Steaua Roşie, noiembrie 1968 (Anul 19, nr. 260-285)

1968-11-01 / nr. 260

IGIENA ŞI ÎNTREŢINEREA GRUPURILOR SOCIALE din întreprinderile industriale Ora 14. La întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş are loc schimbul in producţie. Aproape în majo­ritatea locurilor de muncă a­­ceastă „operaţie“ de predare şi preluare a maşinilor şi unelte­lor de către muncitori se face din „mers“. In secţii şi ateliere, timp de un sfert de oră anima­ţia pare mai mare. Apoi totul­­intră în ritmul obişnuit al mun­cii. Nu-i urmărim pe munci­torii din schimbul doi, ci pe cei din schimbul întii. Unde? La cele două grupuri sociale din întreprindere. Ne intere­sează în ce condiţii îşi schim­bă hainele de protecţie cu cele care pleacă şi vin de la servi­ciu, cum sunt întreţinute şi funcţionează spălătoarele şi băile (cu duş), zilnic folosite de muncitori. Căci un grup social, cu toate elementele de igienă, este indispensabil din procesul muncii şi producţiei în oricare unitate economică. La I.U.I.U. grupurile sociale sunt spaţioase, cu multă lumină etc. Ele au fost construite în cele mai po­trivite locuri, evitîndu-se astfel distanţele mari de la un loc de muncă sau altul. Ceea ce este demn de remarcat, este faptul că toate instrucţiile sanitare sunt întreţinute cum se cuvine, hai­nele salariaţilor se păstrează în timpul orelor de lucru în ves­tiare special construite, cură­ţenia se menţine permanent. Fireşte că în asemenea condiţii, cînd băile şi spălătoarele func­ţionează, cînd deservirea de la vestiare se face operativ, cînd, cu alte cuvinte, grupul social este bine organizat, muncitorii nu-şi pierd timpul aşteptînd să se spele sau să se îmbrace cînd intră şi ies din producţie. La întreprinderea „Metalo­­tehnica“ la noua secţie de pre­lucrare, grupul social încă nu funcţionează. Muncitorii din secţia amintită folosesc grupul social al secţiei vecine. Rapor­tat la numărul muncitorilor, spaţiul e mic. Din această cau­ză se produc aglomerări. Unele chiuvete, robinete, duşuri nu funcţionează. Altele sunt defec­te. La ieşirea din schimburi, muncitorii sunt nevoiţi să aştep­te în rind la baie şi vestiare. Această situaţie neplăcută s-ar putea evita prin terminarea mai urgentă a lucrărilor de la grupul social din secţia nouă de prelucrare şi prin întreţine­rea permanentă a instalaţiilor sanitare de la spălătoarele şi băile existente în întreprindere. In scurtul nostru raid ne-am oprit şi la alte unităţi economi­ce: întreprinderea de reparaţii auto, secţia 11 sticlă aparţină­toare Prodcomplexului, sectorul de exploatare şi întreţinere auto — unitate aparţinătoare I.P.I. etc. Nu analizăm în parte modul cum sunt întreţinute şi cum funcţionează grupurile so­ciale de la întreprinderile a­­mintite. La toate se constată următoarele: lipsă de curăţenie, instalaţii sanitare defecte, pere­ţii încăperilor degradaţi, gea­muri sparte, mobilier stricat etc., etc. In alţi termeni spus, într-o serie de întreprinderi grupurile sociale nu funcţionează cum se cuvine, igiena şi întreţinerea lor lasă mult de dorit. Grupurile sociale fac parte din ansamblul condiţiilor pri­vind protecţia muncii în între­prinderi. Ele sunt folosite zilnic de muncitori. Ca atare, se im­pune de la sine buna organizare şi întreţinere a acestora, cu atît mai mult că ne aflăm în sezo­nul rece. In ansamblul pregăti­rilor pentru iarnă, conducerile întreprinderilor, sindicatele tre­buie să nu scape din vedere starea în care se află grupurile sociale. In prezent, la unele uni­tăți economice, ea nu este co­respunzătoare. C. CROITORU Fructificaţi toate posibilităţile (Urmare din pag. 1) toate cooperativele agricole din judeţul nostru. Trecîndu-se hotă­­rît şi din timp la