Steaua Roşie, iulie 1968 (Anul 19, nr. 155-180)

1968-07-02 / nr. 155

­ Remedierea situaţiei, prin munca neobosită a tuturor Şi în presa centrală de specia­litate cronicarii sportivi au cău­tat să dea răspuns la întrebarea: care ar fi cauzele rămînerii în urmă la Tg.-Mureş la baschet, polo pe apă, handbal, hochei. Oare în oraşul Tîrgu-Mureş nu se mai găsesc talente autentice şi la ora actuală, cum au fost fraţii Incze la hochei, Nagy sau Sălăjean la handbal, Fülöp, Fo­dor, Zöldi, Sebestyen şi alţii la baschet? Părerea mea este că, în oraşul nostru, şi în momentul de faţă se nasc şi există foarte multe talente pentru fiecare ramură sportivă. Cauzele care au determinat ră­­mînerea în urmă a acestor ra­muri de sport sînt, după părerea mea foarte clare: 1. _ BAZA MATERIALA. Pentru a obține un oarecare rezultat pe tărîm sportiv, sporti­vilor trebuie să le asigurăm o pregătire CONTINUA, la un ni­vel corespunzător. Or, aceste condiţii optime ne lipsesc atît la hochei pe gheaţă cît şi la polo pe apă. Condiţiile atmosferice neprielnice şi timpul capricios i-a privat pe hocheişti şi pe mî­­nuitorii balonului rotund în apă de o pregătire corespunzătoare pe tot timpul anului, pregătirea lor rezumîndu-se doar la antre­namente de sezon rece (hochei) sau cald (polo), rămînînd, în aşa fel, mult în urma sportivilor din alte oraşe care au la dispoziţie patinoar artificial (Bucureşti) sau bazin acoperit (Bucureşti, Cluj, Reşiţa, Oradea etc.). In acest fel, deşi există talente pentru aceste ramuri, ele se o­­rientează spre alte sporturi, care se pot practica în bune condiţii şi în orice anotimp.­­Este ştiut faptul că şi Miercurea Ciuc, su­pranumit „patria hocheiului", în ultimii ani, din cauzele ară­tate mai sus, a trecut pe locul trei în ierarhia valorică a echi­pelor noastre). Nici la baschet nu este o si­tuaţie excelentă, dacă ne gîn­­dim la faptul că, echipele noas­tre fruntaşe au la dispoziţie pen­tru antrenament săptămînal de 3—4 ori cite o oră şi 15 minute, iar echipele de handbal au în timpul iernii cite un singur an­trenament de 75 minute, deoare­ce singura sală — I.M.F. — cu dimensiuni corespunzătoare este suprasolicitată. 2. _ LIPSA UNUI AJUTOR MATERIAL ȘI MORAL PENTRU ACESTE RAMURI SPORTIVE. Indiscutabil, în rîndul iubito­rilor de sport din orașul nostru, sportul cel mai îndrăgit rămîne „sportul rege", fotbalul, care la rîndul său, este sprijinit şi prin legi financiare, dar mai ales mo­ral şi material din partea zecilor de mii de suporteri. Rezultatele acestui sprijin se văd prin re­intrarea şi rămînerea în divizia naţională A a echipei oraşului, după o îndelungată absenţă. Nu putem însă afirma că toate ra­murile sportive anchetate de noi au primit acest sprijin. Mulţi sportivi şi sportive părăsesc ora­şul, anual, din diferite motive bine întemeiate ca: lipsă de ser­viciu de specialitate, probleme de locuinţă, problema scoaterii din producţie pentru competiţii, continuarea studiilor şi alte pro­bleme de natură personală, dar de existenţă vitală pentru ei, iar alţii nu se întorc la Tîrgu-Mu­­reş tocmai din cauza acestor motive (dr. Danciu, polo, Viciu, Balint II, baschet, Soos R., hand­bal etc.). Aici trebuie să amintim şi fap­tul că, deşi în ţara noastră în ultimul timp s-au luat o serie de măsuri concrete pentru a ridi­ca nivelul sportului de perfor­manţă, pe plan orăşenesc încă nu toţi conducătorii de între­prinderi şi instituţii privesc sportul ca un mijloc de întărire a sănătăţii şi ca o necesitate, la nivel de performanţă, împiedi­­cînd sportivii să participe la procesul de instruire şi la me­ciurile oficiale. 