Steaua Roşie, ianuarie 1968 (Anul 19, nr. 1-25)

1968-01-14 / nr. 11

TEAUA ROȘIE Anul XX, Nr. 11 (3.054) ] Duminică, 14 Ianuarie 1968 4 pagini, 25 bani Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional PROPUNERILE Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor Pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a Partidu­lui Comunist Român din 6-8 de­cembrie 1967, cu privire la îmbu­nătăţirea organizării administra­­tiv-teritoriale a ţării şi sistemati­zarea localităţilor rurale. Comisia centrală de partid şi de stat a elaborat propuneri in legătură cu organizarea judeţelor şi a munici­piilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului po­por. Ele răspund necesităţii de a se pune de acord organizarea ad­­ministrativ-teritorială cu schimbă­rile intervenite în dezvoltarea forţelor de producţie şi în repar­tizarea lor pe teritoriul ţării, cu intensificarea vieţii economice, so­ciale şi culturale, cu măsurile pri­vind perfecţionarea formelor şi metodelor de conducere a econo­miei naţionale şi a întregii acti­vităţi sociale, înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pen­tru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, a agriculturii, a tu­turor celorlalte ramuri şi sectoa­re de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre so­cialiste. In organizarea judeţelor şi mu­nicipiilor s-a ţinut seama de con­diţiile economice, social-politice şi geografice existente, de compo­nenţa naţională a populaţiei şi legăturile­­culturale tradiţie,nave, precum şi de perspectivele de dez­voltare ale diferitelor zone şi lo­calităţi, potrivit prevederilor pla­nului cincinal şi propunerilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în pe­rioada 1971—1980. Judeţele vor cuprinde un teri­toriu mai mic decit cel al actua­lelor regiuni şi vor asigura legă­turi directe cu oraşele şi comune­le ce intră în componenţa lor, creîndu-se astfel condiţii pentru rezolvarea mai operativă şi mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare judeţ să con­stituie o unitate administrativ-te­­ritorială complexă din punct de vedere economic şi social-cultu­ral, cuprinzînd oraşe, centre in­dustriale, comerciale şi culturale, căi de comunicaţie. Aceasta va a­­sigura posibilitatea ca atît judeţul în ansamblu cît şi fiecare localita­te de pe teritoriul său să se poa­tă dezvolta multilateral şi armo­nios. Propunerile cu privire la orga­nizarea administrativ-teritorială a ţării constituie rezultatul unor ample studii desfăşurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din apara­tul de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, specialişti din diferite domenii: economişti, geografi, istorici, geologi, etno­grafi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de­­ numeroasele su­gestii şi propuneri făcute de oa­menii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului şi statului. Comisia centrală de partid şi de stat consideră pe deplin cores­punzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării econo­mice şi sociale ale României so­cialiste, organizarea teritoriului ţării în următoarele 35 de judeţe­­lor de comunicaţie, precum şi de legăturile tradiţionale existente între localităţile de pe cuprinsul judeţelor. In ce priveşte populaţia, jude­ţele propuse numără între 243 mii şi 803 mii locuitori, ceea ce re­prezintă în medie 509 mii de lo­cuitori. Din punct de vedere al poten­ţialului industrial, pe judeţ re­vine în medie o producţie globală industrială in valoare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcţiei socialiste s-au