Steaua Roşie, noiembrie 1968 (Anul 19, nr. 260-285)
1968-11-01 / nr. 260
IGIENA ŞI ÎNTREŢINEREA GRUPURILOR SOCIALE din întreprinderile industriale Ora 14. La întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară din Tg.-Mureş are loc schimbul in producţie. Aproape în majoritatea locurilor de muncă această „operaţie“ de predare şi preluare a maşinilor şi uneltelor de către muncitori se face din „mers“. In secţii şi ateliere, timp de un sfert de oră animaţia pare mai mare. Apoi totulintră în ritmul obişnuit al muncii. Nu-i urmărim pe muncitorii din schimbul doi, ci pe cei din schimbul întii. Unde? La cele două grupuri sociale din întreprindere. Ne interesează în ce condiţii îşi schimbă hainele de protecţie cu cele care pleacă şi vin de la serviciu, cum sunt întreţinute şi funcţionează spălătoarele şi băile (cu duş), zilnic folosite de muncitori. Căci un grup social, cu toate elementele de igienă, este indispensabil din procesul muncii şi producţiei în oricare unitate economică. La I.U.I.U. grupurile sociale sunt spaţioase, cu multă lumină etc. Ele au fost construite în cele mai potrivite locuri, evitîndu-se astfel distanţele mari de la un loc de muncă sau altul. Ceea ce este demn de remarcat, este faptul că toate instrucţiile sanitare sunt întreţinute cum se cuvine, hainele salariaţilor se păstrează în timpul orelor de lucru în vestiare special construite, curăţenia se menţine permanent. Fireşte că în asemenea condiţii, cînd băile şi spălătoarele funcţionează, cînd deservirea de la vestiare se face operativ, cînd, cu alte cuvinte, grupul social este bine organizat, muncitorii nu-şi pierd timpul aşteptînd să se spele sau să se îmbrace cînd intră şi ies din producţie. La întreprinderea „Metalotehnica“ la noua secţie de prelucrare, grupul social încă nu funcţionează. Muncitorii din secţia amintită folosesc grupul social al secţiei vecine. Raportat la numărul muncitorilor, spaţiul e mic. Din această cauză se produc aglomerări. Unele chiuvete, robinete, duşuri nu funcţionează. Altele sunt defecte. La ieşirea din schimburi, muncitorii sunt nevoiţi să aştepte în rind la baie şi vestiare. Această situaţie neplăcută s-ar putea evita prin terminarea mai urgentă a lucrărilor de la grupul social din secţia nouă de prelucrare şi prin întreţinerea permanentă a instalaţiilor sanitare de la spălătoarele şi băile existente în întreprindere. In scurtul nostru raid ne-am oprit şi la alte unităţi economice: întreprinderea de reparaţii auto, secţia 11 sticlă aparţinătoare Prodcomplexului, sectorul de exploatare şi întreţinere auto — unitate aparţinătoare I.P.I. etc. Nu analizăm în parte modul cum sunt întreţinute şi cum funcţionează grupurile sociale de la întreprinderile amintite. La toate se constată următoarele: lipsă de curăţenie, instalaţii sanitare defecte, pereţii încăperilor degradaţi, geamuri sparte, mobilier stricat etc., etc. In alţi termeni spus, într-o serie de întreprinderi grupurile sociale nu funcţionează cum se cuvine, igiena şi întreţinerea lor lasă mult de dorit. Grupurile sociale fac parte din ansamblul condiţiilor privind protecţia muncii în întreprinderi. Ele sunt folosite zilnic de muncitori. Ca atare, se impune de la sine buna organizare şi întreţinere a acestora, cu atît mai mult că ne aflăm în sezonul rece. In ansamblul pregătirilor pentru iarnă, conducerile întreprinderilor, sindicatele trebuie să nu scape din vedere starea în care se află grupurile sociale. In prezent, la unele unități economice, ea nu este corespunzătoare. C. CROITORU Fructificaţi toate posibilităţile (Urmare din pag. 1) toate cooperativele agricole din judeţul nostru. Trecîndu-se hotărît şi din timp la fapte, acum multe C.A.P. pot lucra în ritm sporit la semănat. La Breaza de exemplu, zilnic se insămînţează în medie cite 25 ha. Muncindu-se astfel, s-a ajuns ca pînă ieri, din 540 ha griul să