Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)

1967-10-18 / nr. 245

K­ PAGINA 2 STEAUA ROȘIE CINEMA M­IERCURI, ÎN OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: fil­mul Fantomas contra Scotland Yard. Progresul: filmul Cu bărbaţii este o altă poveste. Steagul roşu: filmul Canaliile. Tineretului: filmele Manuela şi Scara curajului. Muncitoresc: filmul Jandarmul din Saint Trapez. Flacăra: filmul Dragă Brigitte! Unirea: filmul Dr. Prătdrius. Gheorghieni — Mio­riţa: filmele Juana Gallo şi Chemarea Mării de gheaţă. Lu­duş — Flacăra: filmele Acţiu­nea ,,Cobra" şi Gaudeamus igi­­lur. Miercurea Ciuc — Harghi­ta: filmele Sanjuro şi Violenţă in piaţă. Odorhei — Muncito­resc: filmul Maiorul şi moartea. Reghin — Patria: filmele Scano Boa şi Doamna de pe şine. Vic­toria: filmele Singurătatea aler­gătorului de cursă lungă şi Că­lăreţul deasupra oraşului. Tîr­­năveni — Melodia: filmul Vio­lă la castel. Topliţa — Munci­toresc: filmul Zodia fecioarei. TEATRU Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la orele 10 şi 16, „Toldi". CONCERTE Azi, la ora 20, va avea loc concertul simfonic al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.­­Mureş. Dirijor: Constantin Bu­­geanu, artist emerit. Solist: Valentin Belcenko (U.R.S.S.). In program: L. Feldman: „De profundis“; Ceaikovski: Con­certul in si bemol minor pentru pian şi orchestră, Brahms: Simfonia I. Casa de educaţie sanitară La Casa de educaţie sanita­ră (str. Bartók B. nr. 1), joi, 19 octombrie, de la ora 18 la 19, vor fi prezentate urmă­toarele filme: „Nu bem nici­odată“, „Celule ameţite“, „Depinde de noi“, „Poftă bu­nă!“ Intrarea liberă. TELEVIZIUNE M­IERCURI, 18 OCTOMBRIE 14,40 — Fotbal — Rapid Bucureşti — Trakia Plovdiv. Transmisiune de la Stadionul 23 August; 17,00 — Telecroni­­ca economică; 17,30 — Pentru copii: Micii meşteri mari; 18,00 — Clubul tinereţii; 18,30 — Telejurnalul de seară; 18,45 — Transfocator; 19,30 — Fil­mul artistic: Cerul și iadul; 21.00 — Fotbal: Celtic Glasgow — Racing Buenos Aires. (F­­a­­la Cupei intercontinentale). Transmisiune de la Glasgow. In pauză: Avanpremiera; 22,45 — Telejurnalul de noapte; 23,00 — închiderea emisiunii. R­A­D­I­O JOI, 19 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,35 —­ Actualitatea agrară; 8,25 şi 9,03 — La mi­crofon melodia preferată;­ 9,30 — Radiomagazinul ascultătoa­relor; 11,15 — Muzică uşoară; 12,25 — Cîntece şi jocuri populare; 13,30 — Melodii populare; 14,35 — Muzică u­­şoară; 16,50 — Interpreţi de frunte ai cîntecului popular; Maria Lătăreţu, Alexandru Grozuţă, Nicu Stănescu; 19,05 — Radiosimpozion; 19,30 — Sport; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Muzică uşoară; 21,05 — Antena tineretului; 22,15 — Intîlnire cu jazz-ul. Programul II: 8,45 — Jo­­cu-i din bătrîni lăsat; 10,45 — Cîntece populare; 11,15 — Semicentenarul Marelui Oc­tombrie; 12,06 și 13,00 — Mu­zică populară; 14,08 — Con­cert de prînz; 15,15 — Muzi­că uşoară; 17,10 — Din spec­tacolele Operei române; 18,00 — Muzică uşoară; 20,00 — Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. 22,30 — Melodii de dragoste. TG.-MUREŞ. 5—5,30 in lim­ba română: De pe cuprinsul regiunii — Varietăţi muzicale — Emisiunea pentru sate: A­­sigurarea păşunii de iarnă. 5,30—6,15 în limba maghiară: De pe cuprinsul regiunii — Cîntece şi jocuri populare — Emisiunea pentru sate: Tribu­na C.A.P. 13—13,30 in limba maghiară: Microenciclopedie — Muzică populară. Voce Ma­daras Gábor. 16,15—17 în lim­ba maghiară: Ştiri — Cîntă corul Liceului de muzică din Tg.