Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)
1967-10-01 / nr. 231
a Etopo o Vil-a a campionatului naţional al Diviziei A la fotbal A sosit Rapidul! Nu facem nici o figură de stil. Da, a sosit Rapidul si la Tg.-Mureş. A venit în cursă directă de la Plovdiv, via Bucureşti, apoi la noi, pe malul Mureşului. Fără a fi încărcat de ,,glorii" — la Plovdiv, în Cupa campionilor europeni puteau să scoată un rezultat mai onorabil, actualmente deţin „lanterna“ — Rapidul totuşi Jamine Rapid. Atunci, chiar de la oprire, în stafia tîrgumureşeană, numeroşi iubitori ai fotbalului s-au interesat de „pregătiri“. — Va juca oare Dumitriu 11? Ce-i cu Greavu? Ce e cu Codreanu? Prin Interviziune am văzut că Răducanu s-ar fi accidentat în jocul cu Trakia. Chiar şi prin intermediul corespondentului nostru ceferist Toma Dorin nu putem smulge decit citeva cuvinte fostului internaţional Valentin Stănescu, antrenorul Rapidului... — Trăim clipe destul de grele. Echipa n-a scăpat încă din acea psihoză... a nereuşitei. Cu toate acestea pot spune că în ciuda poziţiei precare din clasament am reuşit citeva jocuri mai apropiate de valoarea reală. Am în vedere jocul cu Farul şi debutul în Cupa campionilor europeni. O victorie la Plovdiv — pe care am scăpat-o printre degete — ne-ar fi ridicat moralul Așa. .. Totuși, la ora actuală sîntem în cea mai bună formă. încă nu m-am decis asupra echipei pe care o voi alinia în compania A.S.A. Tg.-Mureş. Asigurări pe toată linia. A sosit Rapidul, dar noaptea. E cu storurile trase, chiar şi în plină zi ca-ntr-o „cetate" pe roate. Bănuim în dosul lor încă una din nopţile lungi ale lui Valentin Stănescu. II roade probabil aforismul gazetarilor: de la sublim la ridicol nu-i decit un pas. Şi Rapidul a trecut chiar şi peste acest pas ! In tabăra localnicilor, cu tot greul ce-l au de înfruntat — mai ales atacanţii — cu masivii rapidişti, domneşte optimismul. Tiberiu Bone ne spunea: Astăzi avem un joc dificil, cu atît mai mult cu cît Rapid este în revenire şi vrea cu orice preţ să salte de pe ultimul loc. Noi, in săptămîna pe care o încheiem, am marcat o revenire faţă de ultimele întîlniri. Sîntem hotărîţi să furnizăm un joc de calitate, care să mulţumească atît suporterii cît şi pe... gazetari. lată unsprezecele la care mă gîndesc: Bay — Tîmpănaru, Balázs, Toth, Czako — Dumitriu 111, Siko — Lungu, Pavlovici, Raksi, Miko. Este unsprezecele aproape „standard“ al mureşenilor. Acestora, abordînd partida cu maturitate şi elan caracteristic, in viteză şi pe aripi, le acordăm prima şansă. Cunoscînd Rapidul, totul mai depinde de ceva: să macine la infinit pe tot terenul, iar în clipa supremă să dea gol, căci betonul rapidist ştie să mai şi. .. lufteze. ATANASIE POPA TEAUL KOfjan_al_Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniti-vi! Sărbătoarea recoltei Poeţii s-au obişnuit să vadă în toamnă anotimpul nostalgiilor discrete, „o zînă a melopeelor", un simbol al unor stări de spirit crepusculare. Dar ca Janus, toamna are două feţe. Dacă poeţilor li s-a relevat mai ales tîlcul ei neiancolic, culegătorilor de pe ogoare toamna le dezvăluie contrariul şi anume opulenţa sevelor care au rodit, lucrînd în fibrele vegetale începînd din primăvară. Toamna este un anotimp al împlinirilor şi al verificărilor. Natura se verifică pe sine dovedind inepuizabilele ei resurse vitale, dar se verifică mai ales omul care în milenara-i relaţie cu mediul a smuls mereu şi a prefăcut în bun pentru sine forţele secrete ale pămîntului. Toamna e cea mai fidelă oglindă a cantităţii şi calităţii muncii agricultorului. Pornind de aici, desigur, poporul a generalizat o experienţă de viaţă concentrată în cristalele unui proverb ca toamna se numără