Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)
1967-09-27 / nr. 227
in raionul Reghin START BUN LA Insamintari, RITM SCĂZUT LA ARATURI Practica anilor trecuţi a demonstrat că in raionul Reghin, rezultate bune se obţin şi atunci cînd lucrările de pregătire a terenului cit şi semănatul se fac pe timp mai secetos decit intr-o toamnă ploioasă. Ne amintim că în toamna anului 1965 lucrările agricole s-au executat în condiţii similare cu cele din anul acesta. Rezultatul a fost că C.A.P. din raionul Reghin au obţinut în vara anului 1966 în medie cite 1.560 kg grîu la ha. In toamna anului trecut au fost precipitaţii din abundenţă, porumbul s-a recoltat cu întîrziere, multe necazuri au fost la scosul şi transportul sfeclei de zahăr. Toate acestea au făcut ca o mare parte din grîu să fie semănat cu întîrziere, prin noiembrie, într-un pat germinativ necorespunzător. Şi cu ce ne-am ales? Producţia în acest raion a fost de numai 1.300 kg grîu la ha. Concluzia este deci că griul semănat în praf, dă o producţie mai bună decît cel în „aluat“. E drept că efortul este mai mare, dar nici satisfacţiile nu întîrzie. AVANSATI CU INSAMINTARILE Pornind de la aceste considerente, biroul comitetului raional de partid, consilul agricol, U.R.C.A.P. au îndrumat cooperativele agricole, pe mecanizatori să treacă cu forţe sporite la pregătirea terenului şi la însămînţări. Pînă la 25 septembrie, cele mai bune rezultate au obţinut cooperativele agricole din Monor, Săcalul de Pădure şi Beica. Din partea biroului comitetului raional de partid, de acest sector a răspuns şi răspunde tov. secretar Ioan Stoica. In colaborare cu preşedinţii Simion Bîzu din Monor, cu Stoica Mihăilăi, din Săcal, cu instructorii de partid Nozner H. şi Aurel Moldovan din aceste unităţi, s-au făcut planuri operative, grafice care au fost urmărite zi de zi. Buna organizare a muncii ca şi folosirea judicioasă a parcului de maşini şi tractoare au ajutat C.A.P. Săcal să aibă teren pregătit pentru semănat în proporţie de 88 la sută şi planul de însămînţări realizat în proporţie de 15 la sută, iar la Monor 78 la sută, respectiv 58 la sută. Pentru asemenea rezultate, toată lauda. Ce se petrece însă la Şerbeni? Aici terenul pentru semănat a fost pregătit pină alaltăieri în proporţie de 30 la sută, iar însămînţările au fost făcute doar in proporţie de 16 la sută ! Desigur că dacă tov. secretar Stoica ar fi muncit tot aşa de bine cu colectivul de conducere şi cu mecanizatorii din Şerbeni, şi aici s-ar fi înregistrat rezultate similare celor de la Săcalul de Pădure. NUMAI 56 HECTARE DE PORUMB RECOLTATE! Cu toate că în planurile C.A.P. se prevede ca din 9.500 ha grîu, 1.500 să fie însămînţate după porumb, recoltatul ştiuleţilor bate pasul pe loc. Pînă la 25 septembrie culesul porumbului a început doar în 3 C.A.P.: Gorneşti 40 ha, Frunzeni 7 ha, Milaş 9 ha. In celelalte C.A.P., deşi sînt situate în zona de cîmpie unde porumbul este copt, această lucrare se amină nejustificat. Se pune întrebarea dacă începerea culesului se tot amină, cînd se va elibera terenul? Se va putea însămînţa griul pe aceste suprafeţe pînă la 20 octombrie? Discuţiile sînt de prisos. Semănatul griului trebuie terminat în epoca optimă. TEREN ELIBERAT ESTE: RITM LA ARATURI SCĂZUT Situaţia de pe teren arată că spre deosebire de alţi ani, cînd tractoarele, din lipsa terenului eliberat de premergătoare ca sfeclă, cartofi, trifoi de sămînţă etc., nu aveau ce lucra, în toamna aceasta este teren suficient eliberat. Deci mecanizatorii de la S.M.T. au unde lucra. De altfel hărnicia acestora nu poate fi pusă în cumpănă. Și în alte campanii au dat dovadă că pot munci bine. In campania de vară