fapte, acum mul­te C.A.P. pot lucra în ritm sporit la semănat. La Breaza de exem­plu, zilnic se insămînţează în me­die cite 25 ha. Muncindu-se astfel, s-a ajuns ca pînă ieri, din 540 ha griul să fie însămînţat pe 452 ha. La fel şi la Frunzeni. Şi aici din 580 ha griul a fost semănat pe 469 ha, sau la Dedrad, din 510 ha s-au realizat peste 420 ha. Aici sint create condiţii ca pină luni însă­­minţarea griului să fie terminată. La Solovast­ru insă s-a adoptat practica aşteptărilor. Aici,­ din 145 ha destinate culturii griului, abia au fost semănate 40 ha. Şi în a­­ceastă situaţie critică, ziln­ic abia dacă se însămînţează în jurul a 3­6 ha. Văzînd situaţia în care se află, abia acum, adică la înce­putul acestei săptămini, Teodor Crişan, preşedinte şi Ioan Perşa, inginerul C.A.P., s-au hotărît să treacă la reamplasarea griului. Curios! Noi i-am găsit lucrînd în­tr-o mirişte care nici măcar nu a fost arată din vară. Tot aici, un tractorist venit din I.M.A. Reghin, după disc, în loc de două grape avea numai una. Intrucît am păşit în luna noiem­brie şi ritmul de recoltare a po­rumbului se menţine sub 1.700 ha zilnic, scosul cartofilor încă nu s-a terminat iar pe cîmp sunt mari cantităţi de sfeclă netransportată se impune ca zilele bune de lucru, forţa de muncă, mijloacele de transport mai ales, să fie cit mai chibzuit folosite. Situaţia de pe teren mai arată că încă se lucrează în ritm­­slab şi la însămînţarea griului. In mul­te C.A.P., ca Petelea, Solovăstru în acest scop se efectuează arături pe mirişte, care n-a fost arată din vară. Dacă s-a ajuns la o măsură aşa de extremă, de ce s-a amî­­nat luarea unei asemenea hotârîri aşa de tardiv? Ţinînd seama că în C.A.P. griul trebuie însămînţat încă pe o supra­faţă de 19.491 ha, se im­pune luarea celor mai eficiente măsuri pentru terminarea în tim­pul cel mai scurt a acestei lucrări. Mica mecanizare (Urmare din pag. I) fizare. O dată cu întocmirea pla­nurilor M.T.O. se înscriu lucrări de mică mecanizare, fără ca ele să fi fost studiate temeinic în preala­bil. Se fac evaluări cu aproxima­ţie în ce priveşte eficienţa lor, iar cînd se trece la pregătirea aplicării acestora se constată că ele nu sunt absolut necesare, nu au eficiența dorită. O altă cauză a intirzierilor în­registrate în îndeplinirea planului de mică mecanizare este slaba pre­ocupare a întreprinderilor pentru întocmirea documentaţiei, pentru aprovizionarea cu materialele ne­cesare, pentru găsirea celor mai serioşi executanţi etc. Ca urmare documentaţiile sunt depuse cu mari întîrzieri şi de multe ori incomplete, necorespun­zătoare pentru aprobare. Un exem­plu elocvent în acest sens îl con­stituie Ilefor Tg.-Mureş care a pre­zentat cu întîrziere de 1—2 şi chiar 3 luni devizele nr. 5, 7, 8 şi 12 din acest an. Dar, chiar dacă se obţin creditele, unele unităţi ca Fabrica de confecţii Tirnava din Sighişoara, nu se străduiesc sâ le utilizeze în timpul planificat. Fa­bricii amintite, la 15 aprilie i s-a acordat un credit de 228.000 de lei pentru procurarea a 150 de mese industriale. Pînă la începutul lunii curente fabrica a folosit doar ju­mătate din banii acordaţi, cu toate că lucrarea trebuia încheiată la 15 august a. c. — Ce probleme credeţi că tre­buie rezolvate cu prioritate pen­tru recuperarea, cel puţin în par­te, a rămînerilor în urmă din pla­nul de mică mecanizare? — Conducerile întreprinderilor să analizeze cu simţ de răspunde­re, sistematic, mersul lucrărilor de mică mecanizare. Să se accelereze ritmul de execuţie a lucrărilor în regie sau antrepriză cu f­inanţare deschisă; să se mobilizeze forţele proprii şi să se trateze cu furni­zorii livrarea mai rapidă a utila­jelor. Organele tutelare ale între­prinderilor să