3. — NEÎNŢELEGERI INTRE CLUBURI ŞI ASOCIAŢII SPOR­TIVE. (Lipsă de colaborare). Deşi sportivii acestor secţii au reprezentat oraşul Tîrgu-Mureş în campionatele naţionale la cel mai înalt nivel, nu s-au putut prezenta în campionate cu loturi numeroase, cu componenţă omo­genă, nefiind ajutate de alte sec­ţii, ale căror echipe au activat în campionate inferioare, dar a­­vînd în lotul lor unu sau doi sportivi care puteau să se afir­me şi în divizia A, ajutînd ast­fel aceste echipe în obţinerea unor rezultate mai bune. Această lipsă de colaborare (din cauza intereselor proprii ale cluburilor şi asociaţiilor sportive, cît şi a antrenorilor), a dus la obţinerea unor rezultate mediocre la nivel „inferior" şi rezultate slabe la nivel „supe­rior". (Mai ales la handbal şi baschet feminin). 4. — BAZA DE SELECŢIE. Este de la sine înţeles faptul ca fiecare antrenor a căutat şi caută să includă în formaţia pe care o pregăteşte, elementele cele mai valoroase descoperite în ramura respectivă. Cea mai bogată pepinieră pen­tru depistarea elementelor talen­tate în acest sens sunt şcolile din localitate, unde, sub conducerea profesorilor de educaţie­­fizică, elevii învaţă şi practică diferite ramuri sportive la nivelul şcolii. Dacă la hochei pe gheaţă şi polo pe apă antrenorii noştri nu au putut apela la şcoli, neexis­­tînd pe teritoriul oraşului nici o şcoală care să aibă secţii de hochei sau polo, nu acelaşi lu­cru se poate spune despre ramu­rile de baschet şi handbal. Aici intervine însă un factor care determină în mare măsură reuşita sau nereuşita selecţiei. Cele două şcoli — Liceul „Bo­lyai", cu program special, şi Şcoala sportivă au prioritatea de a selecţiona elementele talentate pentru sport, deci cluburile şi asociaţiile sportive cu secţii de handbal şi baschet pot selecţio­na numai în urma acestor şcoli. Rămîn deci elemente mai me­diocre, care, deşi se pregătesc sub îndrumarea unor specialişti reputaţi, nu pot atinge nivelul diviziilor A,­intr-un timp de 2—3 ani. Elementele care se pregătesc în cadrul acestor şcoli şi obţin rezultate bune la nivelul junio­ratului, după terminarea şcolii, în marea lor majoritate, pără­sesc oraşul, plecînd la facultăţi sau în armată. 5.—MUNCA DE PREGĂTIRE. Nu constituie un secret faptul că nivelul de pregătire al spor­tivilor la aceste ramuri sportive lasă mult de dorit. Vina în acest sens o poartă atît sportivii cît şi antrenorii. Procesul de antrenament se desfăşoară la un nivel destul de scăzut în cadrul unor secţii, de­oarece sportivii nu participă la activitatea de pregătire în mod corespunzător, iar dacă partici­pă, participarea lor este în unele cazuri doar formală, iar antre­norii cad şi ei în greşeala de a nu lua nici un fel de măsuri fa­ţă de cei ce îşi neglijează pregă­tirea, pentru a nu rămîne cu lo­turile descompletate. In acest fel