Steaua Roşie, august 1968 (Anul 19, nr. 181-207)

1968-08-01 / nr. 181

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Mult aşteptata Completind o mare lacună pri­vind informarea ştiinţifică într-un domeniu care stîrneşte interesul firesc al tinerilor, Editura Medi­cală a publicat de curînd sub re­dacţia doctorilor Adriana Decu­­lescu, T. Stoica şi a profesorilor C. Păunescu şi T. Trutzer mult aşteptata „CARTE PENTRU TI­NERI”. Dialogul cu vârsta adolescenţei şi a primei tinereţi pe care şi-l propune lucrarea amintită consti­tuie în acelaşi timp şi o pledoarie pentru necesitatea informării şti­inţifice a tinerilor în legătură cu unele adevăruri — noţiuni, cu­noştinţe — privind problemele esenţiale ale existenţei biologice. Primul capitol tratează „eter­na dragoste” în multiplele-i ipos­taze. Se dau răspunsuri la între­bări de felul „toţi oamenii iu­besc ?, are dragostea taine ? de unde provin unele rătăciri ?”. A iubi înseamnă a colabora cu cineva, a privi împreună în a­­­ceeaşi direcţie, „iubirea integrînd în valorile afective, morale şi so­ciale atracţia firească dintre sexe, căreia îi dă un sens în cadrul existenţei umane”. După o scurtă „radiografie a inimii“, absolut necesară pentru a ajunge la „izvorul fericirii”, capitolul doi ne introduce in „ar­ta de a iubi”, convingîndu-ne că nu este vorba de o metaforă ci de o realitate. Cu acest prilej aflăm „ce înseamnă a face curte", apoi despre „tainicele îmbrăţişări” pre­cum şi despre experienţa unică în felul ei: „dăruirea". Adolescenţii, tinerii, trebuie pregătiţi pentru rolurile pe care le rezervă în viitor societatea: logodnici, soţi, părinţi. Educaţia sexuală din acest punct de vedere trebuie să devină educaţia rela­ţiilor dintre sexe, educaţia dra­gostei şi a pregătirii pentru viaţa familială. Despre necesitatea integrării intr-o forme socială de convieţui­re tratează cel de-al treilea ca­pitol intitulat sugestiv „Vreau să întemeiez o familie". In inimile tuturor celor care se iubesc şi doresc să-şi unească via­ţa, sau au făcut-o deja, stă aspi­raţia legitimă de a găsi şi păstra fericirea. Căsnicia se numeşte muncă, datorie, responsabilitate, ea „nu poate fi redusă la simple relaţii biologice”. Există denumiri mai frumoase decit zeiţă, înger etc., sunt cele de soţie şi mamă. Pe scurt sunt redate, „evoluţia re­laţiilor matrimoniale” şi unele consideraţiuni „împotriva atitu­dinii uşuratice faţă de familie şi faţă de dragoste”. Alegerea tovarăşului de viaţă este o răspundere care apasă greu pe umerii tinerilor învăţaţi pină acum să găsească doar in cei ma­turi un sprijin şi o povaţă atunci cînd singuri ar fi trebuit să deli­bereze. O dată al­eg­er­ea făcută, unirea celor doi tineri in scopul înteme­ierii unei familii, va trebui să se bazeze pe dragoste și respect re­ciproc. Ultimul capitol, cel de-al patru­lea, dezvoltă probleme legate de „profundele transformări în or­ganism“ — fiind consemnate pe rind anatomia și fiziologia apara­tului de reproducere, caracterele sexuale, comportamentul sexual uman în căsnicie etc. Folosind modalităţi de expre­sie artistică dintre cele mai adec­vate, autorii trec în revistă prin­cipalele aspecte afective, umane şi sociale, pe care le implică pro­blematica sexualităţii umane, la vârsta tinereţii. Lucrarea constituie o contri­buţie de seamă la facilitarea dru­mului pentru însuşirea unora din­tre tainele artei de a iubi şi a te face iubit, pentru a putea trans­forma