le dea un sprijin substanţial pentru realizarea docu­mentaţiilor şi executarea lucrări­lor propriu-zise. — O ultimă întrebare: pentru că se apropie un nou an, cum cre­deţi că se pot crea, de pe acum, premisele pentru o aplicare pe scară mai largă a micii mecanizări in 1969? — Documentele de partid şi de stat prevăd ca in viitor întreprin­derile să realizeze un volum sporit de lucrări de mică mecanizare. Dar pentru atingerea acestui obiectiv se impune ca: întreprinderile să-şi fixeze de pe acum care anume lu­crări de mică mecanizare le vor realiza în 1969; la stabilirea obiec­tivelor cit mai reale să colaboreze cadre tehnice şi economice pentru determinarea cit mai exactă a pa­rametrilor funcţionali şi economici ai lucrărilor. Iar execuţia docu­mentaţiei să se înceapă de pe a­­cum ca să fie gata în timp util. Dacă se vor lua asemenea măsuri situaţia lucrărilor de mică mecani­zare se va schimba în bine. DEPUTATUL (urmate din pag. 1) cerea şi controlul activităţii loca­le de stat, stabilindu-se in acelaşi timp obligaţia lor de a prezenta dări de seamă în faţa alegătorilor asupra activităţii proprii şi a con­siliilor populare în care activează. Din proiectul legii se mai des­prinde că prin deputaţi, consiliile populare sunt în măsură să cu­noască mai adine problemele ce preocupă masele şi să întărească controlul activităţii aparatului lo­cal pe ţărim economic-gospodăresc, social-cultural şi administrativ. De aceea, deputatul trebuie să fie în permanentă legătură cu a­­legătorii săi, să se intereseze de nevoile lor şi de rezolvarea cereri­lor, reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilor făcute, informîndu-i aspura modului în care acestea au fost soluţionate. Pentru a-şi putea îndeplini sar­cinile ce le revin in legătură cu mandatul primit, deputaţii trebuie să fie sprijiniţi în acţiunile lor de conducerile organelor, instituţiilor şi întreprinderilor de stat, avînd totodată dreptul de a fi primiţi de către conducătorii organelor exe­cutive şi de depoziţie ale consilii­lor populare. Cu acest prilej, de­­­putaţii pot semnala deficienţe, ile­galităţi, întîrzieri ori practici ne­corespunzătoare şi pot prezenta ce­reri juste ale alegătorilor pe care ii reprezintă. In vederea participării la dezba­terile ce au loc în sesiuni, în con­siliile din care fac parte, şi a pregă­tirii interpelărilor, deputaţii pot cere oricind comitetului executiv informaţiile necesare dindu-li-se astfel posibilitatea practică de a contribui în modul cel mai activ la rezolvarea problemelor locale ale cetăţenilor Apreciind experienţa pozitivă a­­cumulată de fostele sfaturi popu­lare, principalele forme de legătu­ră între deputaţi şi alegători vor rămîne şi pe mai departe comite­tele de cetăţeni pe circumscripţii electorale şi consfătuirile cu ale­gătorii. Exercitîndu-şi împuternici­rile de reprezentanţi ai oamenilor muncii, deputaţii antrenează cetă­ţenii din circumscripţia lor la ac­ţiunile cu caracter obştesc, de în­frumuseţare şi bună gospodărire a localităţii lor, iar cu ocazia întîl­­nirilor discută şi fac propuneri privind ordinea de zi a viitoarelor sesiuni, se informează în privinţa modului de aducere la îndeplinire a hotărîrilor consiliului popular şi a deciziilor comitetului executiv, luînd în acelaşi timp cunoştinţă de preocupările şi nevoile alegătorilor. Experienţa de pînă acum a dove­dit că cei mai mulţi deputaţi sînt conştienţi de sarcinile ce le revin, îndeplinindu-şi cu cinste mandatul Încredinţat. Alegătorii au fost sprijiniţi de deputaţii lor in toate acţiunile colective (construcţii so­­cial-culturale, aprovizionarea cu material lemnos de foc şi de con­strucţii, amenajarea de zone verzi etc.), ajutîndu-i totodată