Steaua Roşie, ianuarie 1968 (Anul 19, nr. 1-25)
1968-01-03 / nr. 1
Mesajul de Anul Nou al tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, încheiem încă un an de muncă rodnică, de creaţie avântată pentru ridicarea edificiului luminos al socialismului pe pămîntul României. Anul 1967 a fost pentru poporul român un an de mari victorii în toate domeniile vieţii sociale, îndeplinindu-se cu succes prevederile planului de stat, forţele de producţie ale ţării au continuat să sporească, economia naţională s-a dezvoltat în ritm susţinut, au fost obţinute noi realizări remarcabile în ştiinţă, cultură şi artă, în înflorirea multilaterală a societăţii noastre socialiste. Toate acestea au creat condiţii pentru adoptarea în cursul anului care a trecut a unor noi şi importante măsuri pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Sărbătorind două decenii de la instaurarea republicii — împlinirea uneia din cele mai arzătoare aspiraţii ale forţelor progresiste din istoria modernă a României — poporul a făcut bilanţul epocii glorioase a socialismului. Mîndru de ceea ce a înfăptuit cu mintea şi cu braţele sale, el priveşte înainte cu optimism, scrutează cu încredere şi entuziasm ziua de mîine, şi mai măreaţă, a patriei noastre socialiste. Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român a pus în faţa tuturor cetăţenilor sarcini de cea mai mare însemnătate pentru progresul orinduirii socialiste, a deschis noi orizonturi operei de construcţie socială ce se înfăptuieşte în ţara noastră. Concretizînd unele din măsurile preconizate de Conferinţă, Marea Adunare Naţională — forul suprem al ţării — a adoptat o serie de legi a căror aplicare va exercita o influenţă deosebit de pozitivă asupra mersului înainte al economiei şi culturii ţării, va contribui la dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a democraţiei noastre socialiste. Suntem convinşi că în anul care vine clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, îşi vor consacra energia şi forţa creatoare realizării sarcinilor măreţe trasate de Conferinţa Naţională, cauzei socialismului în patria noastră, îmbunătăţirii continue a vieţii materiale şi spirituale a întregului popor, asigurării prosperităţii ţării, viitorului fericit al naţiunii noastre socialiste. Anul care a trecut a marcat, de asemenea, noi victorii în lupta forţelor înaintate ale omenirii contemporane pentru socialism, pentru progres social şi pace. In acelaşi timp, viaţa internaţională a cunoscut noi acte agresive ale imperialismului: continuarea şi intensificarea războiului din Vetnam, conflictul militar din Orientul Apropiat, alte focare de încordare şi primejdie pentru pacea popoarelor. Pătrunsă de spirit de răspundere faţă de interesele majore ale omenirii, România a desfăşurat în cursul anului 1967 o intensă activitate politică internaţională; ea şi-a adus din plin contribuţia la lupta împotriva politicii agresive a cercurilor imperialiste, pentru apărarea păcii, pentru promovarea principiilor de încredere şi colaborare între popoare, pentru egalitate în drepturi şi respect faţă de independenţa şi suveranitatea fiecărei ţări, faţă de dreptul fiecărei naţiuni de a urma nestînjenită calea de dezvoltare pe care o doreşte. Partidul şi guvernul, întregul popor român vor milita şi în viitor, din toate puterile, pentru înfăptuirea obiectivelor fundamentale ale politicii noastre externe: întărirea prieteniei şi colaborării frăţeşti cu toate ţările socialiste, dezvoltarea colaborării şi cooperării internaţionale cu toate statele, indiferent de orânduirea socială, consolidarea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale — de care depinde forţa şi coeziunea întregului front antiimperialist. In eforturile pe care Ie depunem suntem animaţi de convingerea că forţele socialismului, democraţiei şi progresului social vor obţine noi succese in lupta împotriva imperialismului, a reacţiunii, pentru încetarea războiului din Vietnam, pentru restabilirea păcii în Orientul Apropiat, pentru apărarea păcii în lume. îngăduiţi-mi, dragi tovarăşi, cu prilejul Anului Nou, să vă felicit călduros în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al guvernului și să vă urez din toată inima, dumneavoastră, muncitorilor, țăranilor, Intelectualilor, tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România, noi succese în activitatea socială şi în viaţa personală, sănătate, satisfacţii şi bucurii depline, înfăptuirea tuturor năzuinţelor de mai bine. Să ridicăm paharul pentru prosperitatea patriei, pentru bunăstarea şi fericirea poporului