sportivii participă :gătire su­b­ campionate cu o preg___ mară, fără pregătire fizică, teh­nică şi tactică la nivelul cerin­ţelor. Un exemplu elocvent este şi faptul că la baschet masculin, handbal feminin sau polo, unde oraşul nostru a dat loturilor na­ţionale cele mai multe elemente în deceniul trecut, de 6-8 ani specialiştii noştri nu au reuşit să ridice nici un sportiv, care să ne reprezinte cu cinste în întîl­­nirile interţări. Deci, se pune în mod firesc în­trebarea: ce fac antrenorii? ce fac sportivii? ÎN LOC DE PROPUNERI. Consider că această anchetă putea să aibă loc cu ani în ur­mă, din momentul cînd au apă­rut primele semne de alunecare pe o pantă primejdioasă a echi­pelor, ceea ce a dus la retro­gradări. Remedierea acestei situaţii o văd în munca neobosită a TU­TUROR celor ce au tangenţă cu activitatea sportivă din oraşul Tîrgu-Mureş. BORBÉLY ATTILA maestru al sportului la baschet PAGINA 1­2 STEAUA ROȘIE Activez ca profesor de educa­ţie fizică de 32 de ani şi numai în Tg.-Mureş de 22 de ani, iar la Liceul „Al. Papiu Ilarian" am lucrat de 17 ani. Am avut ocazia să mă bucur din plin de rezul­tatele frumoase obţinute de şcoala amintită mai sus cit şi de alte echipe de baschet, handbal, volei etc. Intre anii 1950—1954 în Tg.­­Mureș se organiza un campionat de baschet cu 107 echipe, iar la volei cu 102 echipe. Astăzi, la di­feritele întreceri participă cite 10—12 echipe, și acelea cu un nivel de pregătire modest. A­­tunci, o echipă avea 2—3 mingi pentru antrenament, iar restul echipamentului procurat de că­tre sportivi. Astăzi avem mingi cu zecile, echipament frumos cum altădată nici în vis nu era posibil să avem. Atunci, fireşte, logic se pune întrebarea: de ce am regresat? După părerea mea, cauzele sînt mai multe şi voi în­cerca să le arăt în rîndurile ce urmează. Tineretul astăzi, de la o vîrstă destul de fragedă, este tentat de a frecventa cu regularitate co­fetăriile, unde fete de 15—18 ani, picior peste picior, beau cafele, fumează şi, de ce să n-o recu­noaștem, uneori servesc cafele amestecate cu rom sau coniac. Dar cum de este posibil acest lucru? Ce anume a contribuit la atragerea tineretului spre acest mod de viaţă? In primul rînd părinţii (unii părinţi) care au uitat de mult ce datorii au în educarea propriilor lor copii, sunt vinovaţi. Sălile noastre de gimnastică sîmbătă după-amiaza şi dumini­ca sunt „încuiate", fiind păstrate pentru frumuseţe. De ce sunt sălile de gimnastică goale? Fiind­că o bună parte din colegii noş­tri nu vor să dea nimic din tim­pul lor liber pentru activitatea sportivă. Am curajul s-o spun, fără ca faptele să mă poată con­trazice, că aceştia nu iubesc cu pasiune această meserie, nu vor să înţeleagă că orice sport se poate însuşi mult mai bine prin întreceri cît mai dese. Unii conducători de şcoli — directori, administratori — se o­­pun cu îndîrjire folosirii sălii de sport. Tovarăşul director P. Ar­­senevici de la Şcoala agricolă a interzis elevilor acestei şcoli de a se prezenta la diferite întreceri de volei, sub motivul că aceşti elevi au mult de învăţat. Profe­sorii acestei şcoli s-au plîns că sunt îngrădiţi în anumite forme ce-i împiedică să-şi desfăşoare o activitate rodnică. Goana după