bobocii, luîndu-se în acest caz toamna ca etalon al valorii unei activităţi. Pentru muncitorii agricoli de pe ogoarele patriei noastre, anotimpul ce ne preocupă înseamnă acţiune efervescentă de efectuare a celor mai diverse lucrări : unele de cules, altele de pregătire a condiţiilor necesare viitoarei recolte, pe care-n iarnă pluguşorul o va meni îmbelşugată. Şi astfel se Intilnesc In toamnă sfîrşitul unui ciclu vegetal cu primenirea începutului unei alte vieţi a ogoarelor, bucuria culesului cu nădejdea în frumuseţea unei noi recolte. Prilejuind stări sentimente muncitorilor agricoli, toamna şi-a demonstrat vrednicia de a găzdui într-unadin zilele ei o SĂRBĂTOARE A RECOLTEI, în care revărsarea dionisiacă a roadelor să fie însoţită de o revărsare a cîntecului şi jocului. Instituirea la 1 octombrie, anul trecut de către partid şi guvern a acestei sărbători e un semn de mare cinstire acordată activităţii oamenilor muncii din cooperativele agricole de producţie, din unităţile agricole de stat. In această zi, agricultorii se vor opri pentru o clipă şi vor contempla plini de satisfacţie produsele finite ale muncii lor de peste an. Ziua recoltei, tinzînd a deveni tradiţională, continuă a fi prin semnificaţii aproape dispărute, sărbătoarea populară a cununii de grîu. Prin măsurile luate de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie în colaborare cu Consiliul Superior al Agriculturii, astăzi, 1 octombrie, se vor organiza la sate şi oraşe serbări populare care vor pune in valoare specificul folcloric şi etnografic al fiecărei regiuni, baluri, şezători, focuri de tabără, întreceri sportive. Toate aceste manifestări sînt o expresie a atît de umanei bucurii a muncii, precum şi prilej de evidenţiere a brigăzilor, echipelor, cooperativelor cu merite deosebite în cultivarea ogoarelor, în producţia zootehnică. La expoziţiile cu produse vegetale şi animale, toamna aceasta îşi va deşerta în întregime cornul abundenţei, prilej de îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei urbane. Expoziţiile vor da unui larg cerc de vizitatori şi cumpărători posibilitatea să aprecieze succesele agriculturii noastre socialiste. Cu prilejul organizării expoziţiilor agricole în centrele regionale se vor înmîna distincţii cooperativelor agricole cu cele mai bune rezultate în cultura griului pe regiune, în cadrul concursului iniţiat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Sărbătoarea recoltei Insemnînd o trecere în revistă a rezultatelor, va încresta an de an pe răbojul strămoşesc noi izbînzi ale omului asupra naturii, reducînd mereu gradul de dependenţă a roadelor de factorii naturali, datorită măsurilor prevăzute în actualul cincinal pentru dezvoltarea în România a unei agriculturi multilaterale și intensive. SILVIA SIN setei Expozitii cu prilejul Zilei recoltei Cu prilejul Zilei recoltei, in cartierul 7 Noiembrie din Tg.-Mureş, la hala de desfacere a legumelor şi a fructelor, se inaugurează azi o expoziţie agricolă regională cu participarea mai multor sectoare : I.A.S., C.A.P., O.O.V.L.F., întreprinderile industriale care prelucrează produse agricole, cooperaţia de consum, alimentaţia publică etc. In alte două locuri din oraş, parcul „Harghita“ şi Piaţa de zi din strada Cuza Vodă, s-au organizat expoziţii cu vinzarea legumelor şi fructelor. Aici, timp de mai multe zile, se vor desface pentru populaţia oraşului, în cadrul pregătirilor de iarnă, însemnate cantităţi de roşii, ceapă, cartofi, varză, ardei, rădăcinoase, struguri, mere şi altele. Expoziţii agricole, precum şi expoziţii cu vînzare au fost organizate şi în alte oraşe din regiune. DE DE LI II. Dl 1.11 „PIRTIZulL“ OUEORGHIEll PRICIPIDLIIILTEIPR08NCTlfIfin ESTE mm 1 Producţia unei