Steaua Roşie, ianuarie 1968 (Anul 19, nr. 1-25)
1968-01-14 / nr. 11
TEAUA ROȘIE Anul XX, Nr. 11 (3.054) ] Duminică, 14 Ianuarie 1968 4 pagini, 25 bani Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional PROPUNERILE Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor Pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale. Comisia centrală de partid şi de stat a elaborat propuneri in legătură cu organizarea judeţelor şi a municipiilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesităţii de a se pune de acord organizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forţelor de producţie şi în repartizarea lor pe teritoriul ţării, cu intensificarea vieţii economice, sociale şi culturale, cu măsurile privind perfecţionarea formelor şi metodelor de conducere a economiei naţionale şi a întregii activităţi sociale, înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri şi sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste. In organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social-politice şi geografice existente, de componenţa naţională a populaţiei şi legăturileculturale tradiţie,nave, precum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi, potrivit prevederilor planului cincinal şi propunerilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971—1980. Judeţele vor cuprinde un teritoriu mai mic decit cel al actualelor regiuni şi vor asigura legături directe cu oraşele şi comunele ce intră în componenţa lor, creîndu-se astfel condiţii pentru rezolvarea mai operativă şi mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare judeţ să constituie o unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic şi social-cultural, cuprinzînd oraşe, centre industriale, comerciale şi culturale, căi de comunicaţie. Aceasta va asigura posibilitatea ca atît judeţul în ansamblu cît şi fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral şi armonios. Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a ţării constituie rezultatul unor ample studii desfăşurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, specialişti din diferite domenii: economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi propuneri făcute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului şi statului. Comisia centrală de partid şi de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării economice şi sociale ale României socialiste, organizarea teritoriului ţării în următoarele 35 de judeţelor de comunicaţie, precum şi de legăturile tradiţionale existente între localităţile de pe cuprinsul judeţelor. In ce priveşte populaţia, judeţele propuse numără între 243 mii şi 803 mii locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 mii de locuitori. Din punct de vedere al potenţialului industrial, pe judeţ revine în medie o producţie globală industrială in valoare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcţiei socialiste s-au realizat importante progrese în înlăturarea disproporţiilor moştenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a diferitelor regiuni ale ţării, continuă să existe şi astăzi zone mai puţin industrializate. La repartizarea fondurilor de investiţii în viitorul plan cincinal, precum şi în perioada 1976—1980, se va acorda o atenţie deosebită judeţelor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurîndu-se repartizarea raţională a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul patriei, îmbinarea în cadrul majorităţii judeţelor a mai multor forme de relief, condiţiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii, favorizează dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole. S-a avut în vedere ca în cuprinsul judeţelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creşterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură şi alte ramuri de producţie agricolă. La întocmirea propunerilor privind organizarea judeţelor s-a urmărit, de asemenea, asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea unei intense activităţi social-culturale. In acest scop, fiecare judeţ va dispune de o reţea corespunzătoare de instituţii de învăţămînt, de cultură, de activitate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Potrivit cerinţelor vieţii economice, politice, sociale, culturale, de