român, pentru Partidul Comunist — conducătorul încercat al naţiunii noastre socialiste — pentru socialism, pentru pace şi prietenie între popoare ! La mulţi ani ! precum şi alte relatări despre întîmpinat Anul Premiere în uzina încrezători în noi succese la învăţătură „Trageţi brazda măi cu plugul Să mărim mai mult belşugul Şedeam într-o clasă cum sînt mii şi mii în marea şcoală a României socialiste. Numai ochi şi urechi eram, ca şi ascultătorii profesoarei — elevi de-a VIII-a. Desfăşurată larg, harta patriei magnetizase privirile. Un punct familiar pentru toţi din clasă — acela din coasta Hăşmaşului Mare purtînd consemnul bogăţiilor cuprifere — ne era loc de întîlnire prelungită şi de scrutare... Asociindu-mă acestor priviri ca unui buchet de lumini pure şi neastîmpărate, mă vedeam furat de reverie. Desluşeam uşor cum de pe hartă aripile glndurilor lunecau dincolo de perimetrul clasei, pe urmele celor care bat zi şi noapte la porţile munţilor de aramă — unde izvorăşte seva de viaţă la Bălan. Microuniversul şcolar căpăta pe nesimţite mişcarea şi proporţiile unui măreţ amfiteatru natural avînd catedră parcă Însuşi Hăşmaşul Mare. Legendă sau adevăr? Adevăr! — ne răspund rezonanţele vieţii alungite cu oraşul spre izvorul Oltului, din care venisem şi-n care păşisem ispitit de cele văzute şi auzite printre mineri. Şi astăzi mi se pare că mai asist încă la veritabila lecţie de geografie ... în epicentrul frontului subteran De la cota zero la minus 235 (cadrul secţiei nr. 1 de producţie), unde acţionează mineri de pe linia întîi a întreprinderii din Bălan, vîrsta mileniilor sedimentate în rocile metalice o străbat labirinturi impresionante — expresie a mineritului ştiinţific din anii noştri. Sînt fortificaţii aerisite constant, iluminate şi mecanizate, prin care înaintează concentric, atacînd frontal, deschizătorii de noi abataje urmaţi de ceilalţi combatanţi ai adîncurilor. Călăuza, şeful de secţie Ioan Lendeschi, ne spune din mersul trenului ce ne duce parcă spre inima Pămîntului: — Lucrez la mină de 15 ani. De unde-am pornit (pe cînd se descopereau cu adevărat aceste locuri) şi unde am ajuns, s-ar putea compara cu distanţa de la copilărie la maturitate. E ceva fantastic, pe cuvînt, ce-a ieşit din strădaniile oamenilor de aici avîndu-i în frunte pe comunişti ! Oamenii au crescut mina de nenumărate ori, şi mina a crescut generaţii cu care ne mîndrim. La abatajul 39 l-am cunoscut pe mecanicul Cănărău Ioan. Manevra o maşină nouă-nouţă care-şi încarcă şi transportă mecanic minereul, rezultînd o productivitate de două ori mai mare decît era înainte de mecanizare. — Am şcoala de mineri la bază — ne lămureşte el — dar între timp am învăţat şi alte meserii. Cînd nu am de încărcat sau transportat cu maşina, trec la perforat, armez, depinde ce se cere mai urgent în abataj. Fiecare miner învaţă, aspiră la policalificare — intervine în discuţie şi tehnicianul Wermeser Carol, şef de sector. Astfel am reuşit să trimitem la suprafaţă, peste planul „la zi" , aproape 9.000 de tone de minereu cuprifer. Şi minerul Popa Constantin, şi maistrul Călin Virgil şi încă mulţi, mulţi alţii din adîncurile Bălanului ne-au putut spune: avem cu ce ne mîndri ! Optimismul robust trece prin gîndurile şi faptele de miner. Incercînd să afli de la aceşti oameni laturile împlinirii ca personalitate în conjunctura socialprofesională, oriunde şi de către fiecare se pomeneşte mina ca oglindă a propriei existenţe şi evoluţii. L-am ascultat şi pe inginerul şef Rácz Atilla: — Amploarea înnoirilor sub toate aspectele reiese şi din creşterea de peste şase ori a volumului de producţie din întreprindere numai în ultimii zece ani. Şi vom merge înainte pe calea eficienţei mărite, precum se arată în Documentele Conferinţei Naţionale a partidului. Rămînem deci racordaţi la aceeaşi axă magnetică — optimismul de miner. Biruind adîncurile în numele luminii ce-o poartă, a celei ce-o smulg din captivitatea rocilor cuprifere, oamenii se leagă ei înşişi, afectiv, familiar de aceste locuri; prind rădăcini adinei. E sentimentul făurarului care se desprinde „greu" de opera sa, iar viitorul tonifică acest sentiment. Dar care e viitorul? Directorul întreprinderii, inginerul Marin Cristi pare a spune un poem fascinant, cu ecouri profunde, cînd ni-l înfăţişează. — Ritmurile mari ale dezvoltării de pînă acum vor fi donă- ȘTEFAN NEAGU (Continuare In pag. a 2-a) și al Sfatului popular regional ________Anul XX- NIr- 1 (3044) |_________Miercuri, 3 ianuarie 1968__________|___________ 4 pagini( 2) bani Plecarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în