şi la re­zolvarea unor interese personale. Cunoscînd însă unele greutăţi întîmpinate de deputaţi în intere­sul manifestat pentru rezolvarea operativă a unor drepturi legitime ale alegătorilor lor, de către con­ducerile unor instituţii sau între­prinderi locale, îndeosebi cînd a­­cestea nu sunt subordonate direct consiliilor populare, cit şi pentru prevenirea unor manifestări de bi­rocratism sau formalism in acest domeniu, apreciem că ar fi bine­venită o precizare expresă în pro­iectul legii (art. 33 lit. h), privind obligaţia conducătorilor instituţii­lor şi organizaţiilor socialiste de orice fel de a sprijini acţiunile deputaţilor întreprinse în exerci­tarea mandatului lor, punîndu-li­­se la dispoziţie datele şi explicaţii­le necesare pentru a putea infor­ma alegătorii despre modul în care li s-au rezolvat cererile, reclama­­ţiile, sesizările şi propunerile fă­cute. Credem că o astfel de dispo­ziţie ar asigura cadrul legal nece­sar tuturor deputaţilor, chiar dacă nu îndeplinesc funcţii in organele locale ale administraţiei de stat, să se preocupe cu mai mare efi­cienţă de problemele cetăţenilor pe care îi reprezintă. Consiliilor populare le revin sar­cini sporite în garantarea şi exer­citarea drepturilor democratice ale cetăţenilor, respectarea legali­tăţii socialiste şi menţinerea ordi­­nei publice. Ţinînd seama de ra­porturile noi ce urmează a se sta­bili intre consiliile populare şi or­ganele judecătoreşti, prin alegerea şi revocarea judecătorească pen­tru judecătorii şi tribunalul jude­ţean, precum şi a procurorului-şef al procuraturii judeţene, conside­răm că deputaţilor din consiliile populare le revin şi unele îndato­riri privind buna distribuire a jus­tiţiei pe cuprinsul judeţelor, ora­şelor şi comunelor noastre. Mereu prezent în mijlocul ale­gătorilor, deputatul are posibilita­tea sa cunoască direct problemele mari şi mici care îi preocupă. Înarmat cu simţul dreptăţii şi e­­chităţii sociale, deputatului ar tre­bui să i se recunoască dreptul de a interveni în mod imparţial în multe din litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti pentru a furniza judecătorilor date şi rela­ţii, pe care, prin intermediul mar­torilor propuşi de părţile interesa­te, nu le poate obţine. O astfel de intervenţie ar fi deosebit de utilă in procesele de divorţ, plasare de copii, litigii locative, iar în penal, în cazul reabilitărilor judiciare, infracţiuni de huliganism etc. De aceea, o prevedere expresă a acestui drept în capitolul V al proiectului de lege la care ne re­ferim, ar întregi şi mai mult ca­litatea deputatului de exponent al opiniei publice din circumscrip­ţia sa electorală. Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, corespunde pe deplin cerinţelor actuale ale societăţii noastre şi in­tereselor întregului popor. Dispo­ziţiile sale asigură deputaţilor toa­te condiţiile pentru desfăşurarea unei activităţi multilaterale, în in­teresul alegătorilor şi al întregii noastre societăţi. PIERRE SOUVESTRE MARCEL ALL A/A/ Toată lumea privea concentrată intrarea. Uşa se deschisese cu zgomot şi Loupart, zis Pătratul, amantul frumoasei Josefina îşi făcu apariţia, cu ochii săi strălucitori, buzele zimbitoare sub fi­­na-i mustaţă în furculiţă. Loupart sosea încadrat de doi agenţi de poliţie . — Asta de exemplu, observă unul, e mai mult decit a juca popice. Loupart zis Pătratul auzind replica ii răspunse fără să piardă nimic din frumoasa sa prestanţă. — Mai mult de fapt. O să vă cadă falca. Agenţii au rămas în pragul uşii şi atunci Pă­tratul s a întors spre ei : — Vă mulțumesc domnilor, zise el pe cel mai amabil ton. Vă sunt recunoscător că m-ați con­dus pînă aici. Acum nu mai îmi este frică de nimic, deci