fie însămînţat pe 452 ha. La fel şi la Frunzeni. Şi aici din 580 ha griul a fost semănat pe 469 ha, sau la Dedrad, din 510 ha s-au realizat peste 420 ha. Aici sint create condiţii ca pină luni însăminţarea griului să fie terminată. La Solovastru insă s-a adoptat practica aşteptărilor. Aici, din 145 ha destinate culturii griului, abia au fost semănate 40 ha. Şi în această situaţie critică, zilnic abia dacă se însămînţează în jurul a 36 ha. Văzînd situaţia în care se află, abia acum, adică la începutul acestei săptămini, Teodor Crişan, preşedinte şi Ioan Perşa, inginerul C.A.P., s-au hotărît să treacă la reamplasarea griului. Curios! Noi i-am găsit lucrînd într-o mirişte care nici măcar nu a fost arată din vară. Tot aici, un tractorist venit din I.M.A. Reghin, după disc, în loc de două grape avea numai una. Intrucît am păşit în luna noiembrie şi ritmul de recoltare a porumbului se menţine sub 1.700 ha zilnic, scosul cartofilor încă nu s-a terminat iar pe cîmp sunt mari cantităţi de sfeclă netransportată se impune ca zilele bune de lucru, forţa de muncă, mijloacele de transport mai ales, să fie cit mai chibzuit folosite. Situaţia de pe teren mai arată că încă se lucrează în ritmslab şi la însămînţarea griului. In multe C.A.P., ca Petelea, Solovăstru în acest scop se efectuează arături pe mirişte, care n-a fost arată din vară. Dacă s-a ajuns la o măsură aşa de extremă, de ce s-a amînat luarea unei asemenea hotârîri aşa de tardiv? Ţinînd seama că în C.A.P. griul trebuie însămînţat încă pe o suprafaţă de 19.491 ha, se impune luarea celor mai eficiente măsuri pentru terminarea în timpul cel mai scurt a acestei lucrări. Mica mecanizare (Urmare din pag. I) fizare. O dată cu întocmirea planurilor M.T.O. se înscriu lucrări de mică mecanizare, fără ca ele să fi fost studiate temeinic în prealabil. Se fac evaluări cu aproximaţie în ce priveşte eficienţa lor, iar cînd se trece la pregătirea aplicării acestora se constată că ele nu sunt absolut necesare, nu au eficiența dorită. O altă cauză a intirzierilor înregistrate în îndeplinirea planului de mică mecanizare este slaba preocupare a întreprinderilor pentru întocmirea documentaţiei, pentru aprovizionarea cu materialele necesare, pentru găsirea celor mai serioşi executanţi etc. Ca urmare documentaţiile sunt depuse cu mari întîrzieri şi de multe ori incomplete, necorespunzătoare pentru aprobare. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie Ilefor Tg.-Mureş care a prezentat cu întîrziere de 1—2 şi chiar 3 luni devizele nr. 5, 7, 8 şi 12 din acest an. Dar, chiar dacă se obţin creditele, unele unităţi ca Fabrica de confecţii Tirnava din Sighişoara, nu se străduiesc sâ le utilizeze în timpul planificat. Fabricii amintite, la 15 aprilie i s-a acordat un credit de 228.000 de lei pentru procurarea a 150 de mese industriale. Pînă la începutul lunii curente fabrica a folosit doar jumătate din banii acordaţi, cu toate că lucrarea trebuia încheiată la 15 august a. c. — Ce probleme credeţi că trebuie rezolvate cu prioritate pentru recuperarea, cel puţin în parte, a rămînerilor în urmă din planul de mică mecanizare? — Conducerile întreprinderilor să analizeze cu simţ de răspundere, sistematic, mersul lucrărilor de mică mecanizare. Să se accelereze ritmul de execuţie a lucrărilor în regie sau antrepriză cu finanţare deschisă; să se mobilizeze forţele proprii şi să se trateze cu furnizorii livrarea mai rapidă a utilajelor. Organele tutelare ale întreprinderilor să le dea un sprijin substanţial pentru realizarea documentaţiilor şi executarea lucrărilor propriu-zise. — O ultimă întrebare: pentru că se apropie un nou an, cum credeţi că se pot crea, de pe acum, premisele pentru o aplicare pe scară mai largă a micii mecanizări in 1969? — Documentele de partid şi de stat prevăd ca in viitor întreprinderile să realizeze un volum sporit de lucrări