasta nu înseamnă însă că nu trebuie să mai fim atenţi la calitate. In unele cooperative agricole acest imperativ este însă neglijat. Cooperativa agricolă din Fărăgău de exemplu, a angajat o echipă de oameni din alt sat pentru executarea lucrărilor de întreţinere pe 20 de hectare de sfeclă de zahăr. In ziua cînd am vizitat cooperativa de aici, am găsit întreaga echipă la lucru. Prăşitul şi răritul executat de ei erau însă total necorespunzătoare. Cultura este foarte îmburuienată şi în loc să se lucreze atent cu săpăligi, se lucrează cu sape mari, în mare fugă, iar în urmă rămîn buruieni netăiate, porţiuni de rînd unde plantele nu sînt rărite, iar pe altele sînt tăiate cu desăvîrşire. O asemenea lucrare n-am mai întîlnit la nici un cultivator de sfeclă de zahăr. Am întrebat pe conducătorul echipei dacă a venit cineva din partea cooperativei să vadă cum lucrează. Răspunsul a fost negativ. Curios lucru, pentru că inginerul şi preşedintele cooperativei au trecut cu trăsura prin apropierea locului unde se prăşea, dar nici din curiozitate n-au coborît să vadă cum se lucrează. După bunul plac al brigadierului Mai sunt brigăzi ale S.M.T. în care brigadierii lucrează şi iau măsuri după bunul lor plac, fără să ţină seama de nevoile unităţilor pe care le deservesc. La cooperativa agricolă din Crăieşti, conducerea cooperativei numai cu greu o poate scoate la capăt cu brigadierul Dumitru Ungur. In ziua de 30 mai, o zi minunată de lucru, brigadierul de cîmp Ioan Curticăpean, a cerut 3 cultivatoare pentru prăşitul porumbului, dar a fost refuzat. Cu ce drept, cu ce motiv? A fost anunţat de la S.M.T. că va sosi în brigadă o comisie pentru examinarea elevilor tractorişti. Pentru a da o „faţă" mai ordonată sediului brigăzii, brigadierul a oprit pe toţi tractoriştii să facă ordine şi unele reparaţii. Păcat. S-a pierdut o zi preţioasă în care cele 3 cultivatoare şi cei aproape 300 de oameni care au ieşit la prăşit puteau face o treabă bună. ★ Am arătat numai cîtevadin deficienţele care fac ca lucrările de întreţinere la culturile prăşitoare să avanseze atît de încet. Ele pot fi întîlnite nu numai în unităţile amintite, ci şi în altele şi, în special la Breaza, Chiher, Solovăstru etc. Sunt cei drept şi unităţi unde se munceşte bine, unde toate forţele sunt mobilizate la cîmp. La Brîncoveneşti de pildă, 33 de cooperatori care sunt şi salariaţi în comună au fost mobilizaţi să ajute la executarea lucrărilor de întreţinere. La Gorneşti şi Dedrad sute de ţărani cooperatori sunt zilnic la cîmp şi numai ploile mari îi pot determina să lase lucrul. Cooperatorii din Monor s-au oferit în număr mare să ajute pe vecinii lor din Batoş să scoată culturile din buruieni. Aceste iniţiative bune trebuie însă generalizate peste tot unde se poate. Conducerile unităţilor agricole şi tovarăşii trimişi să le sprijine în organizarea muncii trebuie să mobilizeze neîntîrziat pe toţi ţăranii cooperatori şi să pună în lucru toate cultivatoarele, sapele rotative şi prăşitoarele trase de animale pentru că numai aşa se va putea asigura executarea la timp a prăşitului. CIREADA DE VITE A C. A. P. DIN COMUNA LUERIU SPRIETENII CARELEI Întreaga frumuseţe a primăverii e irtmănunchiată in privirea dulce şi caldă a omuleţului de-a şchioapă. In pleoapa lui jucăuşă, in zimbetul său sincer şi fermecător adună toate culorile florilor de mai şi, o dată cu ele, sensibilitatea iubirilor noastre. ... Am poposit pe o bancă în cartier cu gindul să-i urmăresc o vreme, la joacă, pe micuţii mei prieteni, ca apoi, aşa, intr-o doară, să-i întreb, in treacăt, cite aripioare are un pui de rindunică. Adrian şi Liviuţ insă, mi-au răsturnat tot planul. Mingea lor mare, roşie, cu buline multe şi albe, s-a rostogolit încet pînă la piciorul băncii pe care stăm. Văzînd că o ridic s-au bucurat şi, amindoi deodată, au rns cu toată faţa fără să-mi bănuiască gindul. — Ce vă place vouă cel mai mult în lume? — SOARELE! — mi-au răspuns copiii grăbiţi şi au alergat mai departe. Soarele... Pretutindeni copiii iubesc Soarele. Peste un miliard de prieteni ai Soarelui — o treime din populaţia globului — sunt copii sub cincisprezece ani. Sunt florile de pe toate meleagurile lumii care ne împodobesc sentimentele şi ne sădesc în inimi primăverile bogate în frumuseţi şi in culori. Vlăstarele omenirii şi ale vieţii îşi îndreaptă gindul şi zborul tot mai sus, cit mai aproape de imensa cupolă albastră şi cristalină a văzduhului. Milioane de vlăstare pline de sănătate şi de voioşie de pe întinsul patriei noastre, stăpînii şi voinicii parcurilor şi ai poienelor încărcate cu narcise şi trandafiri zburdă fericiţi. JUCAŢI-VĂ IN VOIE COPII! O ţară întreagă vă veghează zborul şi vă îndrumă paşii. Voi sinteţi nădejdea şi vigoarea de miine, voi sinteţi bucuria vieţii şi a gindului care se va împlini. Şi prietenii voştri de pe alte meridiane iubesc lumina. Undeva, departe, intr-o ţară cu mult orez, unde oamenii au pălării mari cu umbrelele, nişte străini încearcă să le fure soarele lor drag. De pe mare, din nişte colivii negre, ei trimit deasupra caselor păsări de plumb ca să semene moarte şi să le întunece ziua. Apoi, cu gindul să tulbure joaca micilor voştri prieteni, aceiaşi duşmani ai luminii ridică perdele de fum şi foc. Dar, voi ştiţi copii că zvicnirile primăverilor nu se pot opri niciodată. Nimeni nu poate să oprească gindul şi poezia inimii. Acele păsări de plumb cad una după alta şi fiecare cu aripile frinte. Perdelele de fum şi de foc se împrăştie şi se pierd acolo sus, undeva, în vecinătatea norului mic şi alb şi uşor ca o scamă de mătase. Părinţii ii apără! Părinţii lor şi prietenii sinceri ai părinţilor lor, care au şi ei copii şi inimi fierbinţi şi care se numără cu sutele de milioane şi sînt pe tot pămîntul... E ziua voastră iubiţi copii de pretutindeni. E un simbol consemnat în calendare cu litere mari şi roşii. E doar un semn. De fapt, ziua voastră e însăşi Primăvara. O primăvară continuă, frumoasă, caldă şi încărcată de flori care nu se ofilesc niciodată. Pe voi, o dată cu părinţii şi cu bunicii, vă sărbătoreşte întreaga omenire. Se cade, ca acum, in iniima zi a lunii iunie, să vă oferim un buchet mare, mare de narcise curate ca omătul şi strălucitoare ca argintul. Primiţi-le, copii, fiindcă o dată cu ele vă oferim tot ce avem mai fierbinte şi mai bun in inimile noastre care pentru strălucirea soarelui şi pentru fericirea voastră bat... P. GIURGIU STEAUA ROȘIE PAGINA 3