C.A.P. din acest raion au fost primele din regiune care au terminat treierișul. De asemenea pînă la 22 septembrie cooperativele agricole s-au situat faţă de raioanele vecine în frunte cu insămînţările. Iată deci cîteva argumente care ne îndreptăţesc să afirmăm că S.M.T. Reghin dispune de forţe suficiente pentru a face faţă cerinţelor chiar şi în actuala campanie, cînd lucrările agricole se desfăşoară în condiţii mai grele decit în anii normali. In ultimele zile se constată însă o încetinire în ritmul de lucrări efectuate mecanizat. Cercetînd îndeaproape graficele de lucru a reieşit că principala cauză care a dus şi duce la realizări sub posibilităţi este aceea a nefolosirii judicioase a tractoarelor şi maşinilor agricole la arat, pregătirea terenului cit şi la semănat. "Cifrele sunt în măsură să ne demonstreze din plin acest lucru. In perioada 8—15 septembrie gradul de utilizare a tractoarelor la arat a fost zilnic de 60 la sută, a grapelor cu disc la pregătirea terenului de 2 la sută. In săptămîna următoare, între 15—22 septembrie, la arat gradul de utilizare a tractoarelor a fost de 53 la sută, a grapelor cu disc de 28 la sută, a semănătorilor de 37 la sută. Ceea ce este puţin. In total S.M.T. Reghin dispune de 319 tractoare, însă din acestea doar 100 participă efectiv la executarea arăturilor pentru însămînţări, dar şi acestea au un randament foarte scăzut de lucru. In medie pe zi un tractor realizează în jurul la un ha şi mai rar 1,5 ha. Situaţia folosirii tractoarelor trebuie neîntîrziat revizuită şi repartizate mai multe tractoare la arături. Numai aşa se va putea lucra cu spor şi la semănat în toată perioada. Sînt cazuri cînd, din obişnuinţa, la CA.P. Milaş, la grapa cu discuri se folosesc două tractoare în loc de unul. In alte părți, printre care C.A.P. Băla, din 10_ tractoare în lucru doar două sînt la arat, Cozma din 14 — 2- Crăiești din 13 — 1, Fărăgău 16 — nici REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a m Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonoma Maghiară şi al Sfatului popular regional Miercuri, 27 septembrie 1967 4 pagini 25 bani mM La cooperativa „Deservirea“ din Tîrnăveni Mare exigenţă faţa de calitatea produselor pentru export! Exigenţa şi promptitudinea cu care colectivul cooperaţiei meşteşugăreşti „Deservirea‘‘ din Tîrnăveni se achită de sarcinile de export, au făcut ca volumul produselor solicitate în acest domeniu să crească de la an la an. Dacă primele cereri pentru export au fost solicitate în anii 1959—1960 in cantităţi nu prea mari, în acest an volumul livrărilor pe piaţa externă din partea cooperativei atinge valoarea de circa 15.000.000 de lei. Acest nivel îşi găseşte explicaţia în ponderea tot mai mare a produselor de calitate superioară, precum şi în creşterea diversităţii tipurilor, executate în stiluri şi nuanţe variate. S-a reuşit astfel ca în scurt timp să fie satisfăcute cele mai exigente gusturi ale unor beneficiari din Anglia, U. R. S. S., Polonia, S.U.A. etc. Spre a cunoaşte un detaliu care au fost preocupările esenţiale şi ce s-a întreprins în direcţia pregătirii acestei producţii am solicitat şi răspunsul preşedintelui cooperativei, BÉLA BELENESY. — Pînă în momentul de faţă în cooperativa noastră s-a ajuns ca 80 la sută din produsele realizate in sectorul mobilă să fie destinate exportului. In acest sens ne-au favorizat mult unele perfecţionări aduse procesului de fabricaţie, introducerea în producţie a unor utilaje de o mare productivitate, utilizarea mai raţională a fondului de timp destinat producţiei şi în ultimă instanţă pregătirea tehnică a personalului şi perfecţionarea calificării lui in raport cu sarcinile actuale. In