rezultate imediate îi face pe unii profesori de edu­caţie fizică să devină egoişti, să pună interesele instituţiei unde lucrează mai presus de ale ora­şului. Din această cauză se fo­losesc uneori metode prea „tari" de pregătire, care duc la plafo­nare timpurie sau uneori chiar la îndepărtarea tinerilor din ra­mura respectivă. Tot aici se poate vorbi şi des­pre o lipsă de colaborare since­ră între profesori, care duce fă­ră îndoială la racolarea unor ju­cători şi trecerea lor dintr-o e­­chipă în alta, fără nici un rost. Ba, mai mult, în goana aceasta după rezultate imediate, s-au întîl­­nit cazuri cînd unii sportivi sînt atraşi într-o nouă ramură spor­tivă fără să se ţină seama că activează în altă ramură, că s-au investit în ei muncă şi bani. In ultimul timp doar în cîteva cazuri s-a observat preocuparea de a se promova tinerele ele­mente în echipele reprezentative, ca la Medicina, fete şi băieţi, la baschet, Medicina, fete, la vo­lei, iar către sfîrşitul campiona­tului la Institutul pedagogic, la volei băieţi. O problemă foarte importantă o constituie şi lipsa încă a unei săli sportive pentru antrenamen­te şi meciuri. In iarna trecută au fost echipe care şi-au ţinut an­trenamentele seara, între orele 21—23 şi numai două sau în cel mai bun caz trei antrenamente pe săptămînă, în vreme ce pen­tru echipele divizionare se cer patru-cinci antrenamente pe săp­tămînă. PROPUNERI: Să se instituie o comisie pe oraş, formată din delegaţii­­Con­siliului municipal pentru educa­ţie fizică şi sport, ai Inspectora­tului şcolar, ai Comitetului muni­cipal U.T.C. şi ai Consiliului sin­dical municipal — şi numai a­­ceastă comisie să aibă împuter­nicirea de a hotărî la un mo­ment dat soarta unui ju­cător sau chiar a unei echipe. In felul acesta se va putea ţine sea­ma în primul rînd de interesele oraşului şi nu de interesele pur personale ale cuiva. Sălile de gimnastică şi sport să fie redate scopului pentru ca­re au fost construite, iar în zilele de sîmbătă după-amiaza şi du­minicile să fie la dispoziţia Con­siliului municipal pentru educa­ţie fizică şi sport, care la rîndul său să le folosească în mod ju­dicios pentru diferitele întreceri sportive, în mod gratuit. Atragerea şi cointeresarea pă­rinţilor, prin orice mijloc, către sport, mobilizîndu-i să parti­cipe la întrecerile sportive. A­­tragerea şi cointeresarea tu­turor cadrelor didactice de alte specialităţi (care majorita­tea, după cum ştim, sunt tineri) spre sport, să-i aducem lingă e­­levii lor la antrenamente, la în­treceri în deplasări, cum fac în prezent o parte dintre ei ca: prof. Simion Văsieș, directorul Liceului „Al. Papiu Ilarian", Deák Árpád, director adjunct al Liceului nr. 5, Ciurea Nicolae, profesor de matematică la Liceul nr. 5, Simonfi Eva, profesoară la Liceul nr. 5, Stoian Vasile, profe­sor de istorie la Școala genera­lă nr. 12. Construirea unei hale sportive pentru baschet şi volei, care este absolut necesară asigurării unor condiţii normale pentru antre­namente şi jocuri. Organizarea unor întreceri cu caracter tradiţional, cu decerna­rea de cupe jubiliare: Cravata roşie, „Cupa 30 Decembrie“, „Cupa 8 Martie“ etc. la volei şi baschet pentru elevii şcolilor ge­nerale din Tg.