realizat importante progrese în înlăturarea disproporţiilor moşte­nite de la vechiul regim în nive­lul de dezvoltare economică a di­feritelor regiuni ale ţării, conti­nuă să existe şi astăzi zone mai puţin industrializate. La reparti­zarea fondurilor de investiţii în viitorul plan cincinal, precum şi în perioada 1976—1980, se va a­­corda o atenţie deosebită judeţe­lor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurîndu-se repartizarea raţională a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul patriei, îmbinarea în cadrul majorită­ţii judeţelor a mai multor forme de relief, condiţiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agricul­turii, favorizează dezvoltarea in­tensivă şi multilaterală a produc­ţiei agricole. S-a avut în vedere ca în cuprinsul judeţelor să exis­te zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creşterea ani­malelor, pentru pomicultură, viti­cultură şi alte ramuri de produc­ţie agricolă. La întocmirea propunerilor pri­vind organizarea judeţelor s-a ur­mărit, de asemenea, asigurarea condiţiilor necesare pentru desfă­şurarea unei intense activităţi so­cial-culturale. In acest scop, fie­care judeţ va dispune de o reţea corespunzătoare de instituţii de învăţămînt, de cultură, de activi­tate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănătăţii popu­laţiei. Potrivit cerinţelor vieţii e­­conomice, politice, sociale, cultu­rale, de pe teritoriul său, fiecare judeţ va dispune de ziare locale. îmbunătăţirea organizării admi­­nistrativ-teritoriale a ţării expri­mă grija conducerii partidului şi statului pentru înfăptuirea preve­derilor Constituţiei R. S. Româ­nia cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, la întărirea frăţiei oamenilor muncii fără deosebire de naţiona­litate. Baza trainică a egalităţii în drepturi o constituie dezvoltarea multilaterală economică şi socia­lă a tuturor judeţelor, repartizarea armonioasă a forţelor de produc­ţie pe întreg cuprinsul ţării. In localităţile unde, alături de români, trăiesc naţionalităţi con­locuitoare, se va asigura folosirea limbii materne a acestora în ad­ministraţia de stat, în şcoli, în instituţii de cultură, deplina posi­bilitate pentru toţi oamenii mun­cii de a beneficia de drepturile ce­tăţeneşti, pentru afirmarea nestin­gherita a personalităţii şi aptitu­dinilor tuturor cetăţenilor, indi­ferent de naţionalitate, in slujba dezvoltării patriei noastre socia­liste. In ce priveşte denumirea jude­ţelor, s-a ţinut seama atît de tra­diţiile istorice, cît şi de semnifi­caţia contemporană a unor zone şi oraşe determinată de dezvolta­rea economică şi social-culturală în anii construcţiei socialiste. La stabilirea oraşelor reşedinţă de judeţ s-au avut în vedere atît nivelul de dezvoltare economică, social-culturală şi urbană, cît şi perspectivele evoluţiei viitoare a acestor localităţi. De asemenea, s-a urmărit ca oraşele reşedinţă să fie situate cît mai central în cuprin­sul judeţului pentru a înlesni le­găturile cu toate localităţile ce in­tră în componenţa acestuia. Ţi­­nind seama de importanţa şi rolul reşedinţelor de judeţ, conducerea partidului şi statului va acorda o atenţie sporită ridicării economice, edilitar-gospodăreşti şi social-cul­­turale a celor care prezintă râmî­­neri în urmă din aceste puncte de vedere. Oraşele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori şi o însemnătate deosebită în via­ţa economică, politică, socială, ştiinţifică şi culturală a ţării, ur­mează să fie declarate municipii. Din cele 187 de oraşe ale ţării, sunt propuse a fi municipii 31, du­pă cum