Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)

1967-09-27 / nr. 227

in raionul Reghin START BUN LA Insamintari, RITM SCĂZUT LA ARATURI Practica anilor trecuţi a demon­strat că in raionul Reghin, rezul­tate bune se obţin şi atunci cînd lucrările de pregătire a terenului cit şi semănatul se fac pe timp mai secetos decit intr-o toamnă ploioa­să. Ne amintim că în toamna anu­lui 1965 lucrările agricole s-au e­­xecutat în condiţii similare cu cele din anul acesta. Rezultatul a fost că C.A.P. din raionul Reghin au obţinut în vara anului 1966 în me­die cite 1.560 kg grîu la ha. In toamna anului trecut au fost pre­cipitaţii din abundenţă, porumbul s-a recoltat cu întîrziere, multe ne­cazuri au fost la scosul şi transpor­tul sfeclei de zahăr. Toate acestea au făcut ca o mare parte din grîu să fie semănat cu întîrziere, prin noiembrie, într-un pat germina­tiv necorespunzător. Şi cu ce ne-am ales? Producţia în acest raion a fost de numai 1.300 kg grîu la ha. Concluzia este deci că griul semănat în praf, dă o pro­ducţie mai bună decît cel în „a­­luat“. E drept că efortul este mai mare, dar nici satisfacţiile nu în­­tîrzie. AVANSATI CU INSAMINTA­RILE Pornind de la aceste consideren­te, biroul comitetului r­aional de partid, consilul agricol, U.R.C.A.P. au îndrumat cooperativele agri­cole, pe mecanizatori să treacă cu forţe sporite la pregătirea te­renului şi la însămînţări. Pînă la 25 septembrie, cele mai bune re­zultate au obţinut cooperativele a­­gricole din Monor, Săcalul de Pă­dure şi Beica. Din partea biroului comitetului raional de partid, de acest sector a răspuns şi răspun­de tov. secretar Ioan Stoica. In colaborare cu preşedinţii Simion Bîzu din Monor, cu Stoica Mihăi­­lăi, din Săcal, cu instructorii de partid Nozner H. şi Aurel Mol­dovan din aceste unităţi, s-au fă­cut planuri operative, grafice ca­re au fost urmărite zi de zi. Buna organizare a muncii ca şi folosi­rea judicioasă a parcului de ma­şini şi tractoare au ajutat C.A.P. Săcal să aibă teren pregătit pen­tru semănat în proporţie de 88 la sută şi planul de însămînţări realizat în proporţie de 15 la sută, iar la Monor 78 la sută, respectiv 58 la sută. Pentru asemenea rezultate, toată lauda. Ce se petrece însă la Şerbeni? Aici terenul pentru semănat a fost pregătit pină alaltăieri în propor­ţie de 30 la sută, iar însămînţă­­rile au fost făcute doar in pro­porţie de 16 la sută ! Desigur că dacă tov. secretar Stoica ar fi muncit tot aşa de bine cu colec­tivul de conducere şi cu mecani­zatorii din Şerbeni, şi aici s-ar fi înregistrat rezultate similare ce­­lor de la Săcalul de Pădure. NUMAI 56 HECTARE DE PORUMB RECOLTATE! Cu toate că în planurile C.A.P. se prevede ca din 9.500 ha grîu, 1.500 să fie însămînţate după po­rumb, recoltatul ştiuleţilor bate pasul pe loc. Pînă la 25 septem­brie culesul porumbului a înce­put doar în 3 C.A.P.: Gorneşti 40 ha, Frunzeni 7 ha, Milaş 9 ha. In celelalte C.A.P., deşi sînt situate în zona de cîmpie unde porum­bul este copt, această lucrare se amină nejustificat. Se pune între­barea dacă începerea culesului se tot amină, cînd se va elibera te­renul? Se va putea însămînţa griul pe aceste suprafeţe pînă la 20 octombrie? Discuţiile sînt de prisos. Semănatul griului trebuie terminat în epoca optimă. TEREN ELIBERAT ESTE: RITM LA ARATURI SCĂZUT Situaţia de pe teren arată că spre deosebire de alţi ani, cînd tractoarele, din lipsa terenului eli­berat de premergătoare ca sfeclă, cartofi, trifoi de sămînţă etc., nu aveau ce lucra, în toamna aceasta este teren suficient eliberat. Deci mecanizatorii de la S.M.T. au un­de lucra. De altfel hărnicia aces­tora nu poate fi pusă în cumpă­nă. Și în alte campanii au dat dovadă că pot munci bine. In campania de vară C.A.P. din a­­cest