cursul anului, pentru produsele destinate exportului s-a organizat o linie tehnologică nouă in care sunt cuprinse toate operaţiile, incepind de la pregătirea şi croirea materiei prime pînă la faza finală, de montaj. Condiţiile create în urma acestei acţiuni au permis o mai bună prelucrare a pieselor şi un control interfazic mai judicios. S-a ajuns astfel, ca în ultimele 8 luni, la produsele destinate pieţii externe să nu existe nici un refuz de calitate. In unitatea pentru fabricarea mobilei au fost, de asemenea, instalate unele utilaje noi de mare capacitate, care au contribuit la creşterea productivităţii muncii şi la o mai bună execuţie calitativă a produselor. A fost pusă în funcţiune nu de mult o presă hidraulică cu o capacitate de presare de 35—40 camere combinate în 8 ore. Cu ajutorul acestui utilaj, timpul de furniruire a pieselor piane s-a redus de la aproximativ 3 ore (în condiţiile folosirii preselor manuale) la numai 5 minute. S-a înregistrat pe această cale o creştere considerabilă a productivităţii muncii. In prezent, numai la secţia pregătire indicele productivităţii muncii a crescut cu circa 40 la sută. Un utilaj modern a fost procurat şi pentru atelierul de lustruit. Noua maşină de turnat nitrolac a contribuit la îmbunătăţirea finisajului mobilei. Pe lingă faptul că in faza de turnare a nitrolacului productivitatea muncii a crescut, se economiseşte şi o mare cantitate de material. Cantitatea de nitrolac economisită se ridică la 550—600 kg pe lună. Economiile ce se realizează anual insumează circa 66.000 de lei. Importante îmbunătăţiri s-au adus procesului de producţie şi prin diferite lucrări de mică mecanizare, unele inovaţii şi adaptări noi de funcţionare la vechile utilaje etc. Colectivul cooperativei desfăşoară o vie activitate şi în privinţa realizării de noi sortimente, de tipuri cit mai variate. In cinstea Congresului cooperaţiei meşteşugăreşti ce va avea loc în această toamnă la Bucureşti, sunt pregătite cîteva prototipuri de mobilă, prelucrate intr-un stil românesc vechi. Printre acestea se numără „sufrageria în stil pur românesc"* şi diferite tipuri de casete şi mici mobiliere lucrate în întârzie. In aceste citeva exponate este întruchipată întreaga fantezie şi pricepere a meşteşugarilor din Tîrnăveni. Un rol important în desfăşurarea în condiţii optime a producţiei pentru export l-au avut şi munca de ridicare a calificării şi specializarea cadrelor. Chiar şi in acest an există un curs pentru specializarea lucrătorilor, la care participă 60 de persoane. Cursul este condus de maiştri şi tehnicieni cu o bogată experienţă profesională. De asemenea, un număr de muncitori sunt trimiși pentru specializare in lucrări de întârzie la Arad. Rămine deci ca și in viitor cooperatorii de la „Deservirea*" Tîrnăveni să privească cu toată seriozitatea realizarea unor produse care să facă cinste mărcii fabricii. AUREL DAN Unde, cînd şi cum vor funcţiona pensiunile familiale După cum am mai anunţat în coloanele ziarului nostru, printr-o hotărire a Consiliului de Miniştri s-au stabilit o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii în unităţile de alimentaţie publică şi hoteluri. Printre aceste măsuri figurează şi organizarea de pensiuni familiale. Unde, cind şi cum vor funcţiona aceste unităţi? Pentru a afla răspuns la aceste întrebări, am avut o convorbire cu tovarăşul Ladislau Kuligovsky, şeful serviciului organizare şi tehnică comercială de la Direcţia comercială regională. — In ultimii ani, în toate regiunile ţării, turismul a cunoscut o continuă dezvoltare. Deschiderea de noi trasee turistice, dezvoltarea drumeţici au creat noi necesităţi de găzduire şi masă, pe care reţeaua comerţului de stat şi cooperatist nu le poate acoperi pe deplin în condiţii de eficienţă economică. Tocmai în scopul înlăturării neajunsurilor din acest sector, care se răsfrîngeau asupra publicului consumator, s-a hotărît, printre altele, înfiinţarea unor unităţi denumite pensiuni familiale. — La noi in regiune, unde vor funcţiona astfel de unităţi? — In localităţile de pe traseele turistice Tg.