iubirea adevărată în feri­cire deplină. NICOLAE OSTIN medic v.jrjjBar.s.Jur.s.A Premierele cinematografice ale lunii august Premierele lunii august: filme de aventuri, filme psihologice şi comedii. Dintre filmele de aventuri me­rita o atenţie deosebită AVEN­TURIERII, o producţie în cu­lori, cinemascop, a studiourilor franceze, ecranizare după roma­nul lui José Giovani. AVENTU­RIERII lui Robert Enrico sunt doi bărbaţi (Manu — Alain Delon şi Roland—Lino Ventura) şi o fe­meie Laetiţia — Johanna Shim­­kus) pe care îi leagă puternice sentimente de prietenie, dragos­te. O poveste frumoasă, care poate fi adevărată. Demn de re­marcat în acest film este nu frumuseţea imaginii sau natura expresiei cinematografice, ci e­­xistenţa pe ecran a trei oameni care au reuşit să facă din priete­nie un poem simplu, omenesc. Acţiunea filmului „DUELUL LUNG“ se desfăşoară în anul 1920, în India, cînd stăpînirea britanică încă îşi exercita pute­rea. Conflictul individualizează trei personaje ale căror acţiuni se întrepătrund. Dintre persona­je se remarcă în mod deosebit căpitanul Young, interesant şi complex interpretat de Trevor Howard. Alături de el mai apar şi Yul Drynner, Harny Andrews şi Andrew Keir. Film de aventuri, gen Winne­tou, în culori, cinemascop, este PIRAMIDA ZEULUI SOARE re­gizat de Robert Siodmak după romanul cu acelaşi titlu de Karl May, a cărui acţiune se desfă­şoară în Mexic. Il vom vedea cu acest prilej pe bunul, simpati­cul şi curajosul apărător al drep­tăţii Lex Barker. Alături de el apare şi Gerard Barray, Ralf Wolter, Marie Versini, Alessan­­dra Panaro. Prin conjugarea genului de a­­ventură, comedie, film muzical, regizorul Andrei Tutîşkin a rea­lizat producţia în culori cinema­scop NUNTĂ LA MALINOVKA. Acţiunea filmului se petrece în timpul războiului civil din 1921— 1922 când puterea sovietică nu fusese instaurată încă în toată Ucraina. Eroii filmului sunt in­terpretaţi de Valentina Lîsenko, Gheli Sisoev, Evgheni Lebedev, Vladimir Samoilov, Zoia Fedo­rova. ÎMPUŞCĂTURA este o dramă psihologică realizată de regizo­rul Naum Trahtenberg după tex­tul lui Puşkin. Regizorul a folo­sit în întregime textul lui Puş­kin reuşind să creeze astfel un fond istoric determinat, cu per­sonaje noi. Pentru adolescenţi recoman­dăm filmul PRIETENELE, crea­ţia regizorului Schorm, după nuvela Ivei Hercikova. Un film în care regizorul întreprinde un sondaj plin de fineţe, sensibili­tate şi discreţie în lumea spiri­tuală a unor adolescente aflate în pragul maturităţii responsa­bile, la cumpăna dintre naivita­tea, uneori iresponsabilă a copi­lăriei şi o precoce tendinţă de afirmare. Acţiunea filmului se desfăşoară în jurul unei fetiţe sensibile, pure, cu o viaţă­­ spiri­tuală intensă, cu o mare bogăţie sufletească pe care doreşte să o dăruie celor din jur. Şi acum, comediile: Coproducţia franco-italiană în culori cinemascop VIVA MARIA ne prilejuieşte o nouă întîlnire cu fermecătoarele Brigitte Bar­­dot şi Jeanne Moreau. Regizorul Louis Malle a realizat acest film aventură-comedie în speranţa unui succes, dar cu tot efortul renumitelor actriţe filmul este un eşec. Alături de cele două vedete apar şi George Hamilton, Gregor von Rezzoli şi Paulette Dubost. O comedie cu uşoare accente satirice: STUDIU DESPRE FE­MEI — cu o acţiune care se pe­trece în zilele noastre. Eroii fil­mului sînt trei femei de diferite vîrste care se hotărăsc să divor­ţeze. In filmul regizat de Már­ton Keleti, după