raion au fost primele din re­giune care au terminat treierișul. De asemenea pînă la 22 septem­brie cooperativele agricole s-au situat faţă de raioanele vecine în frunte cu insămînţările. Iată deci cîteva argumente care ne îndrep­tăţesc să afirmăm­ că S.M.T. Re­ghin dispune de forţe suficiente pentru a face faţă cerinţelor chiar şi în actuala campanie, cînd lu­crările agricole se desfăşoară în condiţii mai grele decit în anii normali. In ultimele zile se con­stată însă o încetinire în ritmul de lucrări efectuate mecanizat. Cercetînd îndeaproape graficele de lucru a reieşit că principala cauză care a dus şi duce la reali­zări sub posibilităţi este aceea a nefolosirii judicioase a tractoare­lor şi maşinilor agricole la arat,­­ pregătirea terenului cit şi la se­mănat. "Cifrele sunt în măsură să ne demonstreze din plin acest lu­cru. In perioada 8—15 septembrie­­ gradul de utilizare a tractoarelor­­ la arat a fost zilnic de 60 la sută, a grapelor cu disc la pregătirea terenului de 2 la sută. In săptă­­mîna următoare, între 15—22 sep­tembrie, la arat gradul de utili­zare a tractoarelor a fost de 53 la sută, a grapelor cu disc de 28 la sută, a semănătorilor de 37 la sută. Ceea ce este puţin. In total S.M.T. Reghin dispune de 319 tractoare, însă din acestea doar 100 participă efectiv la exe­cutarea arăturilor pentru însămîn­ţări, dar şi acestea au un randa­ment foarte scăzut de lucru. In medie pe zi un tractor realizează în jurul la un ha şi mai rar 1,5 ha. Situaţia folosirii tractoarelor trebuie neîntîrziat revizuită şi repartizate mai multe tractoare la arături. Numai aşa se va putea lucra cu spor şi la semănat în toată perioada. Sînt cazuri cînd, din obişnuinţa, la CA.P. Milaş, la grapa cu dis­curi se folosesc două tractoare în loc de unul. In alte părți, prin­tre care C.A.P. Băla, din 10_ trac­toare în lucru doar două sînt la arat, Cozma din 14 — 2- Crăiești din 13 — 1, Fărăgău 16 — nici REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a m Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonoma Maghiară şi al Sfatului popular regional Miercuri, 27 septembrie 1967 4 pagini 25 bani m­M La cooperativa „Deservirea“ din Tîrnăveni Mare exigenţă faţa de calitatea produselor pentru export! Exigenţa şi prompti­tudinea cu care colec­tivul cooperaţiei meş­teşugăreşti „Deservi­­rea‘‘ din Tîrnăveni se achită de sarcinile de export, au făcut ca vo­lumul produselor soli­citate în acest dome­niu să crească de la an la an. Dacă prime­le cereri pentru export au fost solicitate în a­­nii 1959—1960 in can­tităţi nu prea mari, în acest an volumul li­vrărilor pe piaţa ex­ternă din partea coo­perativei atinge valoa­rea de circa 15.000.000 de lei. Acest nivel îşi găseşte explicaţia în ponderea tot mai ma­re a produselor de ca­litate superioară, pre­cum şi în creşterea di­versităţii tipurilor, e­­xecutate în stiluri şi nuanţe variate. S-a reuşit astfel ca în scurt timp să fie satis­făcute cele mai exi­gente gusturi ale unor beneficiari din Anglia, U. R. S. S., Polonia, S.U.A. etc. Spre a cunoaşte un detaliu care au fost preocupările esenţiale şi ce s-a întreprins în direcţia pregătirii a­­cestei producţii am so­licitat şi răspunsul preşedintelui coopera­tivei, BÉLA BELENE­­SY. — Pînă în momentul de faţă în cooperativa noastră s-a ajuns ca 80 la sută din produ­sele realizate in secto­­­rul mobilă să fie des­tinate exportului. In a­­cest sens ne-au favo­rizat mult unele per­fecţionări aduse proce­sului de fabricaţie, in­troducerea în produc­ţie a unor utilaje de o mare productivitate, utilizarea mai raţiona­lă a fondului de timp destinat producţiei şi în ultimă instanţă pregătirea tehnică a personalului şi perfec­ţionarea calificării lui in raport cu sarcinile actuale. In cursul