urmează:. Municipiile vor avea plan şi bu­get proprii, dispunînd de compe­tenţe largi în conducerea trebu­rilor de stat şi obşteşti, în rezol­varea problemelor economice, so­­cial-culturale şi edilitar-gospodă­reşti. Organele de conducere ale municipiilor vor fi subordonate celor judeţene, cu excepţia ora­şului Bucureşti care va avea legă­turi directe cu organele de condu­cere centrale. Municipiul Bucureşti va fi or­ganizat — din punct de vedere administrativ — pe sectoare, men­­ţinîndu-se în general în stabilirea acestora limitele actualelor raioa­ne. In înfăptuirea politicii economi­ce a partidului şi statului se va urmări în continuare dezvoltarea (Continuare în pag. a 3-a) Arad Bacău Baia Mare Birlad Botoşani Braşov Brăila Bucureşti Buzău Cluj Constanţa Craiova Galaţi Giurgiu Hunedoara Iaşi Mediaş Oradea Petroşeni Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Reşiţa Roman Satu Mare Sibiu Suceava Timişoara • Tîrgu Mureş Turda Tur­nu Severin Denumirea judeţului Oraşul de reşedinţă a judeţului Suprafaţa totală în km. p. Populaţia Alba Alba Iulia 6.353 387.237 Arad Arad 7.741 481 012 Argeş Piteşti 7.282 569.380 Bacău Bacău 6.914 606.183 Bistriţa-Năsăud Bistriţa 5.116 269.038 Botoşani Botoşani 5.140 469.594 Braşov Braşov 6.215 485.757 Buzău Buzău 5.902 471.839 Caraş-Severin Reşiţa 8.089 347.459 Cluj Cluj 9.380 802.988 Constanţa Constanţa 6.774 473.558 Cri­şana Oradea 8.193 668 011 Dîmboviţa Tîrgovişte 3.271 389.031 Dolj Craiova 8.852 801 518 Galaţi Galaţi 7.647 686.487 Gorj Tîrgu Jiu 8.915 506.793 Harghita Miercurea-Ciuc 7.680 375.921 Hunedoara Deva 7.291 481 396 Ialomiţa Slobozia 6.632 388.341 Iaşi Iaşi 5.673 634.692 Ilfov Bucureşti 8.034 742.063 Maramureş Baia Mare 6.119 447.061 Mureş Târgu Mureş 7.323 606.794 Neamţ Piatra Neamţ 5.788 461.065 Olt Slatina 5.494 474.764 Prahova Ploieşti 4.687 707.249 Satu Mare Satu Mare 4.517 368.553 Sibiu Sibiu 5.805 428 107 Suceava Suceava 8.890 570.917 Teleorman Alexandria 5.994 526.944 Timiș Timișoara 8.921 639 161 Tulcea Tulcea 9.003 242.942 Vaslui Vaslui 5.435 445.663 Vîlcea Rîmnicu Vîlcea 5.886 386.583 Vrancea Focșani 5.972 479.508 Datele privind condiţiile natu­rale, mărimea geografică, poten­ţialul economic şi social-cultural ale judeţelor propuse evidenţiază următoarele caracteristici mai im­portante: Suprafaţa unui judeţ este în medie de 6.786­ km. p. şi variază de la 3.271 km. p. la 9.380 km. p. Această diferenţiere a fost deter­minată de factori cu caracter na­tural şi geografic, de situaţia căi­ Se vor construi în 1968 Anul acesta, patrimoniul social­­cultural al regiunii se va imbo­găţi cu noi obiective social-cultu­­rale construite din fondurile sta­­ului. Printre acestea fac parte 1.730 de apartamente convenţio­­nale, totalizind 51.900 metri pâ­râţi suprafaţă locuibilă. De ase­­mnenea, se vor construi,­ din fon­­durile statului, 31 noi săli de cla­să, din care 16 la Tg.-Mureş. La Tg.-Mureş se va construi, pentru învăţămlntul de cultură generală, o sală de gimnastică, un in­ternat cu 184 de locuri, iar pen­tru invăţămîntul profesional şi mediu de specialitate un Internat cu 400 de locuri şi o cantină cu 900 de locuri. Capacitatea creşe­­lor şi grădiniţelor va creşte, prin noi construcţii, cu 196 de locuri. Proletari din toate ţările, tinițî-vSÎ HARTA ADMINISTRATIVA A REPUBLI­CII SOCIALISTE ROMANIA, CUPRINZÎND PROPUNERILE COMISIEI CENTRALE DE PARTID ŞI DE STAT CU PRIVIRE LA OR­GANIZAREA JUDEŢELOR ŞI A MUNICI­PIILOR, PRECUM ŞI ACTUALELE ORAŞE ŞI COMUNE CARE INTRA IN COMPONEN­ŢA JUDEŢELOR, SE POATE PROCURA LA TOATE CHIOŞCURILE ŞI LIBRĂRIILE DIN ȚARA. Publicam în acest­ numă­r: Harta administrativă a Repu­blicii Socialiste România (PAG. A 4-A) Harta județului Mureş şi a judeţelor limitrofe (PAG. A 2-A) mm ----­.. ......... .. ..... . . ., Stația de transformare de 400 kV a Termocentralei de la Iernut. ...M­etalotehnica* a livrat Primele maşini universale de bobinat Constructorii de maşini de la întreprinderea „Metalotehnica” din Tg.