scenariul scris de Miklós Gyárfás, cele trei so­ţii nemulţumite sínt Ruttkay E­­va, Gyöngyi Polonyi şi Kis Ma­nyi, iar soţii sínt Zoltán Latino­­vits, Bodrogi Gyula şi Antal Pa­ger. Realizatorul Umbrelelor din Cherbourg, Jacques Demy, este prezent în programul cinemato­grafelor tîrgumureşene cu fil­mul în culori, cinemascop, DOM­NIŞOARELE DIN ROCHEFORT, el fiind scenaristul, regizorul precum şi textierul melodiilor care mîine se vor afla pe toate buzele. Acţiunea atrăgătoare şi simplă este întreţinută de inter­pretarea excepţională a celor două fermecătoare surori: re­gretata Francoise Dorléac şi Catherine Deneuve, de celebrii actori americani Gene Kelly şi George Chakiris, actorul plin de fineţe Michel Piccoli, romanti­cul Jacques Perrin şi marea ac­triţă franceză Danielle Darieux. O altă premieră: MINUNILE DOAMNEI VENUS, o comedie fantastică despre dragostea a doi tineri care au păreri deose­bite despre dragoste, prietenie, fidelitate, încredere. HAVADTOI A. MARIA O SECVENTA DIN VIVA MARIA ESSER ÎÎSE3 NOTE„HARS FUNEBRU" LA CAFE CENTRAL Mult aşteptatele ore de vacanţă... Şi într-un oraş ca Tg.­­Mureş, o parte din ele ai putea să le petreci şi la Café Central. Gazdele sínt ne­spus de ospitaliere: „OCUPAT — OCCU­­PÉ — BESETZ — OCCUPIED — FOG­LALT". Ne-am gândit că probabil locurile sunt reţinute pentru turişti străini. Cu­­rând însă ni s-a a­­dus la cunoştinţă că ele sunt reţinute pentru nişte „clienţi vechi"; de aici con-­­clu­zia că, cine nu se include în aceas­tă nouă „categorie", trebuie să caute în altă parte. Meniul este ne­spus de variat: cre­ier pané, crem­vurşti cu hrean şi fără, aperitive, ou la capac şi fără, fi­cat etc. şi în sfîrşit acel faimos „păs­trăv" care ne este recomandat cu atîta căldură. De ce? Pentru că primele sînt apetisante, de­licioase dar... lipsesc cu desăvîrşiire. Şi apoi, vorba cîntecu­­lui: „Cine poate oa­se roade". Să vă în­văţ ceva: dacă vreţi să vă scutiţi de e­­forturi zadarnice, să nu folosiţi „lista de meniuri", căci e mult­­mai simplu să întrebaţi: „Ce a­veţi?" ...Dar peste cîteva clipe uitaţi de aces­te mici neajunsuri, căci orchestra „Tor­pedo" îşi începe programul. Vive la musique! Se inter­pretează melodiile: „Cînd era bunica fată", „A fost la modă şi Cha-Cha" şi acel „Tra-han-da­­firii tăi..." recunos­cut, cunoscut, răs­cunoscut... etc. Dar oamenii noş­tri pot fi şi în pas cu moda. Concertul nr. 1 pentru saxo­fon, baterie şi or­chestră „The Beat­les" ne-a produs inimaginabile satis­facţii estetice. ... Dar ce s-a în­­tîmplat? Se cîntă „Marşul funebru*,­­c­u unele mici -mo­., d­ificări,­­ dar juri că­­e Marşul funebru de Chopin. Şi unii au venit aici ca... să se dis­treze! Halal distracţie! MARTHA IZSÁK ■ _ ■ •­­CINEMA JOI, 1 AUGUST TG.-MUREŞ — Arta: filmul Prin Kurdistanul sălbatic. Pro­gresul: filmul Bomba de la ora 10,10. Steagul roşu: filmul Cău­tătorii de aur din Arkansas. Ti­neretului: filmele Un nabab ma­ghiar şi Zoltán Kárpáthy (la ore­le 10, 14,30, 17,30 şi 20,30). Mun­citoresc: filmul Zace negri mi­titei. Flacăra: filmul O fată fe­ricită. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Oscar. LUDUŞ — Flacă­ra: filmul Răzbunătorii. IER­­NUT — Lumina: filmul Zece negri mititei. SĂRMAŞ — Popu­lar: filmul Un taxi pentru To­bruk. REGHIN — Patria: filmul Război şi pace. Victoria: filmul Robii. SOVATA — Doina: fil­mul Bomba de la 10,10. TÎRNĂ­­VENI — Melodia: filmul Răz­bunarea haiducilor. 