permiteți-mi să vă ofer un pahar cu vin. Cei doi polițiști care au rămas tot timpul în penumbră au ezitat o clipă, apoi timiditatea a învins, își luară rămas bun. Josefina se ridicase. Galant înainte de toate. Pătratul a depus pe buzele amantei sale, cu andrețe, o lungă sărutare de dragoste. Această demonstrație solemnă o dată terminată Lou­part începu să explice : — Mda... Deci, în momentul cînd mă căram cu mîinile in buzunare visînd-o pe iubita mea, iată că se apucă poliţia de razie. Foarte politi­cos am cerut atunci celor doi curcani din secto­rul nouăspr’ezece, care-şi făceau rondul să bine­­voiască să mă conducă pînă la mine !... Pen­tru­ că vedeţi aveam trac, aşa le-am spus... şi iată! Urmă un hohot de rîs. Dar Loupart se deba­rasa rapid de toate amabilitățile anturajului și invită pe toți consumatorii cabaretului să nu se mai ocupe de importanta sa persoană. El o des­­jușea acum pe Josefina: „Ce s-a mai întîmplat maimuțica ?“. Fata abia șoptind, îi povestea convorbirea pe care a avut-o pe bulevardul Magenta cu burghezul care o confundase cu o mică lucrătoare. Loupart aproba clătinînd scurt din cap. Cind a aflat că întîlnirea a fost fixată pe sîmbătă, apașul murmură: „Mii de draci! Va trebui să ne descurcăm. E destulă treabă săptămîna asta, de zău nu mai ştiu unde mi-e capul... Sint afaceri bune astea, dar mai ales o să discutăm după ce vedem dacă nu pică astă­­seară mai urgent. Tu ai un scris frumos bob­o­­celule ? Deci e momentul să m­i-l arăţi. Am de făcut o scrisoare, iei un toc, cerneală şi zgîrie-mi pe hîrtie ce-ţi zic eu acum : „Domnule, nu sunt decit o sărmană fată, dar plină de simţire şi cinste. Altfel spus, nu-mi place să văd că se face rău în jurul meu şi dacă mă credeţi, o dată cu primirea acestei scrisori, veţi avea o­­chiul aţintit asupra unui individ pe care îl cu­nosc şi care îmi este foarte apropiat. Poate că agenții dv. v-au informat deja că eram amanta numitului Loupart zis Pătratul. Asta nu caut să v-o ascund, ba dimpotrivă mă laud cu plă­cere cu ea. Scurt, trebuie să vă spun ceea ce am auzit și vă jur pe capul mamei mele că to­tul este adevărat. Ei bine, Loupart vrea să dea o lovitură murdară...“. Josefina se opri din scris : — Ce te-a apucat ? zise ea. — Zi-i înainte și nu-ți bate capul... — Nu înțeleg nimic din povestea asta ! N-o să ai neplăceri cu ea ? — Drace, replică furios Loupart. — Dar, insistă Josefina, e adevărat că vei da o lovitură murdară ? — Astea nu-s chestii care te privesc, conchi­se sec Loupart. Josefina ascultătoare amină pe mai tîrziu satisfacerea curiozității sale și își in­vită amantul să continue : — Dăi deci drumul! zise ea resemnată. Pă­tratul nu răspunse. Privea de citeva minute cu deosebită atenție grupul din jurul Ernestinei şi pe tinerii ei adoratori. Generosul Infanterist oferea pentru a doua oară o frapieră de vin cald. „Da, explica Ernestina lui Mimille în timp ce Infanteristul dădea din cap în semn de apro­bare, da. Bărbosul este cum s-ar spune şeful bandei Cifrelor, după Loupart, bineînţeles ! Ci­frele, nu-i aşa Infanteristule, sunt semne de re­cunoaştere . . (Fa urma) II­ O SCRISOARE­ ­ \ \ JfiElMp ♦III­­,-vf 'L r ' Ic ,ff KCI­­­T* ' îi»,J■ ■■I -b $ vum Peisaj industrial tîrgumureșean 150 de ani de la înfiinţarea primelor cursuri de inginerie in limba romană ! Urmare din pag. I) tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, prin care îşi exprimă adeziunea deplină la înţeleaptă şi clarvăzătoarea politică a Par­tidului Comunist Român, poli­tică de înaltă principialitate, menită să asigure progresul ne­încetat şi un puternic prestigiu naţiunii noastre. Profund emo­ţionaţi — se spune printre alte­le în telegramă — de cuvintele calde cuprinse in mesajul