-Mureş au expediat pe adresa unor filaturi din ţară primele 24 de maşini univer­sale de bobinat. "Această maşi­nă, concepută şi realizată în cadrul Întreprinderii, este ca­pabilă de performanţe tehnice şi funcţionale superioare. Ea dispune de 12 bobine şi de un sistem special de reglare a vi­tezei de bobinare. O nouă unitate de desfa­cere a legumelor In noul complex comercial din cartierul Tudor Vladimi­­rescu din Tg.-Mureş se des­chide luni, 15 ianuarie, o modernă unitate pentru des­facerea legumelor şi fructe­lor. Aparate moderne destinate îmbunătăţirii circulaţiei * ♦ Pr M După experienţele practice e­­fectuate In tot cursul anului recedent, Direcţia Generală a Miliţiei a dotat toate serviciile regionale de circulaţie cu apa­rate noi şi moderne destinate îmbunătăţirii circulaţiei rutiere şi prevenirii accidentelor. Orga­nele de miliţie utilizează in pre­zent aparatul „Traffipax", care le permite să fotografieze din mersul maşinii — atît ziua cît şi noaptea — greşelile de circu­laţie deosebit de periculoase. Printre abaterile mai grave, sus­ceptibile de a fi fixate pe peli­culă, sunt cele comise în împre­jurări care fac dificile identifi­carea autorului: excesul de vi­teză, depăşirile neregulamentare, defectarea sau dereglarea siste­mului de iluminat. Pentru a fixa în imagine fotografică viteza prea mare, de pildă, autoturis­mul miliţiei urmăreşte cu ace­eaşi viteză şi de la distanţă ega­lă maşina care circulă neregula­mentar. In baza probei fotogra­fice, conducătorul auto care a comis abaterea primeşte sanc­ţiunea corespunzătoare. Un alt aparat, denumit „Bosch“, este folosit pentru în­lăturarea eventualelor accidente provocate de sistemul defectuos de iluminare. Cu ajutorul aces­tuia, agenţii de circulaţie verifi­că rapid farurile, atît în timpul efectuării controalelor tehnice la garaje, cît şi în diferite punc­te fixe de pe tras­eele mai aglo­merate. (Agerpres) Diversificarea activităţilor cooperaţiei meşteşugăreşti • NOI UNITĂŢI DE DESERVIRE • PRESTAŢII LA DOMICILIU 9 19 MILIOANE DE LEI PENTRU DEZVOLTAREA UNITĂŢI­LOR DE PRESTAŢII ŞI DE PRODUCŢIE. Firea şi diversificarea activită­ţii sale, în deservirea popula­ţiei. Anul acesta, în baza sar­cinilor izvorîte din hotăririle Conferinţei Naţionale a Parti­dului Comunist Român, efortu­rile cooperatorilor sunt îndrep­tate spre satisfacerea in măsu­ră tot mai mare a cerinţelor populaţiei, prin înfiinţarea de noi unităţi şi servicii, prin dez­voltarea şi lărgirea atelierelor şi secţiilor de prestaţii şi de producţie. Astfel, în acest an reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti din regiune se va lărgi cu 28 noi unităţi din care, secţii de re­paraţii auto-moto la Miercurea Ciuc şi Topliţa, secţii de repa­rat aparate de radio şi televi­zoare la Sovata şi Vlăhiţa, sec­ţii de încărcat acumulatoare la Odorhei, Sîngeorgiu de Pădu­re, Reghin şi în alte localităţi. Pentru economisirea timpu­lui cetăţeanului, un accent deo­sebit se pune pe extinderea pre­stărilor de servicii la domici­liu. Astfel, în toate oraşele din regiune se introduce executa­rea reparaţiilor la instalaţiile electrice, la instalaţiile tehnico­­sanitare, precum şi recondiţio­­narea şi lustruirea