-Mureş — Jurnalul tinere­tului — Muzică. 17—18 în lim­ba română: Agenda actualită­ţii — Valsuri de Chopin — Familia şi căminul — Muzică uşoară — Orizont economic (reducerea cheltuielilor neeco­nomicoase). CINE FUGE DUPĂ DOI IEPURI... Alexandru Copilu din București, strada Intra­rea Dridu nr. 2, a avut două arme de vînătoare. Pierzînd dreptul de a mai deţine permis de port­arma în urma unei condamnări suferite, el a vîn­­dut o armă. Pe cea cu marca ,,Bayard“, calibru 20, a mai păstrat-o. Pină la urmă însă, găsind un cumpărător, s-a urcat în tren, plecînd spre co­muna Coroieni, raionul Lăpuş. Ajuns în staţia C.F.R. din Stînceni, raionul Topliţa, a întrerupt trenul şi a luat-o pe jos, cu arma în mină, puşcă la Ciobotani. Pe drum, ieşindu-i în cale o păsărică (fără noroc) şi-a încercat „norocul“. Şi n-a greşit ţinta. După păsărică, i-a căzut pradă şi un iepu­re. Insă cele două detunături au avut ecou. Des­coperit, s-a . . . descoperit că deţine puşca ilegal, drept pentru care a împuşcat doi ani de puşcărie. PAC­ALE AI. A? Ioan Radieş, născut la Cluj şi domiciliat în Tg.-Mureş, strada 6 Martie nr. 118, a fost şofer la Autobaza sanitară. Deşi vechi în meserie, era în­cadrat în clasa a H-a de salarizare. Urmărind un salariu mai mare, s-a prezentat la examinare pen­tru încadrarea în clasa I. Insă, fiind nepregătit, a căzut cu succes. A avut însă prieteni care să-l „ajute“. Astfel, ca prin „minune“, fără nici un examen, el a ajuns în posesia certificatului nr. 81.642 din 22 martie 1964, conform căruia, cu în­cepere de la 1 aprilie 1964 Ioan Radieș a fost în­cadrat în clasa I. Să fie oare păcăleală de 1 apri­lie? Păcăleală, nepăcăleală, el a depus certificatul la contabilitate, mărindu-i-se salariul cu 133 lei la lună. In felul acesta, pînă cînd a fost descoperit, a păgubit statul cu suma de 5.653 lei. Ajuns în faţa justiţiei a fost din nou „încadrat“. De data aceasta nu în clasă de salarizare, ci într-un articol de lege, fiind condamnat la doi ani de închisoare corecţională. A dat cu oiştea în gard. SA-I TREACĂ POFTA Nicolae Paraschivescu, om de aproape 40 de ani, din Tuşnad-Sat, raionul Ciuc, are poftă de mîncare. Totuşi, pentru a-i creşte pofta, el obiş­nuieşte, mai bine-zis obişnuia, să ia înainte ceva tare. Nu cu picăturile, ci cu paharul, pînă se fă­cea criţă. Aşa a procedat în una din seri, înainte de a intra la cantina nr. 1 din Tuşnad-Băi pentru a lua cina. Intrând în cantină cu o sticlă plină şi golind-o stînd la masă, i s-a făcut poftă nu numai de mîncare, ci şi de bătaie. Atrăgîndu-i-se atenţia că în cantină este interzisă consumarea băuturilor alcoolice, el s-a umflat ca un curcan, începînd să-şi verse veninul, cu ajutorul mîinilor, pe spina­rea salariatelor de la cantină. Cei car­e au asistat la „spectacol“ l-au calificat huligan. Ajuns în faţa justiţiei, a fost trimis pentru doi ani la „cură“. Nu pentru dezalcoolizare, ci pentru huliganism. A mai fost condamnat pînă în prezent de 18 ori. In­­fierbîntîndu-se din nou, omul merită puţină ră­coare. Căci nu-i suflă nimeni în foc. „AUTOSERVIRE“ Născută la Delureni, raionul Luduş, Maria Riga s-a stabilit cu domiciliul la Tg.