-Mureş — Reghin — Topliţa — Tulgheş, Topliţa — Gheorghieni — Miercurea Ciuc — Tuşnad, Tg.-Mureş — Bălăuşeri — Sîngeorgiu de Pădure — Sovata, Sîngeorgiu de Pădure — Praid — Odorhei — Miercurea Ciuc. — Cînd? — Imediat ce se vor găsi persoane fizice care să preia înfiinţarea unor asemenea unităţi. Cei care doresc să înfiinţeze pensiuni familiale în localităţile de pe traseele turistice cu găzduire şi masă sau numai cu una din acestea, se pot adresa Direcţiei comerciale regionale pentru obţinerea autorizaţiei. Se primesc cereri pentru autorizarea organizării de pensiuni familiale de la persoane sănătoase care dispun de spaţiul şi condiţiile necesare, potrivit normelor igienico-sanitare în vigoare, şi care au absolvit cel puţin 7 clase elementare, respectiv primare, şi nu au suferit condamnări penale. Autorizaţiile se eliberează pe o durată de cel puţin 3 ani, în baza chitanţei de plată a unei taxe prevăzute de normele legale în vigoare, şi vor fi prezentate anual la secţia financiară raională pentru viza de taxare. Cum vor funcţiona aceste unităţi? Ne referim la aprovizionare, la preţuri. — După cum arătam mai sus, pensiunile familiale au rolul de a asigura satisfacerea cerinţelor populaţiei, în primul rînd ale turiştilor. De aceea, aceste unităţi au obligaţia de a respecta un orar minimal corespunzător cerinţei clientelei. In ele pot lucra atît titularul autorizaţiei cît si membrii familiei şi rudele, indiferent de gradul de rudenie, fiind interzisă însă munca salariată Organizatorul pensiunii se poate aproviziona cu produsele alimentare prin unităţile comerţului cu amănuntul de pe piaţă, direct de la producători sau din gospodăria personală Fac excepţie băuturile alcoolice, care pot fi procurate exclusiv din unităţile comerţului cu amănuntul Preţurile de desfacere pentru preparate, nepreparate şi băuturi de orice fel se stabilesc de către titularul autorizaţiei, pe bază de înţelegere cu fiecare client în parte Fac excepţie produsele de tutun, ilustrate, amintiri şi alte produse nealimentare cumpărate de la întreprinderile comerţului de stat sau prin cooperaţia de consum, care se vînd la preţurile de stat cu amănuntul în vigoare, titularul autorizaţiei primind o remiză, după regimul remizierilor Menţionez că produsele nealimentare procurate din cumpărări directe de la producători sau de pe piaţa ţărănească (obiecte de cadouri, artizanat, amintiri şi altele), se pot vinde la preţuri stabilite de titularul autorizaţiei. Pentru găzduire, în pensiunile familiale, tarifele se stabilesc de către Direcţia comercială regională, o dată cu eliberarea autorizaţiei, pe baza tarifelor în vigoare pentru gradul de confort respectiv. P. URMENIŞAN (Continuare in pag. a 3-a) instalaţiile de purificare a apei de la termocentrala iernut luduş. (Foto: Z. HARAGOS) Proletar! din toate ţările, unitî-vă! In pag. a 4-a Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină Marţi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină, originar din România, în prezent profesor de ştiinţe economice şi financiare la Universitatea din Boston — S.U.A., preşedintele Comitetului de consilieri economici ai guvernatorului statului Massachusetts, care se află intr-o vizită în România. La primire, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, a participat tovarăşul Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. i CRONICA . oMkuHIUMIL Cu planul pe 9 luni îndeplinit . Cu o săptămină înainte de încheierea celor 9 luni de activitate, întreprinderile forestiere Reghin şi Topliţa şi-au îndeplinit planul la producţia globală şi la producţia marfă vindută şi încasată. In aceste 9 luni unităţile LA TEATRUL DE STAT DIN TÂRGU-MUREŞ Deschiderea stagiunii 1967/1968 Astă-seară are loc la Teatrul de stat din Tg.