Întreprinderi trebuie obţinută cu un efort minim, pe baza unei tehnici moderne, minuită de un personal cu înaltă calificare. Deşi acest principiu al maltei productivităţi este binecunoscut, unele conduceri de întreprinderi îl ignoră. Rezultatul ? O productivitate a muncii scăzută şi risipă mare de forţă de muncă, concretizată în depăşirea numărului mediu de salariaţi şi a fondului de salarii. Am urmărit modul de îndeplinire a sarcinii de creştere a productivităţii muncii la întreprinderea forestieră şi I.I.R. „Partizanul“ din Gheorghieni. De la bun început remarcăm că datorită unei organizări necorespunzătoare a activităţii de producţie, folosirii forţei de muncă, planul productivităţii muncii nu a fost realizat. La I.F. Gheorghieni acest indicator a fost îndeplinit în proporţie de numai 93,6 la sută, iar la I.I.R. „Partizanul" Gheorghieni, de 88,4 la sută. In cadrul I. F. Gheorghieni, pentru obţinerea unei productivităţi sporite la exploatarea lemnului, e necesară organizarea producţiei şi a muncii în aşa fel, incit diferitele operaţii ca: doborâtul, fasonatul, uscarea masei lemnoase, curăţirea parchetelor şi altele, să se facă în perioada optimă, cu forţă de muncă corespunzătoare, îmbinarea activităţilor din întreprindere trebuie realizată in aşa fel, incit să se asigure folosirea cit mai productivă a muncitorilor. Din cauza exploatării neraţionale a masei lemnoase, în luna august, cea mai mare parte a lucrătorilor au fost folosiţi pentru activităţi auxiliare sau neproductive, ca: executarea drumurilor de acces, curăţirea parchetelor ş. a. Deşi altfel planificat, la curăţirea parchetelor s-a folosit peste o pătrime din numărul muncitorilor. Aceasta a determinat scoaterea unui însemnat număr de lucrători specializaţi în tăiatul, fasonatul arborilor şi folosirea lor în munci inferioare calificării lor, asigurîndu-se în acelaşi timp cîştigul corespunzător activităţii de bază. Aşa se explică că în luna august la sectorul de exploatare productivitatea muncii a fost realizată în proporţie de numai 86 la sută, în condiţiile depăşirii numărului mediu scriptic cu 6,5 la sută şi a fondului de salarii cu 2,7 la sută. Consumîndu-se neraţional rezervele de masă lemnoasă din doborîturile de vînt, din locurile uşor accesibile, cu buşteni de cea mai bună calitate, întreprinderea a fost obligată la construirea drumurilor de acces, apoi, buştenii rămaşi de calitate mai slabă şi dimensiuni mai mici cer un volum mai mare de muncă pentru realizarea aceleiaşi cantităţi. Directorul întreprinderii ne motivează că această folosire neraţională a forţei de muncă se datoreşte faptului că întreprinderea are sarcină maximă de producţie, că nerealizările din luna august au drept scop atenuarea depăşirilor anterioare. Deci întreprinderea în loc să desfăşoare o activitate ritmică, să realizeze sarcinile de plan la toţi indicatorii, în fiecare lună, pe baza folosirii corespunzătoare a utilajelor şi lucrătorilor, a considerat că e mai bine să adopte în primele 7 luni munca în asalt, însoţită de o delăsare în luna august. Chiar dacă rezultatele globale ar fi aceleaşi, efectul este foarte diferit: întreprinderea plăteşte cu preţul linei mari risipe de forţă de muncă şi mijloace băneşti, neîndeplinirea planului de producţie şi a productivităţii muncii. O situaţie necorespunzătoare există şi la sectorul de industrializare a lemnului. Capacitatea de producţie este folosită incomplet. La cele trei unităţi, faţă de 6.600 m , s-au realizat în luna august 5.090 mc, depăşindu-se numărul mediu scriptic cu 2,9 la sută şi cîştigul mediu cu 5,9 la sută. O bună parte din muncitori sunt folosiţi la inventarierea masei lemnoase. La I.I.R. „Partizanul" Gheorghieni, neîndeplinirea