-Mureş, pe strada Caragiale nr. 13. Număr cu ghinion. Maria Rigó în schimb e­ plină de noroc. Vrînd să-şi în­cerce norocul, într-o bună zi a intrat în magazi­nul cu autoservire nr. 23. Intr-o mină ţinea co­şul, iar în alta sacoşa. In coş s-a autoservit cu o jumătate de kilogram de zahăr şi un pachet de drojdie, iar în sacoşă cu o cutie de mazăre fină, un kilogram de făină albă, două borcane de gem şi un litru de rachiu de drojdie. Prinsă tocmai pe cînd ieşea din magazin, s-a constatat că furase mărfuri în valoare de 47,85 lei. Şi, deşi s-a auto­servit cu mazăre fină, justiţia nu s-a purtat fin cu ea. Pentru mazărea fină, făina albă, gemuri şi ra­chiul de drojdie a fost trimisă să stea 5 luni... pe drojdie. Rubrică realizată de P. POPSOR SPORT Voinţa Tîrp­iureş, campioană republi­cană a cooperaţiei meşteşugăreşti la handbal Timp de două zile, pe tere­nul Voinţa din Capitală, s-au desfăşurat întrecerile finale a­­le campionatului asociaţiilor sportive Voinţa la handbal. La întreceri au participat 4 echipe masculine şi 3 formaţii femini­ne, cîştigătoare ale etapelor de zonă. Regiunea noastră a fost re­prezentată la băieţi de echipa Voinţa Tg.-Mureş şi la fete de către Voinţa Odorhei. Echipele regiunii noastre au obţinut re­zultate bune, băieţii clasîndu-se pe primul loc, devenind astfel campioni pe ţară în întrecerea asociaţiilor sportive Voinţa, iar fetele s-au clasat pe locul II. IOAN PAUȘ Un meci pasionant de fotbal. Da, de fotbal, dar... pe masă. Disputa a avut loc în­tr-o sală a Casei de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureș. La cinematograful „Arta“ Fains contra kolM-fard Iată aşadar, că uimitoare­le aventuri ale lui Fantoimas continuă! De data aceasta geniul crimei, omul cu o mie de feţe şi neobosiţii săi ur­măritori — comisarul Juve (Louis de Funés), ziaristul Fandor (Jean Marais), Hélé­ ne (Mylene Demongeot) şi comisarul Bertrand (Jacques Dynam) — traversează Ca­nalul Mînecii şi poposesc în­tr-un bătrîn castel scoţian, cu turnuri crenelate şi bîn­­tuit — cum îi stă bine unei atît de impunătoare­­ con­strucţii de pe vremea cru­ciadelor! — de fantome, dintre care unele ... istori­­ ce. Fantome care se vor do­ vedi bineînţeles false şi ca­re nu sunt decit rodul inge­nioaselor combinaţii crimi­nale ale lui Fantomas. In acest castel, locuit a­cum de un lord putred de bogat şi o castelană adulte­ră şi amatoare de spiritism, in mijlocul unei societăţi „alese" — din care nu lip­sesc bogătaşii (inclusiv un maharadjah), dar nici ban­diţii — faţă-n faţă cu inte­ligenţa diabolică a crimina­lului şi cu cele mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, „cavalerii dreptăţii“ — ro­mantici ca Fandor, sau ca­raghioşi ca Juve — vor a­­junge ... aproape să-l în­vingă pe Fantomas. Dar a­­cesta va scăpa din nou, ca-ntotdeauna ... pentru a se putea realiza şi seria ur­mătoare. Şi tot ca-ntotdeauna, pî­nă la deznodămîntul final aventurile cele mai nepre­văzute se ţin lanţ. Louis de Funés, desfăşurindu-şi în­tregul arsenal de efecte co­mice, binecunoscute deja şi totuşi mereu noi, mereu ui­mitoare, stîrneşte cascade di­ris. In prezenţa sa toţi cei­lalţi interpreţi pălesc, chiar şi Jean Marais. Cam asta e tot ce se poa­te spune despre cea de-a treia serie — cea mai sla­bă de pină acum — din cic­lul „Fantomas". Cit despre Scotland Yard, el e într-a­­devăr prezent un film, dar numai printr-un inspector cam nătăfleţ şi absolut ino­fensiv, care nici nu face de alt fel nimic. Dar „Fantd­mas contra Scotland-Y ard“ e un titlu care sună bine. Şi ce nu face omul — adică Jean Halain (scenaristul) şi André Hunebelle (regizorul) — ca să-și vindă marfa...! ZENO FODOR Un nou produs asimilat BRAŞOV.