de mică mecanizare. Dar pentru atingerea acestui obiectiv se impune ca: întreprinderile să-şi fixeze de pe acum care anume lucrări de mică mecanizare le vor realiza în 1969; la stabilirea obiectivelor cit mai reale să colaboreze cadre tehnice şi economice pentru determinarea cit mai exactă a parametrilor funcţionali şi economici ai lucrărilor. Iar execuţia documentaţiei să se înceapă de pe acum ca să fie gata în timp util. Dacă se vor lua asemenea măsuri situaţia lucrărilor de mică mecanizare se va schimba în bine. DEPUTATUL (urmate din pag. 1) cerea şi controlul activităţii locale de stat, stabilindu-se in acelaşi timp obligaţia lor de a prezenta dări de seamă în faţa alegătorilor asupra activităţii proprii şi a consiliilor populare în care activează. Din proiectul legii se mai desprinde că prin deputaţi, consiliile populare sunt în măsură să cunoască mai adine problemele ce preocupă masele şi să întărească controlul activităţii aparatului local pe ţărim economic-gospodăresc, social-cultural şi administrativ. De aceea, deputatul trebuie să fie în permanentă legătură cu alegătorii săi, să se intereseze de nevoile lor şi de rezolvarea cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilor făcute, informîndu-i aspura modului în care acestea au fost soluţionate. Pentru a-şi putea îndeplini sarcinile ce le revin in legătură cu mandatul primit, deputaţii trebuie să fie sprijiniţi în acţiunile lor de conducerile organelor, instituţiilor şi întreprinderilor de stat, avînd totodată dreptul de a fi primiţi de către conducătorii organelor executive şi de depoziţie ale consiliilor populare. Cu acest prilej, deputaţii pot semnala deficienţe, ilegalităţi, întîrzieri ori practici necorespunzătoare şi pot prezenta cereri juste ale alegătorilor pe care ii reprezintă. In vederea participării la dezbaterile ce au loc în sesiuni, în consiliile din care fac parte, şi a pregătirii interpelărilor, deputaţii pot cere oricind comitetului executiv informaţiile necesare dindu-li-se astfel posibilitatea practică de a contribui în modul cel mai activ la rezolvarea problemelor locale ale cetăţenilor Apreciind experienţa pozitivă acumulată de fostele sfaturi populare, principalele forme de legătură între deputaţi şi alegători vor rămîne şi pe mai departe comitetele de cetăţeni pe circumscripţii electorale şi consfătuirile cu alegătorii. Exercitîndu-şi împuternicirile de reprezentanţi ai oamenilor muncii, deputaţii antrenează cetăţenii din circumscripţia lor la acţiunile cu caracter obştesc, de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţii lor, iar cu ocazia întîlnirilor discută şi fac propuneri privind ordinea de zi a viitoarelor sesiuni, se informează în privinţa modului de aducere la îndeplinire a hotărîrilor consiliului popular şi a deciziilor comitetului executiv, luînd în acelaşi timp cunoştinţă de preocupările şi nevoile alegătorilor. Experienţa de pînă acum a dovedit că cei mai mulţi deputaţi sînt conştienţi de sarcinile ce le revin, îndeplinindu-şi cu cinste mandatul Încredinţat. Alegătorii au fost sprijiniţi de deputaţii lor in toate acţiunile colective (construcţii social-culturale, aprovizionarea cu material lemnos de foc şi de construcţii, amenajarea de zone verzi etc.), ajutîndu-i totodată şi la rezolvarea unor interese personale. Cunoscînd însă unele greutăţi întîmpinate de deputaţi în interesul manifestat pentru rezolvarea operativă a unor drepturi legitime ale alegătorilor lor, de către conducerile unor instituţii sau întreprinderi locale, îndeosebi cînd acestea nu sunt subordonate direct consiliilor populare, cit şi pentru prevenirea unor manifestări de birocratism sau formalism in acest domeniu, apreciem că ar fi binevenită o precizare expresă în proiectul legii (art. 33 lit. h), privind obligaţia conducătorilor instituţiilor şi organizaţiilor socialiste de orice fel