anu­lui, pentru produsele destinate exportului s-a organizat o linie tehnologică nouă in care sunt cuprinse toa­te operaţiile, incepind de la pregătirea şi cro­irea materiei prime pî­nă la faza finală, de montaj. Condiţiile cre­ate în urma acestei ac­ţiuni au permis o mai bună prelucrare a pie­selor şi un control in­­terfazic mai judicios. S-a ajuns astfel, ca în ultimele 8 luni, la pro­dusele destinate pieţii externe să nu existe nici un refuz de cali­tate. In unitatea pen­tru fabricarea mobilei au fost, de asemenea, instalate unele utilaje noi de mare capacitate, care au contribuit la creşterea productivită­ţii muncii şi la o mai bună execuţie calitati­vă a produselor. A fost pusă în funcţiune nu de mult o presă hidraulică cu o capaci­tate de presare de 35—40 camere combi­nate în 8 ore. Cu aju­torul acestui utilaj, timpul de furniruire a pieselor piane s-a re­dus de la aproximativ 3 ore (în condiţiile fo­losirii preselor manua­le) la numai 5 minute. S-a înregistrat pe a­­ceastă cale o creştere considerabilă a pro­ductivităţii muncii. In prezent, numai la sec­ţia pregătire indicele productivităţii muncii a crescut cu circa 40 la sută. Un utilaj modern a fost procurat şi pentru atelierul de lustruit. Noua maşină de tur­nat nitrolac a contri­buit la îmbunătăţirea finisajului mobilei. Pe lingă faptul că in fa­za de turnare a nitro­­lacului productivitatea muncii a crescut, se e­­conomiseşte şi o mare cantitate de material. Cantitatea de nitrolac economisită se ridică la 550—600 kg pe lu­nă. Economiile ce se realizează anual insu­­mează circa 66.000 de lei. Importante îmbună­tăţiri s-au adus proce­sului de producţie şi prin diferite lucrări de mică mecanizare, une­le inovaţii şi adaptări noi de funcţionare la vechile utilaje etc. Colectivul cooperati­vei desfăşoară o vie ac­tivitate şi în privinţa realizării de noi sorti­mente, de tipuri cit mai variate. In cinstea Congresului coopera­ţiei meşteşugăreşti ce va avea loc în această toamnă la Bucureşti, sunt pregătite cîteva prototipuri de mobilă, prelucrate intr-un stil românesc vechi. Prin­tre acestea se numără „sufrageria în stil pur românesc"* şi diferite tipuri de casete şi mici mobiliere lucrate în întârzie. In aceste cite­­va exponate este în­truchipată întreaga fantezie şi pricepere a meşteşugarilor din Tîr­năveni. Un rol important în desfăşurarea în condi­ţii optime a producţiei pentru export l-au a­­vut şi munca de ridi­care a calificării şi specializarea cadrelor. Chiar şi in acest an e­­xistă un curs pentru specializarea lucrători­lor, la care participă 60 de persoane. Cursul este condus de maiştri şi tehnicieni cu o bo­gată experienţă profe­sională. De asemenea, un număr de munci­tori sunt trimiși pentru specializare in lucrări de întârzie la Arad. Rămine deci ca și in viitor cooperatorii de la „Deservirea*" Tîrnă­veni să privească cu toată seriozitatea reali­zarea unor produse ca­re să facă cinste măr­cii fabricii. AUREL DAN Unde, cînd şi cum vor funcţiona pensiunile familiale După cum am mai anunţat în coloanele ziarului nostru, printr-o hotărire a Consiliului de Miniştri s-au stabilit o serie de măsuri me­nite să ducă la îmbunătăţirea ac­tivităţii în unităţile de alimentaţie publică şi hoteluri. Printre aceste măsuri figurează şi organizarea de pensiuni familiale. Unde, cind şi cum vor funcţiona aceste uni­tăţi? Pentru a afla răspuns la a­­ceste întrebări, am avut o convor­bire cu tovarăşul Ladislau Kuli­­govsky, şeful serviciului organiza­re şi tehnică comercială de la Di­recţia comercială regională. — In ultimii ani, în toate re­giunile ţării, turismul a cunoscut o continuă dezvoltare. Deschide­rea de noi trasee turistice, dezvol­tarea drumeţici au creat noi ne­cesităţi de găzduire şi masă, pe care reţeaua comerţului de stat şi cooperatist nu le poate acoperi pe deplin în condiţii de eficienţă e­­conomică. Tocmai în scopul înlă­turării neajunsurilor din acest sector, care se răsfrîngeau asupra publicului consumator, s-a hotă­­rît, printre altele, înfiinţarea unor unităţi denumite pensiuni fami­liale. — La noi in regiune, unde vor funcţiona astfel de unităţi? — In localităţile de pe traseele turistice Tg.