-Mureş. Aceste în­treceri să se desfăşoare sistem turneu tur şi retur, toamnă-pri­­măvară. In încheiere vreau să subliniez îndatorirea noastră de a face ca tineretul să îndrăgeas­­activitate că sportul. Această trebuie începută cu copiii la 10—12 ani și chiar mai devreme. prof. ȘTEFAN SURDU Cuvîntul unui vechi profesor de sport ANCHETA SPORTIVĂ ŞTIRI SPORTIVE FOTBAL.­­ Duminică, la Timişoara, s-au încheiat meciurile din cadrul baraj­ului pen­tru divizia A. După victoria Progresului Bucu­reşti asupra Steagului roşu Braşov cu 3 c­u 5 cea a Crişului Oradea asupra Potehnicii Ga­laţi cu 2-0, clasamentul se prezint­ă astfel.­­ CRIŞUL Oradea; 2. PROGRESUL Bucureşti; 3. Steagul roşu Braşov; 4. Politehnica galaţi. Primele două echipe vor activa un campionat în divizia A. In Mozambic s-a desfăşurat meciu­l inter­naţional de fotbal dintre reprezentativele Bra­ziliei si Portugaliei. Fotbaliştii sud-americani, după un joc bun, au obţinut victoria cu scorul de 2—0. In grupa de la Arad a barajului pentru promovarea în divizia B s-au­mătoarele rezultate: A.S. Cugir — Chimica T­­­năveni 1—0; Metalul Turnu-Severi — Gaz metan Mediaş 1—0. S-au calificat echipele­ A.S. Cugir, Gaz metan Mediaş şi Metalul Tur­­nu-Severin. In cadrul barajului pentru calificarea in campionatul judeţean de fotbal, s-au desfaşu­­rat duminică meciurile retur ale primei etape, înregistrîndu-se următoarele rezultate: Mure­şul Confecţii Tg.-Mureş — înfrăţirea Reghin 2—0; înfrăţirea Sînpaul — Unirea Bahnea 1— 0 In primul meci rezultatul din tur fiind 2— 0 pentru înfrăţirea Reghin, scorul general devenind deci 2—2, jocul a fost prelungit, insa rezultatul rămînînd neschimbat, s-a calificat echipa mai tînără, Mureşul Confecţii Tg.-Mu­reş. In cadrul turului III al etapei orăşeneşti a „Cupei României" la fotbal, echipa Oţelul roşu Tg.-Mureş a învins formaţia I.P.C.I. cu scorul de 8—1. In felul acesta echipa Oţelul roşu s-a calificat pentru etapa judeţeană a competiţiei. CAIAC CANOE. — „Regata Tampere" la caiac-canoe, competiţie preolimpică, s-a soldat cu un deplin succes al reprezentanţilor Româ­niei, cîştigători în 13 probe din cele 17 înscri­se în program. Cuplul Vernescu-Soiotnic şi-a­­„infirmat clasa internaţională, terminid tor­or­arii în proba de viteză cit şi în cea de st fond. Două victorii a obţinut şi Viorica Dumitru, la simplu şi apoi la dublu împreună cu Valentina Serghei. ÎNOT.­La Insbruck (Austria), în cadrul unui important concurs internaţional de înot, la proba de 200 m spate, sportiva ANCA AN­DREI (România) s-a clasat pe primul loc cu timpul de 2:33,4 min. L. COSTA a ciştigat, la acelaşi concurs, două probe: la 100 m bras, cu timpul de 1’ 09, ‘ 10 şi la 200 m bras, cu tim­pul de 2’ 34“. ATLETISM.­­ In cadrul triunghiularului atletic dintre sportivele României, Olandei şi R.F. a Germaniei, LIA MANOLIU a ciştigat proba de aruncarea discului cu 57,98 metri, stabilind astfel un nou record republican al probei, iar VIORICA VISCOPOLEANU a ieşit pe primul loc la proba de săritură în lungime cu rezultatul de 6,44 metri. Sîmbătă a început la Los Angeles concursul de selecţie olimpică pentru atleţii americani. In principiu, primii trei clasaţi în finale vor facee parte din reprezentativa