8,30 şi 9,05 — La microfon me­lodia preferată; 10,30 — Solişti şi formaţii artistice de amatori; 11,15 — Ora specialistului. Pre­zent şi viitor în ştiinţa agricolă. 12,00__ Muzică uşoară; 12,30 — Melodii populare; 13,20 — So­lişti şi orchestre de muzică u­­şoară; 15,35 — Valsuri; 18,20 — Vechi melodii populare; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumnea­voastră; 20,20 — Cîntă Ioana Radu; 21,25 — Muzică uşoară; 22,35 — Cîntece lirice. Programul II: 10,10 — Teatru. Festival de comedie: „Căsnicia nu-i o joacă“, comedie de I. D. Şerban; 11,20 — Muzică uşoară; 12,10 — Cîntece şi jocuri; 12,30 — Muzică uşoară de Viorel Do­boş şi Paul Urmuzescu; 14,08 — Concert de prînz; 15,00 — Se­­lecţiuni din estrada nocturnă; 17,45 — Muzicieni români de azi despre muzicieni români de ieri: Alexandru Rădulescu des­pre cvartetul Enescu. 19,00 — Album folcloric. 19,20 — Seară de operă: „Forţa destinului" de Verdi. ★ TG.-MUREŞ. 5—5,30 în limba română: Ştiri — Muzică popu­lară — Agenda forestieră. 5,30— 6,15 în limba maghiară: Ştiri — Piese pentru fanfară — Tribuna C.A.P. 13—13,30 în limba ma­ghiară: Muzică uşoară — Sema­for. 16,15—17 în limba maghia­ră: Ştiri — O melodie pe adre­sa dumneavoastră — Şantier pe­dagogic. 17—18 în limba româ­nă: Ştiri — Muzică de cameră — Pe undele tinereţii. La tabăra studențească de la Izvorul Mu­reșului. Conferinţe In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul ciclului „Profiluri celebre" va fi ţinută expunerea „Simion Bărnuţiu, cărturar ro­mân şi revoluţionar de la 1848". :*­•­­■ - JOI, 1 AUGUST 10,00 — Festivalul mondial al tineretului şi studenţilor de la Sofia. Concert; 12,00 — Telecro­­nica economică; 17,30 — TV pentru elevi; 18,00 — TV pentru specialişti. Ciclul „Medicină"; 18,30 —Curs de limba rusă; 19,00 — Studioul pionierilor. Fi­nala Campionatelor republicane de copii la înot; 19,30 — Tele­jurnalul de seară; 20,00 — Film serial: Vikingii; 20,26 — Emisiu­ne de ştiinţă; 21,00 — Film ar­tistic: Cum se reuşeşte în dra­goste; 22,30 — Rezumat filmat de la Festivalul tineretului de la Sofia; 22,50 — Vacanţă pe por­tativ; 23,20 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 2 AUGUST BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,50 — Jurnal agrar. PENTRU A DOUA OARĂ premiant a­ Olimpiadei internaţionale de matematică cestuia de la Moscova, ne-a pri­lejuit cunoaşterea unor impresii în legătură cu Olimpiada şi ex­cursia la Leningrad, cu care s-a încheiat şederea în Uniunea So­vietică. — Echipa română participan­tă la cea de-a X-a Olimpiadă in­ternaţională de matematică, for­mată din 8 concurenţi, s-a îna­poiat în ţară cu patru premii: un premiu I, un premiu II şi două premii­ III. întrecerea a fost deosebit de strînsă. Intîlnirea cu cei peste 90 de concurenţi din 12 ţări ne-a dat posibilitatea unor discuţii, schimburi de opinii, confruntări de păreri. Concurenţii sunt nişte băieţi minunaţi, nu numai mari iubitori ai matematicii ci şi ai artelor, muzicii, literaturii, elevi cu o frumoasă şi temeinică cul­tură generală. Am vizitat îm­­pr­eună cu ei, cu mare interes şi plăcere Galeriile Tretiakov, Kremlinul, Muzeul Lenin de la Gorki, celebrul Ermitaj, Petro­­pavlovscul şi Petrodvoreţul — am participat la o seară de balet cu „Antoniu şi Cleopatra“. Ne-au impresionat ospitalita­tea gazdelor ca şi organizarea excelentă a desfăşurării olimpia­dei. Toate acestea ne-au creat clipe de o deosebită desfătare intelectuală şi estetică