­­ Convertizo­­rul hidraulic de cupru pen­tru instalaţiile de foraj echi­pate cu motoare de 900 GP este unul dintre noile pro­duse asimilate recent de co­lectivul uzinei „Hidromeca­nica"-Braşov. Realizat cu trei luni şi jumătate înainte de termenul prevăzut, noul convertizor reprezintă o so­luţie constructivă avansată, la nivelul celor mai bune produse similare străine. Unele subansam­ble ale con­­vertizorului sunt executate din oţeluri speciale, ceea ce îi asigură o rezistenţă spo­rită şi posibilitatea transmi­terii unei puteri mai mari cu 30 la sută față de vechiul produs. POSTA JURIDICA DAMSA MARIA, din comuna Miheşul de Cîmpie, raionul Lu­duş, doreşte să ştie dacă are drep­tul să primească indemnizaţie de naştere — 1.000 lei, arătând că pînă în prezent a născut 3 copii şi că prima copilă dintre cei trei născuţi a murit după naştere. RĂSPUNS: Decretul nr. 954/ 1966, privitor la acordarea indem­nizaţiei de naştere are ca drept scop sprijinirea familiilor cu co­pii şi stimularea natalităţii. Indemnizaţia stabilită prin a­­cest decret se acordă necondiţio­nat tuturor mamelor care au născut al treilea copil sau urmă­torii, fără a se face nici o restric­ţie în raport cu veniturile fami­liei, de starea civilă a mamei, ori de situaţia sa în cîmpul muncii etc. De asemenea acordarea indem­nizaţiei nu este condiţionată de cerinţa ca la data solicitării ei copiii născuţi anterior, sau cel nou născut să se afle în viaţă sau în întreţinerea mamei. Aşa fiind, şi dv. aveţi dreptul legal să cereţi plata acestei in­demnizaţii de 1.000 lei de la Sfa­tul popular al comunei Miheşul de Cîmpie, pe baza unei declara­ţii întocmite în acest scop şi a certificatelor de naştere a copii­lor. Indemnizaţia de naştere poate fi solicitată în termen de cel mult trei ani de la data naşterii copi­lului intervenită după 1 ianuarie 1967. După expirarea acestui ter­men dreptul la plata indemniza­ţiei se prescrie. BALOGH IOSIF, domiciliat în comuna Sărmaş (raionul Topliţa), angajat la I. F. Topliţa, sectorul de industrializare Hodoşa, solici­tă să i se comunice prin ziar: — dispoziţiunile legale care stabilesc durata concediului de odihnă; — dacă ascuţitorii de pînze de gatere sunt asimilaţi cu gateriştii în privinţa drepturilor lor la con­cediu pentru munca prestată în condiţii vătămătoare sănătăţii; — care sunt condiţiile şi cuan­tumul concediului suplimentar pentru muncitori? RĂSPUNS: Dispoziţiile legale de bază prin care se reglementea­ză acordarea concediilor de odih­nă sunt cele prevăzute în Codul Muncii art. 63—66, precum şi în H.C.M. 186/1951, 1.478/1952, cu modificările ulterioare, conform cărora: Angajaţii care au prestat mun­că în mod neîntrerupt 11 luni, au dreptul la un concediu anual de odihnă plătit a cărui durată se fixează la cel puţin 12 zile lu­crătoare. Angajaţii care lucrează la munci grele sau vătămătoare să­nătăţii au dreptul şi la un con­cediu suplimentar de odihnă plă­tit, care, împreună cu concediul anual de odihnă, poate ajunge pî­nă la 24 zile lucrătoare. Pe lista profesiunilor care dau dreptul la concediul suplimentar de odihnă în sectorul lemn, ga­teriştii şi tîmplarii mecanici, la cari v-aţi referit în cerere, sunt prevăzuţi cu 6 zile de concediu suplimentar, însă ascuţitorii pîn­­zelor de gater nu sunt prevăzuţi în această listă. Ca atare nu be­neficiază de concediu suplimen­tar. — In afară de concediul de ba­ză de 12 zile lucrătoare, angajaţii mai au dreptul la un concediu de odihnă suplimentar, plătit, în ra­port cu vechimea neîntreruptă în cîmpul muncii ca muncitor şi grupa de salarizare de care apar­ţine. Acest concediu suplimentar variază între 3—5 zile în raport cu îndeplinirea condiţiilor arătate în tabelul prevăzut de art. 6 din H.C.M. 186/1951. ȘTEFAN OLAH consilier juridic CLASAMENTUL campionatului de fotbal divizia C, seria Nord 1.Medicina Cluj8 4 3 1 16— 2 11 2.Medicina Tg.