olimpică. Dar, spre deo­sebire de concursurile de selecţie olimpică la alte ediţii ale J.O., lotul va fi definitivat abia după o întrecere ce se va desfăşura la altitudine în luna septembrie şi cu care ocazie vor parti­cipa şi unii atleţi de renume, in prezent indispo­nibili. (Jim Ryan, Willie Davenport, Neil Stein­hauer, Ralph Boston, Willie Turner şi alţii). Fi­nalele încheiate pînă acum au avut următori cîştigători: greutate — Matson, 20,44 m; 100 m plat (cu­vînt contrar) — Hines şi Green, 10”3; suliţă — Coveili 78,56 m; 5.000 plat — Tracy Smith 13’42”4; lungime — Deamon 8,14 m; pră­jină — Seagren și Vaughn 5,28 m. LA ŞTRANDUL DIN TG.-MUREȘ MARŢI, 2 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Un dolar găurit. Progresul: fil­mul Nebunul din laboratorul 4. Steagul roşu: filmul Intîlnire în munţi. Tineretului: filmul Re­întoarcerea lui Surcouf. Munci­toresc: filmul încercuirea. Fla­căra: filmul Marele restaurant. Unirea: filmul Sindbad marina­rul. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Ea va rîde. Tîmnava: fil­mul Fantomas contra Scotland Yard. LUDUŞ — Flacăra: filmul încercuirea. SARMAŞ — Popu­lar: filmul Un nabab maghiar. REGHIN — Patria: filmul Ce noapte, băieţi! Victoria: filmul Ţara fericirii. SOVATA — Doi­na: filmul Cu toată viteza înain­te. TÎRNAVENI — Melodia: fil­mul Corigenţa domnului profe­sor; 8,20 şi 9,05 — La microfon me­lodia preferată; 10,30 — Cîntă­ri­­ţa Ştefan, Florentin Iosif şi Gheorghe Zamfir; 11,05 — Ora specialistului: Fizica modernă; 12,30 — Melodii populare; 13,20 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 15,30 — Muzică uşoară; 17,15 — Odă limbii române; 18,20 — Balade şi jocuri popu­lare; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe a­­dresa dumneavoastră; 20,20 — — Melodii populare cu Maria Ba­­diu şi Ilie Udilă; 21,25 — Intîlni­­re cu jazzul. Programul II: 10,05 — Cîntă Rodica Paliu şi Fiorin Dorian; 11,15 — Orchestra de muzică populară „Mioriţa" din Braşov; 11,30 — Melodii de Elly Roman şi Gherase Dendrino; 12,25 — Cîntecele vîrstelor; 13,30 — Al­bum folcloric; 14,08 — Concert de prînz; 15,00 — Voci, orches­tre, melodii; 15,30 — Orizont ştiinţific; 16,25 — Muzică uşoa­ră; 17,15 — Doine şi jocuri popu­lare; 19,00 — Tezaur folcloric muzical; 20,30 — Ora specialis­tului. Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă; 21,05 — Meridiane — melodii; 22,00 — Romanţe. TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în lim­ba română. Ştiri — Muzică Paulara — Curierul radio. 5,30—6,15 în limba maghiară: TVTM — Curerul radio. 13,00— 13,30 în limba maghiară: Stu­dioul femeilor — Muzică. 16 15— 17,00 în limba maghiară: Agenda actualităţii — Poşta muzicală _ Cronica industrială. 17,00—18,00 in limba română: Agenda actua­lităţii — Romanţe — Lectură dramatizată. Mihai Eminescu: Geniu pustiu — Muzică corală. CONSUMATORI­I Industria morăritului şi panificaţiei Mureş oferă consumatorilor, prin uni­tăţile alimentare şi specializate, noi sortimente de produse de franzelărie şi specialităţi, după cum urmează: • PLĂCINTE CU BRÎNZA • TRIGOANE CU CREMA • BLATURI PENTRU TORT • CORNURI CU MAC • CORNURI CU NUCA • COZONACI Consumaţi cu încredere produ­sele noastre care zilnic sunt proaspete, gustoase