de a sprijini acţiunile deputaţilor întreprinse în exercitarea mandatului lor, punîndu-lise la dispoziţie datele şi explicaţiile necesare pentru a putea informa alegătorii despre modul în care li s-au rezolvat cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile făcute. Credem că o astfel de dispoziţie ar asigura cadrul legal necesar tuturor deputaţilor, chiar dacă nu îndeplinesc funcţii in organele locale ale administraţiei de stat, să se preocupe cu mai mare eficienţă de problemele cetăţenilor pe care îi reprezintă. Consiliilor populare le revin sarcini sporite în garantarea şi exercitarea drepturilor democratice ale cetăţenilor, respectarea legalităţii socialiste şi menţinerea ordinei publice. Ţinînd seama de raporturile noi ce urmează a se stabili intre consiliile populare şi organele judecătoreşti, prin alegerea şi revocarea judecătorească pentru judecătorii şi tribunalul judeţean, precum şi a procurorului-şef al procuraturii judeţene, considerăm că deputaţilor din consiliile populare le revin şi unele îndatoriri privind buna distribuire a justiţiei pe cuprinsul judeţelor, oraşelor şi comunelor noastre. Mereu prezent în mijlocul alegătorilor, deputatul are posibilitatea sa cunoască direct problemele mari şi mici care îi preocupă. Înarmat cu simţul dreptăţii şi echităţii sociale, deputatului ar trebui să i se recunoască dreptul de a interveni în mod imparţial în multe din litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti pentru a furniza judecătorilor date şi relaţii, pe care, prin intermediul martorilor propuşi de părţile interesate, nu le poate obţine. O astfel de intervenţie ar fi deosebit de utilă in procesele de divorţ, plasare de copii, litigii locative, iar în penal, în cazul reabilitărilor judiciare, infracţiuni de huliganism etc. De aceea, o prevedere expresă a acestui drept în capitolul V al proiectului de lege la care ne referim, ar întregi şi mai mult calitatea deputatului de exponent al opiniei publice din circumscripţia sa electorală. Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, corespunde pe deplin cerinţelor actuale ale societăţii noastre şi intereselor întregului popor. Dispoziţiile sale asigură deputaţilor toate condiţiile pentru desfăşurarea unei activităţi multilaterale, în interesul alegătorilor şi al întregii noastre societăţi. PIERRE SOUVESTRE MARCEL ALL A/A/ Toată lumea privea concentrată intrarea. Uşa se deschisese cu zgomot şi Loupart, zis Pătratul, amantul frumoasei Josefina îşi făcu apariţia, cu ochii săi strălucitori, buzele zimbitoare sub fina-i mustaţă în furculiţă. Loupart sosea încadrat de doi agenţi de poliţie . — Asta de exemplu, observă unul, e mai mult decit a juca popice. Loupart zis Pătratul auzind replica ii răspunse fără să piardă nimic din frumoasa sa prestanţă. — Mai mult de fapt. O să vă cadă falca. Agenţii au rămas în pragul uşii şi atunci Pătratul s a întors spre ei : — Vă mulțumesc domnilor, zise el pe cel mai amabil ton. Vă sunt recunoscător că m-ați condus pînă aici. Acum nu mai îmi este frică de nimic, deci permiteți-mi să vă ofer un pahar cu vin. Cei doi polițiști care au rămas tot timpul în penumbră au ezitat o clipă, apoi timiditatea a învins, își luară rămas bun. Josefina se ridicase. Galant înainte de toate. Pătratul a depus pe buzele amantei sale, cu andrețe, o lungă sărutare de dragoste. Această demonstrație solemnă o dată terminată Loupart începu să explice : — Mda... Deci, în momentul cînd mă căram cu mîinile in buzunare visînd-o pe iubita mea, iată că se apucă poliţia de razie. Foarte politicos am cerut atunci celor doi curcani din sectorul nouăspr’ezece, care-şi făceau rondul să binevoiască să mă conducă pînă la mine !... Pentru că vedeţi aveam trac, aşa le-am spus... şi iată! Urmă un hohot de rîs. Dar Loupart se debarasa rapid de toate amabilitățile anturajului și invită pe toți consumatorii cabaretului să nu se mai ocupe de importanta sa persoană. El o desjușea acum pe Josefina: „Ce s-a mai întîmplat maimuțica ?