-Mureş8 3 4 1 18—11 10 3.Metalul Aiud8 5 0 3 19—14 10 4.Faianţa Sighişoara8 4 1 3 15—109 5.Chimica Tîrnăveni8 4 1 3 14—119 6.Recolta Cărei8 3 3 2 8—119 7.Steaua roşie Salonta8 3 2 3 9— 88 8.Unic Satu Mare8 3 2 3 11—108 9.Minerul Bihor8 3 2 3 12—138 10.Soda Ocna Mureș8 3 2 3 11—158 11.Metalul Satu Mare8 2 2 4 9—116 12.Minerul Baia Sprie8 3 0 5 10—226 13.Unirea Dej8 2 1 5 12—155 14.Metalul Copsa8 1 3 4 10—215 Ion Şerban — me­dalia de argint la Ciudad de A4 exico CIUDAD DE MEXICO 17 (Agerpres). — Şi în cea de-a doua zi a întrecerilor săptămî­­nii preolimpice atenţia a fost îndreptată spre stadionul uni­versitar din Ciudad de Me­xico, locul de desfăşurare a probelor de atletism. Una dintre cele mai dispu­tate probe a fost săritura în înălţime bărbaţi, cîştigată de sovieticul Valentin Gavrilov cu rezultatul de 2,13 m. Prin­cipalul său adversar a fost sportivul român Ioan Şerban, care comportîndu-se bine a reuşit să treacă peste ştache­ta înălţată la 2,10 m, rezultat cu care a ocupat locul doi, obţinînd medalia de argint. In urma lui Şerban s-au clasat: Erik Fredrik (Suedia), Rudolf Hubner (Cehoslovacia), Shilik (S.U.A.) şi Henri Elliott (Fran­ţa) — toţi cu 2,05 m. Un succes al constructorilor Combinatului siderurgic de la Galaţi GALAŢI.­­ Constructorii Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ de la Galaţi au înscris pe agen­da lucrărilor din acest an un nou succes. Ei au montat pri­mul convertizor de 150 de tone, din grupul celor trei cu care va fi înzestrată oţelăria. La acest important agregat, sudurile au fost efectuate sub control de raze x, ceea ce dă garanţia unei calităţi deose­bite a îmbinărilor. Atît pre­­asamblările, cit şi glisarea a­­gregatului au fost efectuate cu mijloace mecanizate mo­derne, de înaltă productivita­te şi precizie. (Agerpres) „ILEFOR“ Tg.-Mureş PIAŢA BOLYAIAR 13/A; telefoane: 40-81, 40-82, 40-83 OFERĂ SPRE VINZARE întreprinderilor de stat şi coope­ratiste din stocul supranormativ: - FURNIR DIVERSE ESENŢE (SUBFURNIR) — GRUND ACTIV PENTRU POLIESTER — LAC INCOLOR PENTRU POLIZAT LEMN — ÎNTĂRITOR RECE PENTRU URELIT — LAC POLIESTER — PAT TIP ATLAS - PIATRA DE POLIZOR DIFERITE GRANULATII SI DI­MENSIUNI - OŢEL BANDA LAMINAT LA CALD 40 X 1 (OTEL CAR­BON) - CUIE SPECIALE _ BOLDURI 30 X 30 — TENCUIALA 20 X 30 - VERGELE PĂTRATE PENTRU CREMOANE FERESTRE Lista materialelor supranormative se poate consulta la serviciul aprovizionării al întreprinderii. A întreprinderea industrială orășenească „ELECTROMETAL“ • 1! CLUJ, str. Budai Nagy Antal nr. 35, telefon 1-14­75, VINDE din stoc disponibil de materiale, pe bază de comandă fermă, fără repartiţie următoarele : — ANTIMONIU — BISMUT METALIC — BARE LAMINATE. ALAM* j ' , li — SPIRT INDUSTRIAL — SILICOGOL — LITARGA — SAIBE (SIZOL) Informaţii suplimentare puteţi obţine de la serviciul de aprovizionare al întreprinderii, telefon 1-74-75. COMBINATUL CHIMIC­­SBmmmmd ftkoduct ăuteateă fie &a/%a­cte /ujMh&Zu întreprinderea de construcţii siderurgice Hunedoara STR. DR. PETRU GROZA _ Telefon:24-11 angajează: Pentm lucrările de la laminoarele Bluming 1­300 Hunedoa­ra, muncitori în meseriile: — ELECTRICIENI — LĂCĂTUŞI — SUDORI — DULGHERI — ZIDARI — NECALIFICAŢI. Se asigură condiţii de lucru în acord, masă contra cost la cantinele întreprinderii, cazare și drepturi suplimentare conform H.C.M. 1.240/1958.

Next