dum­neavoastră, cuvinte de înaltă şi aleasă preţuire, dascăli şi stu­denţi mărturisim hotărirea fer­mă de a continua şi îmbogăţi glorioasele tradiţii ale înainta­şilor, de a munci cu entuziasm şi devotament pentru pregăti­rea temeinică a zeci de mii de ingineri, misiune de mare răs­pundere şi de hotăritoare im­portanţă pentru ridicarea pe noi culmi a tehnicii şi ştiinţei în patria noastră socialistă. (Agerpres) C­ăs­ă­t­o­r­i­a (Urmare din pag. 1) primit asigurarea noastră că nu le va apare numele. O tinără. Şi eu visez o căsăto­rie fericită, un soţ atent şi cava­ler, copii frumoşi. Da, cunoaşte­rea are un rol foarte mare. Dar intervine altceva: timpul. Adică, o fată să aştepte „cel puţin 4 ani“ ca apoi... băiatul să ajungă la concluzia că nu e cea mai in­dicată să-i fie soţie ? Timpul e ireversibil; de acest adevăr tre­buie să ţină cont în fiecare mo­ment băieţii. Nu vreau să jig­nesc pe nimeni, dar există tineri care privesc prea uşor problemele vieţii. O soră medicală. Caracterul are un rol mare şi trebuie stu­diat cit mai bine. Soţul meu s-a purtat în familie foarte frumos. Avea în schimb un caracter slab şi a intrat într-un cerc de prie­teni care l-au influenţat în rău. Şi eu sunt de vină, recunosc, nu m-am opus plecărilor sale ne­justificate şi prea dese de acasă. Acum suferim toţi trei: copilul, el şi eu. Idei interesante, argumente şi păreri personale sau evidenţiat şi intr-o discuţie pe această temă cu ciţiva elevi-seralişti de la Li­ceul „Al. Papiu Ilarian“ din Tg.­­Mureş: Iulia Baciu, controlor de cali­tate (cl. XH-a C). Atît fetele cit şi băieţii să se gîndească foarte, foarte bine înaintea pasului ho­­tăritor. Primul an in căsătorie e destul de dificil — e vorba de a­­comodare. După cum văd eu, lu­crul cel mai important într-o că­sătorie e că ambii soţi să facă totul pentru a menţine continuu iubirea. Szöcs László, lăcătuş (cl. XII-a C). Nu sunt căsătorit, însă la cei 26 de ani ai mei se cade să am o concepţie clară. Pînă acum, am ajuns la citeva concluzii: fireşte, cunoaşterea reciproca l-am, iubire adevărată şi dorinţă co­mună de modelare a caracterelor, a concepţiilor. La noi în familie am două exemple diametral opu­se. Fratele meu s-a încăpăţînat ca un copil şi s-a căsătorit fără să ţină cont de nimic. Astăzi e despărţit şi duce o viaţă dezordo­nată. Părinţii mei, in schimb şi acum la vîrsta părului nins sint un exemplu strălucit pentru mine: se iubesc ca doi proaspeţi căsă­toriţi şi tot timpul sînt împreună. Cînd mama e la coafor, de pildă, tata merge m întimpinarea ei. Ce poate fi mai fermecător de frumos într-o căsătorie decit o iubire şi o înţelegere continuă ? Aşa îmi doresc şi eu familia. Aron Alexandru, muncitor şi Eugenia Pop, ţesătoare (cl. XI-a A). Aron: înaintea căsătoriei, tine­rii să fie siguri că pot evita ne­înţelegerile dintre ei, oricit de mici ar fi ele. In privinţa cunoaş­­terii eu am cu totul altă concep­ţie: sint cazuri cînd 2—3 luni sunt suficiente pentru studiu. Bineînţeles, un studiu serios. Eugenia: Eu te contrazic: e ne­voie de cel puţin un an. Sunt pentru logodnă. Aron’. Nu există cazuri cînd s-au cunoscut înainte de căsăto­rie 4—5 ani şi apoi au divorţat ? Totul depinde de cei doi. In ge­neral e bine să ţinem cont şi de excepţii- Eu, de pildă, după două luni m-am căsătorit. Ii mulţumesc soţiei că se străduieşte alături de mine să păstrăm o armonie deo­sebit de plăcută în familie. — Ce comunicaţi tinerilor care sînt în pragul căsătoriei ? Eugenia: Întotdeauna băiatul să se gîndească mai bine, mai lucid şi mai aprofundat decit fa­ta. Aron: Cu orice preţ, tînăra pe­reche să evite prima ceartă în familie și întodeauna să lase unul după altul. . . . Oameni de cele mai