indicatorului la productivitatea muncii are la bază slaba aprovizionare cu materie primă, la care se mai adaugă unele defecţiuni ale utilajelor şi folosirea muncii manuale. Rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la secţiile: construcţii de maşini, metalurgică şi timplărie. Aici, din cauza lipsei unor materiale ca: şuruburi, profile, oţeluri diferite, P.A.L., furnir, productivitatea muncii s-a realizat în proporţii între 65 şi 83 la sută. „ Am depus tot efortul pentru aprovizionarea întreprinderii, ne spune inginerul-şef, Szász Mihai. Numai că acest efort nu se concretizează. Secţiile continuă să ducă lipsă de materiale. Aceasta a făcut ca în întreprindere să se execute produse sau piese la care le era asigurată materia primă. Maşini şi muncitori, specializaţi în executarea anumitor produse sau operaţii sunt acum nevoiţi să se „acomodeze“ la confecţionarea altora. Desigur, aceasta duce la scăderea considerabilă a îndemînării muncitorilor şi la folosirea necorespunzătoare a utilajului. Numai în luna august, întreruperile neprevăzute în funcţionarea utilajelor se ridică la 11 la sută din timpul efectiv lucrat. Fondul de timp al muncitorilor a fost utilizat în proporţie de 91 la sută. Durata efectivă a unei zile de lucru la secţia timplărie a fost de 6,9 ore, iar la secţia metalurgie de 7 ore. Aşadar, ore întregi în cadrul unei ION CISMAŞ (Continuare în pag . 2-a) MASĂ OFERITĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Simbătă seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au oferit la Bucureşti o masă în cinstea tovarăşului Todor Jivkov şi a soţiei sale. Au luat parte tovarăşii Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, Iosif Banc, cu soţia, Manea Mănescu, Mihai Dalea, cu soţia, Andrei Păcuraru, şef de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. Masa a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Ritmul actual al recoltărilor şi pregătirii terenului frînează desfăşurarea însămînțărilor Sîntem în plină campanie de insămînţări. Lucrătorii ogoarelor se străduiesc ca griul şi celelalte culturi de toamnă să fie însămînţate în epoca optimă. Din datele centralizate la Consiliul agricol regional rezultă că în săptămîna care a trecut ritmul semănatului s-a accentuat în toate raioanele. Suprafaţa însămînţată total se ridică, la nivelul regiunii, la aproape 38.000 de ha, reprezentînd 33,7 la sută din plan. Griul a fost însămînţat în cooperativele agricole în proporţie de 26 la sută. Cele mai bune rezultate la însămînţatul griului şi secarei s-au obţinut în raioanele Gheorghieni şi Reghin care au efectuat lucrarea în proporţie de 55,5 şi respectiv 36,8 la sută. Grăbirea acestei lucrări se impune mai ales în cooperativele agricole din raioanele Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi în cele aparţinătoare de oraşul Tg.Mureş unde realizările sunt cuprinse între 13—19 la sută. Dacă la insămînţări rezultatele sunt oarecum satisfăcătoare, nu acelaşi lucru se poate spune despre eliberarea şi pregătirea terenului, care în zilele următoare va avea efect negativ asupra mersului însâmînţărilor. Este inexplicabil faptul că realizările obţinute în săptămîna aceasta la aceste lucrări sunt mai mici decit cele din săptămîna anterioară. La arături de însămînţare s-a realizat un ritm zilnic de numai 1.233 ha. Raportînd acest ritm numai la jumătate din parcul de tractoare existent, rezultă că realizările zilnice pe tractor sunt sub 1 ha. Aceasta înseamnă un procent de utilizare de numai 44 la sută. Cît privește pregătirea patului germinativ, utilizarea mașinilor în această săptămînă a fost mai mică cu 3 procente faţă de săptămîna anterioară. Ritmuri scăzute la aceste lucrări s-au realizat în general în toate raioanele, dar mai ales in Tg.