pe teritoriul său, fiecare judeţ va dispune de ziare locale. îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării exprimă grija conducerii partidului şi statului pentru înfăptuirea prevederilor Constituţiei R. S. România cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, la întărirea frăţiei oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate. Baza trainică a egalităţii în drepturi o constituie dezvoltarea multilaterală economică şi socială a tuturor judeţelor, repartizarea armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării. In localităţile unde, alături de români, trăiesc naţionalităţi conlocuitoare, se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în instituţii de cultură, deplina posibilitate pentru toţi oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetăţeneşti, pentru afirmarea nestingherita a personalităţii şi aptitudinilor tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, in slujba dezvoltării patriei noastre socialiste. In ce priveşte denumirea judeţelor, s-a ţinut seama atît de tradiţiile istorice, cît şi de semnificaţia contemporană a unor zone şi oraşe determinată de dezvoltarea economică şi social-culturală în anii construcţiei socialiste. La stabilirea oraşelor reşedinţă de judeţ s-au avut în vedere atît nivelul de dezvoltare economică, social-culturală şi urbană, cît şi perspectivele evoluţiei viitoare a acestor localităţi. De asemenea, s-a urmărit ca oraşele reşedinţă să fie situate cît mai central în cuprinsul judeţului pentru a înlesni legăturile cu toate localităţile ce intră în componenţa acestuia. Ţinind seama de importanţa şi rolul reşedinţelor de judeţ, conducerea partidului şi statului va acorda o atenţie sporită ridicării economice, edilitar-gospodăreşti şi social-culturale a celor care prezintă râmîneri în urmă din aceste puncte de vedere. Oraşele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori şi o însemnătate deosebită în viaţa economică, politică, socială, ştiinţifică şi culturală a ţării, urmează să fie declarate municipii. Din cele 187 de oraşe ale ţării, sunt propuse a fi municipii 31, după cum urmează:. Municipiile vor avea plan şi buget proprii, dispunînd de competenţe largi în conducerea treburilor de stat şi obşteşti, în rezolvarea problemelor economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Organele de conducere ale municipiilor vor fi subordonate celor judeţene, cu excepţia oraşului Bucureşti care va avea legături directe cu organele de conducere centrale. Municipiul Bucureşti va fi organizat — din punct de vedere administrativ — pe sectoare, menţinîndu-se în general în stabilirea acestora limitele actualelor raioane. In înfăptuirea politicii economice a partidului şi statului se va urmări în continuare dezvoltarea (Continuare în pag. a 3-a) Arad Bacău Baia Mare Birlad Botoşani Braşov Brăila Bucureşti Buzău Cluj Constanţa Craiova Galaţi Giurgiu Hunedoara Iaşi Mediaş Oradea Petroşeni Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Reşiţa Roman Satu Mare Sibiu Suceava Timişoara • Tîrgu Mureş Turda Turnu Severin Denumirea judeţului Oraşul de reşedinţă a judeţului Suprafaţa totală în km. p. Populaţia Alba Alba Iulia 6.353 387.237 Arad Arad 7.741 481 012 Argeş Piteşti 7.282 569.380 Bacău Bacău 6.914 606.183 Bistriţa-Năsăud Bistriţa 5.116 269.038 Botoşani Botoşani 5.140 469.594 Braşov Braşov 6.215 485.757 Buzău Buzău 5.902 471.839 Caraş-Severin Reşiţa 8.089 347.459 Cluj Cluj 9.380 802.988 Constanţa Constanţa 6.774 473.558 Crişana Oradea 8.193 668 011 Dîmboviţa Tîrgovişte 3.271 389.031 Dolj Craiova 8.852 801 518 Galaţi Galaţi 7.647 686.487 Gorj Tîrgu Jiu 8.915 506.793 Harghita Miercurea-Ciuc 7.680 375.921 Hunedoara Deva 7.291 481 396 Ialomiţa Slobozia 6.632 388.341 Iaşi Iaşi 5.673 634.692 Ilfov Bucureşti 8.034 742.063 Maramureş Baia Mare 6.119 447.061 Mureş Târgu Mureş 7.323 606.794 Neamţ Piatra Neamţ 5.788 461.065 Olt Slatina 5.494 474.764 Prahova Ploieşti 4.687 707.249 Satu Mare Satu Mare 4.517 368.553 Sibiu Sibiu 5.805 428 107 Suceava Suceava 8.890 570.917 Teleorman Alexandria 5.994 526.944 Timiș Timișoara 8.921 639 161 Tulcea Tulcea 9.003 242.942 Vaslui Vaslui 5.435 445.663 Vîlcea Rîmnicu Vîlcea 5.886 386.583 Vrancea Focșani 5.972 479.508 Datele privind