diferi­­te vîrste și preocupări au răspuns cu amabilitate anchetei noastre Din numeroasele puncte de ve­dere am consemnat doar citeva. Deosebit de grăitor este faptul că fiecare interlocutor — căsăto­rit sau nu — a ţinut să subli­nieze in repetate rinduri necesi­tatea cunoaşterii reciproce, marea responsabilitate socială şi morală de care trebuie să fie animaţi cei care se hotărăsc să-şi întemeieze un cămin. Căsătoria e o proble­mă deosebit de delicată, cu largi răsfringeri şi influenţe în viaţa personală. Desigur, buna ei reu­şită depinde in primul rind de cei doi soţi, de felul cum ştiu ei să-şi facă viaţa cit mai fericită. In societatea noastră socialistă, unde familia constituie una din verigile sociale de cea mai mare importanţă in educarea şi for­­marea personalităţii umane multi­lateral dezvoltate, e foarte firesc ca schimbul de opinii şi intere­sul comun să capete arii de am­ploare din ce în ce mai mari. In slujba cumpărătorilor (Urmare din pag. 4) - - »- *-■ 4* «-/ *• k * rilor, plata direct la vînzător, deservirea la domiciliu etc. Da­că în anul 1961 în oraşul nos­tru exista un singur magazin cu autoservire, astăzi funcţionează 11 asemenea unităţi. In 22 uni­tăţi se vinde piine, în 8 unităţi mezeluri-brînzeturi, în 13 ma­gazine came etc. Toate acestea au contribuit la creşterea volu­mului desfacerii de produse că­tre populaţie. Numai în primele 9 luni din acest an s-au vîndut mărfuri în valoare de peste 223 de milioane lei. Productivitatea muncii lucrătorilor din comerţ a crescut de la 92.000 lei/om în 1949 la 393.000 lei în 1958 şi la 624.000 lei în 1968, asigurind şi o deservire m­ai rapidă a cum­părătorilor. Rezultatele însemnate în creş­terea volumului circulaţiei măr­furilor,­in îmbunătăţirea ba­zei tehnico-materiale, în creş­terea productivităţii muncii şi organizarea din ce în ce mai bine a unităţilor au contribuit ■.»•­la imbunătaţiea­­ ifb­licatorilor wecontraro-financiari. Cheltuieli­le de circulaţie din anul 1968 au scăzut cu 8 la sută faţă de cele înregistrate în urmă cu 2 ani. Obţinerea rezultatelor bune a fost posibilă datorită preocupării permanente ce există pentru calificarea şi specializarea cadre­lor din comerţ. In ultima vre­me, unitatea noastră a primit 69 cadre calificate prin şcoli profesionale. Astăzi, în unităţile O.C.L. Ali­mentara lucrează oameni destoi­nici, îndrăgostiţi de meseria pe care şi-au ales-o. Pe piepturile multora dintre ei strălucesc in­signe de „Fruntaş în întrecerea socialistă“, decoraţii. Eugen Szabó, Maria Săcălean, Rudolf Kelbinski, Ecaterina Moldovan, Ana Pop, Elena Şuteu, Buta Árpád, Csaba Elisabeta, Minor Iosif, Abraham Ernest, Biro Şte­fan, Abram Albert, Meşter Francisc şi alţii sunt apreciaţi şi stimaţi de cumpărători. Rezultatele frumoase obţinu­te de unităţile comerciale sunt umbrite insă de unele lipsuri manifestate în domeniul aprovi­zionării ritmice cu unele pro­duse, de unii lucrători care nu manifestă interes faţă de avutul obştesc. Folosind experienţa acumula­tă pînă acum, depunînd noi e­­forturi pentru perfecţionarea metodelor de muncă, lucrătorii de la O.C.L. Alimentara vor reuşi să-şi îmbunătăţească şi mai mult activitatea. Agregat de preparare a argilei La Fabrica de ţigle şi cărămizi „7 Noiembrie" din Sighişoara a intrat în faza de experimentare un ti­pu agregat: siloz cu farfurie şi melc pentru argilă. Construit pentru prima dată în ţară la Uzi­nele „Progresul“ din Brăila, noua instalaţie are caracteristici supe­rioare : randament sporit, omoge­nizare superioară a pastei; totoda­tă, silozul asigură trecerea direc­tă a argilei din linia de concasare în presele de fasonare, eliminîndu­­se faza premergătoare fabricației calupurilor de pastă.

Next