şi au o va­loare nutritivă ridicată. Teatrul maghiar de stat din Cluj prezintă în sala mare a Palatului culturii, azi, la ora 20, „Comedie pe întuneric" de Peter Schaffer. TELEVIZIUNE MARŢI, 2 IULIE 17,30 — Pentru cei mici; 18,00 TV pentru specialiştii din indus­trie; 18,30 _ Curs de limba en­­gleză; 19,00 — TV pentru şco- Telejurnalul de sea­ră; 20,00 — Film serial: Thierry la Fronde; 20,26 — Opinia dum­neavoastră ... Implicaţiile indi­ferenţei; 20,45 _ Teatru: „Oa­meni şi şoareci" de J. Steinbeck (interpretează un colectiv al Teatrului Naţional „I. L. Cara­­giale"). 23:00 — Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 3 IULIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,50 — Jurnal agrar. Timpul probabil. Vreme în ge­neral frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil. Cu totul izolat vor cădea averse slabe de ploaie. Temperaturile noaptea vor fi cuprinse între 10—12 grade, iar ziua între 25—28 grade. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, cu unele intensificări din nord și nord-vest. Cupa de vară Faianţa Sighişoara — Oltul Sf. Gheorghe 1-1 Confirmind forma slabă din ultimele jocuri susţinute în tre­cutul campionat, echipa Faianţa Sighişoara a jucat duminică în cadrul Cupei de vară fără ori­zont, atacanţii nereuşind să pu­nă în pericol decit foarte rar poarta Oltului din Sf. Gheorghe. Oaspeţii — o echipă modest­ ă pregătită din punct d­­ vedere tehnic — şi-au apărat cu ardoa­re şansa, în final, obţinînd un rezultat de egalitate, deşi golul marcat de Fehér Jr. min. 23 a fost realizat dintr-o poziţie dis­cutabilă de ofsaid. I. DIMA ■ • In Punctul farmaceutic care de­serveşte cu medicamente gra­tuite pensionarii din oraşul Tg.-Mureş şi care funcţiona în incinta Policlinicii nr. 2 de pe strada Gheorghe Doja, şi-a mutat sediul pe strada Şcolii, in fostul local al Policlinicii nr. 3. Respectiva unitate far­maceutică funcționează cu un orar de deservire zilnic între orele 7—14 și 17—19. Atletism I jn­ Etapa judeţeană a campiona­tului republican de atletism re­zervat juniorilor, a avut loc sîm- ^ bătă şi duminică pe pista stadio­ a­nului „23 August" din Tg.-Mureş. c Cu toate că la startul întrece- *­ rilor s-au prezentat atleţi mai puţini ca de obicei, totuşi­­ concursul a prilejuit o dispută­­ pentru realizarea normei de participare la finalele acestei competiţii, ce vor avea loc la finele acestei săptămîni în Bucureşti. Iată şi cîteva din cele mai bu­ne rezultate tehnice realizate de tinerii atleţi: Lorand Török (Li­ceul nr. 2) 1,76 m la înălţime, Emeric Solyom (C.S. Mureşul) 2:44,1 pe 1.000 m, Margareta Mureşan (Şc. sportivă) 44,1 pe ,300 m, Lucia Micloş (C.S. Mure­şul) 1:48,9 pe 600 m şi Eva Sza­bó (C.S. Mureşul) 30,82 m cu discul, la juniori mici, şi Radu­­ Enache (Şc. sportivă) 6,35 m la lungime la categoria juniori mari. C. ALBU ANGAJEAZA IMEDIAT. MINERI AJUTORI MINERI MUNCITORI NECALIFICATI PENTRU SUBTERAN Se asigură razare gratuită In cămine, masa contra cost de trei ori pe zi. Posibilităţi de califi­care. Doritorii se pot prezenta la sediul întreprinderii, oraşul Bălan, staţia C.F.R. Izvorul Oltului. Informații suplimenta­re se primesc de la serviciul personal al întreprinderii.

Next