-Mureş, Tîrnăveni şi Ciuc. Această situaţie, care va frîna desfăşurarea însămînţărilor în cea mai optimă perioadă, nu este analizată cu simţ de răspundere de tovarăşii din permanenţa consiliului agricol regional şi a uniunii cooperatiste regionale. Măsurile luate pînă acum de aceste organe nu au eficacitatea dorită. După zece zile de la începerea campaniei de insămînţări, cele mai slabe realizări obţine raionul Tg.-Mureş deşi este unul din cele mai mari raioane agricole din regiune. Această situaţie nu este întîmplătoare. Faţă de săptămîna anterioară, procentul de utilizare a tractoarelor la arat a scăzut în această săptămînă cu 3 la sută, iar la pregătirea terenului cu 2 la sută. Am vrea să ştim dacă la această stare de lucruri tovarăşii P Pastor şi L. Stan, directorii celor două S.M T. din raion vor veni cu justificări sau vor lua măsuri concrete pentru accelerarea ritmului la aceste lucrări. Raionul Tg.-Mureş stă slab şi cu recoltatul sfeclei şi a porumbului. In timp ce la nivelul re- . giunii sfecla s-a recoltat în proporţie de 33 la sută, în raionul Tg.-Mureş numai de pe 22,7 la sută. La porumb situaţia este mult mai critică. In săptămîna dintre 22—29 septembrie s-a recoltat zilnic pe un C.A.P. mai puţin de 1,5 ha cu porumb. Faţă de această stare de lucruri ne întrebăm cît mai aşteaptă factorii de răspundere din acest raion să T. DUMBRAVEANU (Continuare in pag. a 2-a) Deşi copt, multe unităţi neglijează recoltarea porumbului de pe suprafeţele unde urmează a fi însămînţat griul. C.A.P. din Căluşeni, Ceţiaş, Glodeni, Moşuni, Sîngeorgiu de Pădure, Bogata, Grindeni, Deag şi multe altele din raioanele Tîrnăveni, Reghin şi Odorhei, pină la 29 septembrie n-au recoltat nici un ştiulete de porumb. GRIUL: Nene porumb, te-ai roşcovit de tot, de ce nu-ţi vezi de pământul tău că mi-a sosit şi mie vremea semănatului ? PORUMBUL: Ce să fac, piciule? Am imbătrînit aşteptând şi singur nu mă pot urmi din foc. Dar am să fac un tărăboi să se audă chiar şi pînă la preşedinţii uniunilor cooperatiste raionale. TELEGRAMA Tovarăşului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN Cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze vă adresez dumneavoastră, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez calde felicitări. Poporul român, care nutreşte sentimente de profundă stimă şi prietenie faţă de poporul frate chinez, se bucură din toată inima de realizările remarcabile ale oamenilor muncii conduşi de Partidul Comunist Chinez şi le urează noi succese in construirea societăţii socialiste, îmi exprim încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală româno-chineze, bazate pe principiile marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist, se vor dezvolta şi pe mai departe în interesul ambelor noastre ţări, al cauzei socialismului şi păcii în lume. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In pag. a 2-a : Noul mers al trenurilor pag. a 3-a : MAGAZIN in ■ VIZITA TOVARĂŞULUI TODOR IN JARA NOASTRĂ In continuarea vizitei de prietenie pe care o face în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov şi soţia împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia au fost în zilele de 29 şi 30 septembrie oaspeţii regiunilor Cluj şi Mureş-Autonomă Maghiară. Au fost vizitate întreprinderi industriale, sate, unde peste tot înalţii oaspeţi au fost salutaţi cu căldură şi dragoste de localnici, însoţiţi de tovarăşii Iosif Banc, Mihai Dalea, Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al P.C.R., precum şi de ambasadorul Bulgariei la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, cei doi conducători au luat parte la o vînătoare. JIVKOV