-Mureş deschiderea oficială a noii stagiuni. Afişul consemnează pentru acest important eveniment din viaţa artistică a oraşului numele unuia din cei mai mari oameni de teatru români, Camil Petrescu şi titlul apreciatei sale comedii MITICA POPESCU, care — cu această ocazie — va vedea pentru a 50-a oară lumina rampei în interpretarea actorilor mureşeni. Mîine va avea loc şi primul spectacol al secţiei maghiare : se va reprezenta pentru a 100-a oară comedia originală contemporană URECHILE de Csávossy György şi Komzsik István. In continuare, peste cîteva zile vor avea loc primele premiere ale stagiunii 1967 1968 : MĂTRĂGUNĂ, celebra comedie a scriitorului renascentist Niccolo Machiavelli (secţia română) şi BALOANE DE SĂPUN, a dramaturgului clasic Csiky Gergely (secţia maghiară). D.R.E.T.I.L. Tg.-Mureş dau peste plan 800 de mc de rulat fag, 11.000 mc cherestea de răşinoase, mobilă in valoare de 9.300.000 lei şi alte produse. Pină în prezent au fost realizate aproape integral aceste sortimente peste plan. Circul din Praga la Tîrgu-Mureş Circul naţional cehoslovac din Praga, instalat în Piaţa Armatei, prezintă în zilele de 29 septembrie, la ora 20, iar în zilele de 30 septembrie şi 1 octombrie, la orele 16.30 şi 20, un spectacol excepţional. In program: meci de box între urşi, clovni muzicali excentrici, originale numere acrobatice, dresuri de cai, urşi, elefanţi, ponei etc. Sic transit Storia... Si-A\s'2.19 Autobuzul cu numărul 31 — MS — 279 pornise voios in cursă, strănutind din frîna cu aer comprimat. In ziua aceea — 22 septembrie — plecase la ora înscrisă in graficul orar: 15,10. încărcătură de călători maximă. Ba încă ceva și pe deasupra. Nu a autobuzului. A numărului de scaune. Au urmat staţionări vesele in primele comune de pe traseu. Una dintre opriri a fost ceva mai lungă. Şoferul constatase că ceva trebuia dres. După circa cinci minute totul era în ordine. Călătoria îşi urmează cursul. Un viraj pe dreapta şi ne afundăm in umbra şi parfumul pădurii de brazi. Urcăm pe Bucin. La un moment dat insă, în reveria călătorilor se strecoară o prezenţă străină: un puternic miros de cauciuc ars însoţit de fum negru şi gros. Motorul, care se opintise voiniceşte pină atunci, hirtia şi gemea din răsputeri. Ne oprim. Pasagerii sar jos dornici să ia o gură de aer curat. Prin uşile şi ferestrele deschise ies vălătuci de fum. Şoferul şi taxatorul toarnă apă peste motorul încins peste măsură. Tratamentul îi prieşte. După cuvenitul preludiu de scrîşnete şi huruieli, încrezători in perspectiva călătoriei, ne reluăm locurile. Pornim. Călătorii (printre care se aflau copii şi bătrîni), cît şi maşina, răsuflau greu. Aerul devenise irespirabil din cauza fumului şi a gazelor care ieşeau de sub bancheta din spate. Oprim din nou. Femeile, mai prevăzătoare, îşi iau cu ele şi bagajul. N-ar fi fost de loc de mirare ca după atîta fum să iasă şi foc. Cercetăm din nou starea şoselei, flora din jur, ne interesăm cît mai este pînă în vîrf. Şoferul ne informează cămai sînt vreo doi-trei km, după care urmează o pantă de circa 20 de km pe care zburăm. Bineînţeles, dacă scăpăm deele cîteva sute de metri de RODICA ȘERBAN (Continuare în pag. a 3-a)