-Mureş — Reghin — Topliţa — Tulgheş, Topliţa — Gheorghieni — Miercurea Ciuc — Tuşnad, Tg.-Mureş — Bălăuşeri — Sîngeorgiu de Pădure — Sova­­ta, Sîngeorgiu de Pădure — Praid — Odorhei — Miercurea Ciuc. — Cînd? — Imediat ce se vor găsi per­soane fizice care să preia înfiinţa­rea unor asemenea unităţi. Cei care doresc să înfiinţeze pensiuni familiale în localităţile de pe tra­seele turistice cu găzduire şi masă sau numai cu una din acestea, se pot adresa Direcţiei comerciale regionale pentru obţinerea autori­zaţiei. Se primesc cereri pentru autorizarea organizării de pen­siuni familiale de la persoane să­nătoase care dispun de spaţiul şi condiţiile necesare, potrivit nor­melor igienico-sanitare în vigoa­re, şi care au absolvit cel puţin 7 clase elementare, respectiv prima­re, şi nu au suferit condamnări penale. Autorizaţiile se eliberează pe o durată de cel puţin 3 ani, în baza chitanţei de plată a unei ta­xe prevăzute de normele legale în vigoare, şi vor fi prezentate anual la secţia financiară raională pen­tru viza de taxare.­­ Cum vor funcţiona aceste u­­nităţi? Ne referim la aproviziona­re, la preţuri. — După cum arătam mai sus, pensiunile familiale au rolul de a asigura satisfacerea cerinţelor populaţiei, în primul rînd ale tu­riştilor. De aceea, aceste unităţi au obligaţia de a respecta un orar minimal corespunzător cerinţei­­ clientelei. In ele pot lucra atît ti­tularul autorizaţiei cît si membrii familiei şi rudele, indiferent de gradul de rudenie, fiind interzisă însă munca salariată Organizato­rul pensiunii se poate aproviziona cu produsele alimentare prin uni­tăţile comerţului cu amănuntul de pe piaţă, direct de la producători sau din gospodăria personală Fac excepţie băuturile alcoolice, care pot fi procurate exclusiv din uni­tăţile comerţului cu amănuntul Preţurile de desfacere pentru pre­parate, nepreparate şi băuturi de orice fel se stabilesc de către ti­tularul autorizaţiei, pe bază de înţelegere cu fiecare client în par­te Fac excepţie produsele de tu­tun, ilustrate, amintiri şi alte pro­duse nealimentare cumpărate de la întreprinderile comerţului de stat sau prin cooperaţia de con­sum, care se vînd la preţurile de stat cu amănuntul în vigoare, ti­tularul autorizaţiei primind o re­miză, după regimul remizierilor Menţionez că produsele nealimen­­tare procurate din cumpărări di­recte de la producători sau de pe piaţa ţărănească (obiecte de ca­douri, artizanat, amintiri şi altele), se pot vinde la preţuri stabilite de titularul autorizaţiei. Pentru găzduire, în pensiunile familiale, tarifele se stabilesc de către Di­recţia comercială regională, o dată cu eliberarea autorizaţiei, pe ba­za tarifelor în vigoare pentru gra­dul de confort respectiv. P. URMENIŞAN (Continuare in pag. a 3-a) instalaţiile de purificare a apei de la termocentrala iernut luduş. (Foto: Z. HARAGOS) Proletar! din toate ţările, unitî-vă! In pag. a 4-a Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină Marţi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit pe prof. dr. Anghel N. Ru­gină, originar din România, în prezent profesor de ştiinţe econo­mice şi financiare la Universita­tea din Boston — S.U.A., preşe­dintele Comitetului de consilieri economici ai guvernatorului sta­tului Massachusetts, care se află intr-o vizită în România. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Manea Mă­­nescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. i CRONICA . oMkuHIUMIL Cu planul pe 9 luni îndeplinit . Cu o săptămină înainte de în­cheierea celor 9 luni de activitate, întreprinderile forestiere Reghin şi Topliţa şi-au îndeplinit planul la producţia globală şi la produc­ţia marfă vindută şi încasată. In aceste 9 luni unităţile LA TEATRUL DE STAT DIN TÂRGU-MUREŞ Deschiderea stagiunii 1967/1968 Astă-seară are loc la Teatrul de stat din Tg.-Mureş deschiderea oficială a noii stagiuni. Afişul consemnează pentru a­­cest important eveniment din via­ţa artistică a oraşului numele u­­nuia din cei mai mari oameni de teatru români, Camil Petrescu şi titlul apreciatei sale comedii MI­TICA POPESCU, care — cu aceas­tă ocazie — va vedea pentru a 50-a oară lumina rampei în inter­pretarea actorilor mureşeni. Mîine va avea loc şi primul spectacol al secţiei maghiare : se va reprezenta pentru a 100-a oară comedia originală contemporană URECHILE de Csávossy György şi Komzsik István. In continuare, peste cîteva zile vor avea loc primele premiere ale stagiunii 1967 1968 : MĂTRĂGU­NĂ, celebra comedie a scriitorului renascentist Niccolo Machiavelli (secţia română) şi BALOANE DE SĂPUN, a dramaturgului clasic Csiky Gergely (secţia maghiară). D.R.E.T.I.L. Tg.-Mureş dau peste plan 800 de mc de rulat fag, 11.000 mc cherestea de răşinoase, mobi­lă in valoare de 9.300.000 lei şi al­te produse. Pină în prezent au fost realizate aproape integral a­­ceste sortimente peste plan. Circul din Praga la Tîrgu-Mureş Circul naţional cehoslovac din Praga, instalat în Piaţa Armatei, prezintă în zilele de 29 septem­brie, la ora 20, iar în zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie, la orele 16.30 şi 20, un spectacol excepţio­nal. In program: meci de box în­tre urşi, clovni muzicali excen­trici, originale numere acrobatice, dresuri de cai, urşi, elefanţi, ponei etc. Sic transit Storia... Si-A\s'2.19 Autobuzul cu numărul 31 — MS — 279 pornise voios in cursă, strănutind din frîna cu aer comprimat. In ziua aceea — 22 septembrie — plecase la ora înscrisă in graficul orar: 15,10. încărcătură de călători maximă. Ba încă ceva și pe deasupra. Nu a autobuzului. A numărului de scaune. Au ur­mat staţionări vesele in prime­le comune de pe traseu. Una dintre opriri a fost ceva mai lungă. Şoferul constatase că ceva trebuia dres. După circa cinci minute totul era în ordi­ne. Călătoria îşi urmează cursul. Un viraj pe dreapta şi ne afundăm in umbra şi parfu­mul pădurii de brazi. Urcăm pe Bucin. La un moment dat insă, în reveria călătorilor se strecoară o prezenţă străină: un puternic miros de cauciuc ars însoţit de fum negru şi gros. Motorul, care se opintise voiniceşte pină atunci, hirtia şi gemea din răsputeri. Ne oprim. Pasagerii sar jos dornici să ia o gură de aer curat. Prin uşile şi ferestrele deschise ies vălă­tuci de fum. Şoferul şi taxa­torul toarnă apă peste moto­rul încins peste măsură. Trata­mentul îi prieşte. După cuve­nitul preludiu de scrîşnete şi huruieli, încrezători in per­spectiva călătoriei, ne reluăm locurile. Pornim. Călătorii (prin­tre care se aflau copii şi bă­trîni), cît şi maşina, răsuflau greu. Aerul devenise irespira­bil din cauza fumului şi a ga­zelor care ieşeau de sub ban­cheta din spate. Oprim din nou. Femeile, mai prevăzătoa­re, îşi iau cu ele şi bagajul. N-ar fi fost de loc de mirare ca după atîta fum să iasă şi foc. Cercetăm din nou starea şoselei, flora din jur, ne inte­resăm cît mai este pînă în vîrf. Şoferul ne informează că­­mai sînt vreo doi-trei km, după care urmează o pantă de circa 20 de km pe care zburăm. Bineînţeles, dacă scăpăm de­­ele cîteva sute de metri de RODICA ȘERBAN (Continuare în pag. a 3-a)

Next