R.S.F. Iugoslavia Marţi, 2 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, şi Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., a plecat ln R.S.F. Iugoslavia, unde, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia şi preşedinte al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, va face o scurtă vizită de prietenie. La gara Băneasa erau prezenţi tovarăşii Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv, secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti. (Agerpres) J) -4 o^aî ■ am tiaemte Am înaintat încă un an In viaţă şi am adăugat şiragului de izbînzi încă o nestemată. Pe ‘68 l-am întîmpinat cu toată bucuria şi încrederea ca pe un sol al succeselor viitoare. E drept că, la răscrucea dintre ani, nu puţini sint cei care simt o oarecare părere de rău pentru această prea grabnică trecere a anilor. Am vrea să fim mereu la vîrsta viselor de aur, la anii tinereţii, ai iubirii şi ai îndrăzneţelor avînturi. Alături de tinerii din întreprinderile şi şcolile tirgumureşene, la revelionul din sălile Palatului culturii, am fost invitaţi şi vîrstnici. Cuprinşi in tumultul de tinereţe, veselie şi entuziasm, în momentul celei de-a 12-a bătăi a ceasului am uitat regretul trecerii vremii şi am spus o dată cu cei 500 de participanţi, am adăugat în că un an tinereţii noastre ! Am trăit mai intens convingerea că nu anii sînt etalonul virstei noastre, ci izbinzile repurtate. La masă, un tînăr zidar ne-a vorbit despre cite etaje cu înălţat spre soare cei din echipa lor. O tînără de la I.I.S. ,,Mureşul“ ne-a amintit despre sutele de confecţii realizate în ‘67 peste plan. O elevă de la „Unirea“ mi-a destăinuit că in trimestrul I are doar o impura notă de şapte, iar in reit are numai note foarte bune, dar că e hotărită să-şi ridice fi această medie... .Tr ‘un simţimint ce stăpineşte pe fiecare tînăr de faţă, pe fiecare om al muncii din ţara noastră, acela de a se autodepăşi, de a parcurge drumul vieţii intr-un singur sens: cel al ascendenţei. Dorinţei de a obţine noi succese, dragostei de viaţi şi muncă, tinerii i-au dat pios in această seară de la cumpăna anilor prin cîntec şi dans, prin tumult de voioşie. Am asistat la un frumos program artistic, unde alături de artiştii Teatrului de stat, am aplaudat şi pe nu mai puţin talentaţii interpreţi ai formaţiei de muzică uşoară ai Casei de cultură a sindicatelor, pe soliştii Eva Kiss, Ecaterina Barabás, Ana Kulcsár şi alţi artişti amatori din radul tinerilor. Mesele se umplu apoi de bucate, iar clinchetul paharelor ciocnite în cinstea izbinzilor şi tinereţii se contopesc cu urările de fericire. Sub bogată revărsare de lumină perechile se avintă in iureşul dansului. începe ■ Carnavalul tineretului. . . In pirul orei 24, cei prezenţi ascultă cuvîntarea rostită la posturile de radio şi televiziune de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, imbogăţindu-şi din cuvintele secretarului general al C.C. al partidului, preşedintele Consiliului de Stat, bucuriile pentru succesele repurtate de ţara întreagă şi hotărîrea de a-şi aduce o şi mai rrtare contribuţie la obţi-Â -Vi. FILIMON (Continuare în pag. a 3-a) „PLUGUŞORUL PIONIERILOR" LA CARNAVALUL CARE A AVUT LOC ÎN SOMPTUOASA SALA DE OGLINZI A PALATULUI CULTURII. fă ... IN ACORDURILE SUBLIME ALE MUZICII TELEGRAMĂ Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba Prim-ministru al Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba Tovarăşului DR. OSVALDO DORTICOS TORRADO Preşedintele Republicii Cuba —HAVANA In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Guvernului Revoluţionar al Republicii Cuba şi poporului frate cuban un călduros salut frăţesc şi cele mai cordiale felicitări cu prilejul celei de-a IX-a aniversări a Zilei eliberării, ziua naţională a Cubei. Poporul român manifestă solidaritate deplină faţă de lupta eroicului popor cuban împotriva imperialismului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei. Oamenii muncii din ţara noastră se bucură din toată inima de realizările de seamă pe care harnicul popor cuban le-a obţinut în construcţia socialismului. Ne exprimăm convingerea că legăturile frăţeşti de prietenie şi colaborare tovărăşească statornicite între Republica Socialistă România şi Republica Cuba, între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Cuba, se vor dezvolta în continuare, în interesul ambelor noastre popoare, al unităţii sistemului socialist mondial, al cauzei socialismului şi păcii în lume. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri ai Republicii Socialiste România