condiţiile naturale, mărimea geografică, potenţialul economic şi social-cultural ale judeţelor propuse evidenţiază următoarele caracteristici mai importante: Suprafaţa unui judeţ este în medie de 6.786 km. p. şi variază de la 3.271 km. p. la 9.380 km. p. Această diferenţiere a fost determinată de factori cu caracter natural şi geografic, de situaţia căi Se vor construi în 1968 Anul acesta, patrimoniul socialcultural al regiunii se va imbogăţi cu noi obiective social-culturale construite din fondurile staului. Printre acestea fac parte 1.730 de apartamente convenţionale, totalizind 51.900 metri pârâţi suprafaţă locuibilă. De asemnenea, se vor construi, din fondurile statului, 31 noi săli de clasă, din care 16 la Tg.-Mureş. La Tg.-Mureş se va construi, pentru învăţămlntul de cultură generală, o sală de gimnastică, un internat cu 184 de locuri, iar pentru invăţămîntul profesional şi mediu de specialitate un Internat cu 400 de locuri şi o cantină cu 900 de locuri. Capacitatea creşelor şi grădiniţelor va creşte, prin noi construcţii, cu 196 de locuri. Proletari din toate ţările, tinițî-vSÎ HARTA ADMINISTRATIVA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, CUPRINZÎND PROPUNERILE COMISIEI CENTRALE DE PARTID ŞI DE STAT CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA JUDEŢELOR ŞI A MUNICIPIILOR, PRECUM ŞI ACTUALELE ORAŞE ŞI COMUNE CARE INTRA IN COMPONENŢA JUDEŢELOR, SE POATE PROCURA LA TOATE CHIOŞCURILE ŞI LIBRĂRIILE DIN ȚARA. Publicam în acest număr: Harta administrativă a Republicii Socialiste România (PAG. A 4-A) Harta județului Mureş şi a judeţelor limitrofe (PAG. A 2-A) mm ----.. ......... .. ..... . . ., Stația de transformare de 400 kV a Termocentralei de la Iernut. ...Metalotehnica* a livrat Primele maşini universale de bobinat Constructorii de maşini de la întreprinderea „Metalotehnica” din Tg.-Mureş au expediat pe adresa unor filaturi din ţară primele 24 de maşini universale de bobinat. "Această maşină, concepută şi realizată în cadrul Întreprinderii, este capabilă de performanţe tehnice şi funcţionale superioare. Ea dispune de 12 bobine şi de un sistem special de reglare a vitezei de bobinare. O nouă unitate de desfacere a legumelor In noul complex comercial din cartierul Tudor Vladimirescu din Tg.-Mureş se deschide luni, 15 ianuarie, o modernă unitate pentru desfacerea legumelor şi fructelor. Aparate moderne destinate îmbunătăţirii circulaţiei * ♦ Pr M După experienţele practice efectuate In tot cursul anului recedent, Direcţia Generală a Miliţiei a dotat toate serviciile regionale de circulaţie cu aparate noi şi moderne destinate îmbunătăţirii circulaţiei rutiere şi prevenirii accidentelor. Organele de miliţie utilizează in prezent aparatul „Traffipax", care le permite să fotografieze din mersul maşinii — atît ziua cît şi noaptea — greşelile de circulaţie deosebit de periculoase. Printre abaterile mai grave, susceptibile de a fi fixate pe peliculă, sunt cele comise în împrejurări care fac dificile identificarea autorului: excesul de viteză, depăşirile neregulamentare, defectarea sau dereglarea sistemului de iluminat. Pentru a fixa în imagine fotografică viteza prea mare, de pildă, autoturismul miliţiei urmăreşte cu aceeaşi viteză şi de la distanţă egală maşina care circulă neregulamentar. In baza probei fotografice, conducătorul auto care a comis abaterea primeşte sancţiunea corespunzătoare. Un alt aparat, denumit „Bosch“, este folosit pentru înlăturarea eventualelor accidente provocate de sistemul defectuos de iluminare. Cu ajutorul acestuia, agenţii de circulaţie verifică rapid farurile, atît în timpul efectuării controalelor tehnice la garaje, cît şi în diferite puncte fixe de pe traseele mai aglomerate. (Agerpres) Diversificarea activităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti • NOI UNITĂŢI DE DESERVIRE • PRESTAŢII LA DOMICILIU 9 19 MILIOANE DE LEI PENTRU DEZVOLTAREA UNITĂŢILOR DE PRESTAŢII ŞI DE PRODUCŢIE. Firea şi diversificarea activităţii sale, în deservirea populaţiei. Anul acesta, în baza sarcinilor izvorîte din hotăririle Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român, eforturile cooperatorilor sunt îndreptate spre satisfacerea in măsură tot mai mare a cerinţelor populaţiei, prin înfiinţarea de noi unităţi