ce vor rămîne legate de cea de-a X-a Olimpiadă de matematică de la Moscova 1968. — Ce planuri de viitor ai, Horia? — Facultatea de matematică pură, o muncă intensă care , să-mi asigure drumul spre cer­cetarea ştiinţifică ... Dar şi o variantă — politehnica — în ca­zul în care voi constata că în­clinaţia mea spre matematică s-a oprit la o anumită înălţime, în ascensiune. Deocamdată însă mai am în faţă clasa a XI-a şi bacalaurea­tul. OLGA APOSTOL Iniţiativa organizării primei Olimpiade internaţionale aparţi­ne României, respectiv Societă­ţii române de matematică şi fizi­că în colaborare cu Ministerul Invăţămîntului. Prima Olimpia­dă s-a desfăşurat la Bucureşti în anul 1959. Următoarele au avut loc în ţările participante. Anul acesta, cea de-a zecea ediţie a confruntării s-a desfăşurat la Moscova între 7—18 iulie. România a repurtat succese însemnate la fiecare din ediţiile de pînă acum ale acestei presti­gioase manifestări ştiinţifice. In­tre acestea se înscriu la loc de cinste şi succesele obţinute de elevul Horia Călin Pop, absol­vent al clasei a XI-a a Liceului „Al. Papiu Ilarian" din Tg.-Mu­­reş. Elev deosebit de dotat, în­clinat spre un studiu permanent şi sistematic, Horia Pop a adus şi anul acesta pentru a doua oară consecutiv premiul III, a­­cesta avînd şi semnificaţia unui prinos de recunoştinţă ţării, şco­lii, profesorilor şi părinţilor pentru tot ce au făcut pentru el. O scurtă convorbire cu elevul Horia Pop, după întoarcerea a­ wam tffisää 8S58S s­emm mmi a Timpul probabil. Vreme uşor instabilă, cu cerul variabil, tem­porar noros, vor cădea averse locale de ploaie însoţite de des­cărcări electrice, mai frecvent în cursul după-amiezii. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 9—14 grade, iar maximele între 19—25 grade. Vint slab pî­nă la potrivit din vest. La tragerea Pronoexpres din seara zilei de 31 iulie a. c- au fost extrase numerele : Extragerea 1: 2, 40, 12, 36, 33, 14. Rezerve : 45, 41. Fond de premii: 411.397 lei. Extragerea a II-a : 21, 18, 2, 27, 17, 31. Rezerve: 14, 12. Fond de premii: 310.710 lei. 1.1. s. „mint sfi“ dil­ Tăi.­PitlirCS, Strada Zăgazului nr. 14, angajează imediat lin merceolog Condiţii de angajare: studii medii şi 5 ani vechime în mun­că administrativă. 1­ 11 |CI ic icpilil Condiţii de angajare: studii medii şi 4 ani vechime în funcţii administrative. Cei interesaţi se vor prezenta la direcţiunea întreprinderii. Informaţii se primesc la telefon 47­81. INTREPRIMDEREA MIHIERA HARGHITA ~ MIERCUREA-CIUC produce 5i I/vreo ea pe baza de Comanda ceram­cafină, cauciuc, hirtie, metalurgică etc. ANGAJEAZĂ IMEDIAT. — MINERI — AJUTORI MINERI — MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU SUBTERAN Se asigură cazare gratuită In cămine, masa contra cost de trei ori pe zi. Posibilităţi de califi­care. Doritorii se pot prezenta la sediul întreprinderii, oraşul Bălan, staţia C.F.R. Izvorul Oltului. Informații suplimenta­re se primesc te la serviciul personal al întreprinderii. §&uH&LL de ma^ă/ ele codea. Cepe,, de d/dvto-e­, de u-ovt^ |ff|v FARPU&// @ ®||] VAZE DE FLOR/ UM © S/eeiouR/ Vizitaţi m am organizată de Direcţia judeţeană a indu­striei locale în TG.-MUREŞ, str. Gheorghe . Sunt expuse peste 1.000 de soi produse industriale şi de larg ce de ul de Unităţile industriei bloc neţul nostru. Cu această ocazie, unităţile pot încheia contracte pentru an Expoziţia este deschisă fil orele 11—19. (Luni închisă).

Next