mobilei la domiciliul clienţilor. Printre noile forme de deservire, me­nite să vină în sprijinul cetă­ţenilor, amintim şi colectarea încălţămintei pentru reparat şi a îmbrăcămintei pentru cură­Cooperaţia meşteşugărească din regiunea noastră înregis­trează de la un an la altul suc­cese tot mai de seamă în­­ăl­ţat. Personalul cooperativelor meşteşugăreşti se va deplasa la locuinţele cetăţenilor şi va a­­duna încălţămintea sau îmbră­cămintea care necesită repara­ţii sau curăţat, iar după efec­tuarea serviciilor le vor duce acasă, scutind în felul acesta cetăţenii de a se mai deplasa la secţiile cooperativelor. Conducerea U.R.C.M. ne in­formează că pentru dezvoltarea unităţilor de prestări de servi­cii şi de producţie se vor chel­tui în acest an 19 milioane lei, înfiinţîndu-se o serie de atelie­re, printre care un atelier de produse metalice, unul de arti­zanat şi unul pentru activita­tea invalizilor, toate pe terenul fostului obor din Tg.-Mureş, dinspre Corunca. La Reghin, Miercurea Ciuc, Odorhei şi Tg.­­Mureş se vor înfiinţa boian­­gerii-spălătorii, la Odorhei, Re­ghin şi Miercurea Ciuc ateliere de tîmplărie, la Topliţa, Luduş, Sărmaş şi în alte localităţi a­­teliere mixte. In numeroase oraşe din Re­giune se fac intense pregătiri pentru introducerea în fabrica­ţie a unor noi sortimente, mult solicitate de populaţie. Astfel, la Miercurea Ciuc se vor pro­duce diferite articole din cera­mică neagră, la Miercurea Ni­­raj cahle ornamentale la Mier­curea Ciuc şi Reghin cusături cu alesături, iar la Topliţa şi Reghin cuverturi pentru pat şi pipetare din lină şi bumbac cu motive româneşti. Toate a­­cestea vor intra în producţie în trimestrul II al acestui an. Ritmic, din prima decadă Am Încheiat o primă perioa­dă de bilanţ, decada I din luna ianuarie 1968. Marea majorita­te a întreprinderilor a pornit în acest an cu o zestre ma­terială şi de experienţă mult mai substanţială decit în anii precedenţi. Care sunt rezultate­le dobîndite în primele 10 zile ale anului? Corespund ele con­diţiilor tehnico-materiale exis­tente? Ce greutăţi au întîmpi­­nat colectivele în acest început de an? La aceste întrebări ne răspund cîţiva conducători de întreprinderi şi şefii unor ser­vicii de resort. HENTEŞ PETRU, şeful ser­viciului plan la C.I.A. Tg.-Mu­reş. Am păşit cu dreptul în a­­cest an. Măsurile tehnico-orga­­nizatorice pe care le-am luat din timp ne-au permis ca din primele zile ale lunii curente să îndeplinim şi chiar să de­păşim ritmic sarcinile de plan. Astfel, efortul colectivului nos­tru este încununat de succes, pînă acum şi-au îndeplinit zi de zi sarcinile de plan toate secţiile, realizîndu-se peste plan 200 tone de amoniac, 250 tone Interviul nostru acid azotic, 300 tone de în­grăşăminte, însemnate cantităţi de oxigen industrial, toate în valoare de peste 400.000 de lei. Avem asigurate condiţiile ne­cesare ca în continuare să în­deplinim ritmic sarcinile de plan. ŞTEFAN PIRA, directorul Fabricii de cărămizi „Hercules” din Tîrnăveni: Colectivul nos­tru nu şi-a dezminţit nici de astă dată bunul renume. Evi­dent, dacă noi am dat peste planul primei decade 30.000 buc. cărămizi — necesarul pen­tru construirea a 3 apartamen­te — acest succes a fost pre­cedat, încă din anul trecut, de aplicarea unor măsuri. Dintre acestea amintesc pe cele pri­vind organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi cele din planul pregătirii de iarnă, care ne-au permis mai buna organizare a producţiei, asigu­rarea stocului de materie pri­mă pe întreaga perioadă fri­guroasă. M. BARDAŞANU V. MEGITEŞ (Continuare în pag. a 3-a)

Next