şi servicii, prin dezvoltarea şi lărgirea atelierelor şi secţiilor de prestaţii şi de producţie. Astfel, în acest an reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti din regiune se va lărgi cu 28 noi unităţi din care, secţii de reparaţii auto-moto la Miercurea Ciuc şi Topliţa, secţii de reparat aparate de radio şi televizoare la Sovata şi Vlăhiţa, secţii de încărcat acumulatoare la Odorhei, Sîngeorgiu de Pădure, Reghin şi în alte localităţi. Pentru economisirea timpului cetăţeanului, un accent deosebit se pune pe extinderea prestărilor de servicii la domiciliu. Astfel, în toate oraşele din regiune se introduce executarea reparaţiilor la instalaţiile electrice, la instalaţiile tehnicosanitare, precum şi recondiţionarea şi lustruirea mobilei la domiciliul clienţilor. Printre noile forme de deservire, menite să vină în sprijinul cetăţenilor, amintim şi colectarea încălţămintei pentru reparat şi a îmbrăcămintei pentru curăCooperaţia meşteşugărească din regiunea noastră înregistrează de la un an la altul succese tot mai de seamă înălţat. Personalul cooperativelor meşteşugăreşti se va deplasa la locuinţele cetăţenilor şi va aduna încălţămintea sau îmbrăcămintea care necesită reparaţii sau curăţat, iar după efectuarea serviciilor le vor duce acasă, scutind în felul acesta cetăţenii de a se mai deplasa la secţiile cooperativelor. Conducerea U.R.C.M. ne informează că pentru dezvoltarea unităţilor de prestări de servicii şi de producţie se vor cheltui în acest an 19 milioane lei, înfiinţîndu-se o serie de ateliere, printre care un atelier de produse metalice, unul de artizanat şi unul pentru activitatea invalizilor, toate pe terenul fostului obor din Tg.-Mureş, dinspre Corunca. La Reghin, Miercurea Ciuc, Odorhei şi Tg.Mureş se vor înfiinţa boiangerii-spălătorii, la Odorhei, Reghin şi Miercurea Ciuc ateliere de tîmplărie, la Topliţa, Luduş, Sărmaş şi în alte localităţi ateliere mixte. In numeroase oraşe din Regiune se fac intense pregătiri pentru introducerea în fabricaţie a unor noi sortimente, mult solicitate de populaţie. Astfel, la Miercurea Ciuc se vor produce diferite articole din ceramică neagră, la Miercurea Niraj cahle ornamentale la Miercurea Ciuc şi Reghin cusături cu alesături, iar la Topliţa şi Reghin cuverturi pentru pat şi pipetare din lină şi bumbac cu motive româneşti. Toate acestea vor intra în producţie în trimestrul II al acestui an. Ritmic, din prima decadă Am Încheiat o primă perioadă de bilanţ, decada I din luna ianuarie 1968. Marea majoritate a întreprinderilor a pornit în acest an cu o zestre materială şi de experienţă mult mai substanţială decit în anii precedenţi. Care sunt rezultatele dobîndite în primele 10 zile ale anului? Corespund ele condiţiilor tehnico-materiale existente? Ce greutăţi au întîmpinat colectivele în acest început de an? La aceste întrebări ne răspund cîţiva conducători de întreprinderi şi şefii unor servicii de resort. HENTEŞ PETRU, şeful serviciului plan la C.I.A. Tg.-Mureş. Am păşit cu dreptul în acest an. Măsurile tehnico-organizatorice pe care le-am luat din timp ne-au permis ca din primele zile ale lunii curente să îndeplinim şi chiar să depăşim ritmic sarcinile de plan. Astfel, efortul colectivului nostru este încununat de succes, pînă acum şi-au îndeplinit zi de zi sarcinile de plan toate secţiile, realizîndu-se peste plan 200 tone de amoniac, 250 tone Interviul nostru acid azotic, 300 tone de îngrăşăminte, însemnate cantităţi de oxigen industrial, toate în valoare de peste 400.000 de lei. Avem asigurate condiţiile necesare ca în continuare să îndeplinim ritmic sarcinile de plan. ŞTEFAN PIRA, directorul Fabricii de cărămizi „Hercules” din Tîrnăveni: Colectivul nostru nu şi-a dezminţit nici de astă dată bunul renume. Evident, dacă noi am dat peste planul primei decade 30.000 buc. cărămizi — necesarul pentru construirea a 3 apartamente — acest succes a fost precedat, încă din anul trecut, de aplicarea unor măsuri. Dintre acestea amintesc pe cele privind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi cele din planul pregătirii de iarnă, care ne-au permis mai buna organizare a producţiei, asigurarea stocului de materie primă pe întreaga perioadă friguroasă. M. BARDAŞANU V. MEGITEŞ (Continuare în pag. a 3-a)