“. Fata abia șoptind, îi povestea convorbirea pe care a avut-o pe bulevardul Magenta cu burghezul care o confundase cu o mică lucrătoare. Loupart aproba clătinînd scurt din cap. Cind a aflat că întîlnirea a fost fixată pe sîmbătă, apașul murmură: „Mii de draci! Va trebui să ne descurcăm. E destulă treabă săptămîna asta, de zău nu mai ştiu unde mi-e capul... Sint afaceri bune astea, dar mai ales o să discutăm după ce vedem dacă nu pică astăseară mai urgent. Tu ai un scris frumos bobocelule ? Deci e momentul să mi-l arăţi. Am de făcut o scrisoare, iei un toc, cerneală şi zgîrie-mi pe hîrtie ce-ţi zic eu acum : „Domnule, nu sunt decit o sărmană fată, dar plină de simţire şi cinste. Altfel spus, nu-mi place să văd că se face rău în jurul meu şi dacă mă credeţi, o dată cu primirea acestei scrisori, veţi avea ochiul aţintit asupra unui individ pe care îl cunosc şi care îmi este foarte apropiat. Poate că agenții dv. v-au informat deja că eram amanta numitului Loupart zis Pătratul. Asta nu caut să v-o ascund, ba dimpotrivă mă laud cu plăcere cu ea. Scurt, trebuie să vă spun ceea ce am auzit și vă jur pe capul mamei mele că totul este adevărat. Ei bine, Loupart vrea să dea o lovitură murdară...“. Josefina se opri din scris : — Ce te-a apucat ? zise ea. — Zi-i înainte și nu-ți bate capul... — Nu înțeleg nimic din povestea asta ! N-o să ai neplăceri cu ea ? — Drace, replică furios Loupart. — Dar, insistă Josefina, e adevărat că vei da o lovitură murdară ? — Astea nu-s chestii care te privesc, conchise sec Loupart. Josefina ascultătoare amină pe mai tîrziu satisfacerea curiozității sale și își invită amantul să continue : — Dăi deci drumul! zise ea resemnată. Pătratul nu răspunse. Privea de citeva minute cu deosebită atenție grupul din jurul Ernestinei şi pe tinerii ei adoratori. Generosul Infanterist oferea pentru a doua oară o frapieră de vin cald. „Da, explica Ernestina lui Mimille în timp ce Infanteristul dădea din cap în semn de aprobare, da. Bărbosul este cum s-ar spune şeful bandei Cifrelor, după Loupart, bineînţeles ! Cifrele, nu-i aşa Infanteristule, sunt semne de recunoaştere . . (Fa urma) II O SCRISOARE \ \ JfiElMp ♦III,-vf 'L r ' Ic ,ff KCIT* ' îi»,J■ ■■I -b $ vum Peisaj industrial tîrgumureșean 150 de ani de la înfiinţarea primelor cursuri de inginerie in limba romană ! Urmare din pag. I) tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, prin care îşi exprimă adeziunea deplină la înţeleaptă şi clarvăzătoarea politică a Partidului Comunist Român, politică de înaltă principialitate, menită să asigure progresul neîncetat şi un puternic prestigiu naţiunii noastre. Profund emoţionaţi — se spune printre altele în telegramă — de cuvintele calde cuprinse in mesajul dumneavoastră, cuvinte de înaltă şi aleasă preţuire, dascăli şi studenţi mărturisim hotărirea fermă de a continua şi îmbogăţi glorioasele tradiţii ale înaintaşilor, de a munci cu entuziasm şi devotament pentru pregătirea temeinică a zeci de mii de ingineri, misiune de mare răspundere şi de hotăritoare importanţă pentru ridicarea pe noi culmi a tehnicii şi ştiinţei în patria noastră socialistă. (Agerpres) Căsătoria (Urmare din pag. 1) primit asigurarea noastră că nu le va apare numele. O tinără. Şi eu visez o căsătorie fericită, un soţ atent şi cavaler, copii frumoşi. Da, cunoaşterea are un rol foarte mare. Dar intervine altceva: timpul. Adică, o fată să aştepte „cel puţin 4 ani“ ca apoi... băiatul să ajungă la concluzia că nu e cea mai indicată să-i fie soţie ? Timpul e ireversibil; de acest adevăr trebuie să ţină cont în fiecare moment băieţii. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar există tineri care privesc prea uşor problemele vieţii. O soră medicală. Caracterul are un rol mare şi trebuie studiat cit mai bine. Soţul meu s-a purtat în familie foarte frumos. Avea în schimb un caracter slab şi a intrat într-un cerc de prieteni care l-au influenţat în rău. Şi eu sunt de vină, recunosc, nu m-am opus plecărilor sale nejustificate şi prea dese de acasă. Acum suferim toţi trei: copilul, el şi eu. Idei interesante, argumente şi păreri personale sau evidenţiat şi intr-o discuţie pe această temă cu ciţiva elevi-seralişti de la Liceul „Al. Papiu Ilarian“ din Tg.Mureş: Iulia Baciu, controlor de calitate (cl. XH-a C). Atît fetele cit şi băieţii să se gîndească foarte, foarte bine înaintea pasului hotăritor. Primul an in căsătorie e destul de dificil — e vorba de acomodare. După cum văd eu, lucrul cel mai important într-o căsătorie e că ambii soţi să facă totul pentru a menţine continuu iubirea. Szöcs László, lăcătuş (cl. XII-a C). Nu sunt căsătorit, însă la cei 26 de ani ai mei se cade să am o concepţie clară. Pînă acum, am ajuns la citeva concluzii: fireşte, cunoaşterea reciproca l-am, iubire adevărată şi dorinţă comună de modelare a caracterelor, a concepţiilor. La noi în familie am două exemple diametral opuse. Fratele meu s-a încăpăţînat ca un copil şi s-a căsătorit fără să ţină cont de nimic. Astăzi e despărţit şi duce o viaţă dezordonată. Părinţii mei, in schimb şi acum la vîrsta părului nins sint un exemplu strălucit pentru mine: se iubesc ca doi proaspeţi căsătoriţi şi tot timpul sînt împreună. Cînd mama e la coafor, de pildă, tata merge m întimpinarea ei. Ce poate fi mai fermecător de frumos într-o căsătorie decit o iubire şi o înţelegere continuă ? Aşa îmi doresc şi eu familia. Aron Alexandru, muncitor şi Eugenia Pop, ţesătoare (cl. XI-a A). Aron: înaintea căsătoriei, tinerii să fie siguri că pot evita neînţelegerile dintre ei, oricit de mici ar fi ele. In privinţa cunoaşterii eu am cu totul altă concepţie: sint cazuri cînd 2—3 luni sunt suficiente pentru studiu. Bineînţeles, un studiu serios. Eugenia: Eu te contrazic: e nevoie de cel puţin un an. Sunt pentru logodnă. Aron’. Nu există cazuri cînd s-au cunoscut înainte de căsătorie 4—5 ani şi apoi au divorţat ? Totul depinde de cei doi. In general e bine să ţinem cont şi de excepţii- Eu, de pildă, după două luni m-am căsătorit. Ii mulţumesc soţiei că se străduieşte alături de mine să păstrăm o armonie deosebit de plăcută în familie. — Ce comunicaţi tinerilor care sînt în pragul căsătoriei ? Eugenia: Întotdeauna băiatul să se gîndească mai bine, mai lucid şi mai aprofundat decit fata. Aron: Cu orice preţ, tînăra pereche să evite prima ceartă în familie și întodeauna să lase unul după altul. . . . Oameni de cele mai diferite vîrste și preocupări au răspuns cu amabilitate anchetei noastre Din numeroasele puncte de vedere am consemnat doar citeva. Deosebit de grăitor este faptul că fiecare interlocutor — căsătorit sau nu — a ţinut să sublinieze in repetate rinduri necesitatea cunoaşterii reciproce, marea responsabilitate socială şi morală de care trebuie să fie animaţi cei care se hotărăsc să-şi întemeieze un cămin. Căsătoria e o problemă deosebit de delicată, cu largi răsfringeri şi influenţe în viaţa personală. Desigur, buna ei reuşită depinde in primul rind de cei doi soţi, de felul cum ştiu ei să-şi facă viaţa cit mai fericită. In societatea noastră socialistă, unde familia constituie una din verigile sociale de cea mai mare importanţă in educarea şi formarea personalităţii umane multilateral dezvoltate, e foarte firesc ca schimbul de opinii şi interesul comun să capete arii de amploare din ce în ce mai mari. In slujba cumpărătorilor (Urmare din pag. 4) - - »- *-■ 4* «-/ *• k * rilor, plata direct la vînzător, deservirea la domiciliu etc. Dacă în anul 1961 în oraşul nostru exista un singur magazin cu autoservire, astăzi funcţionează 11 asemenea unităţi. In 22 unităţi se vinde piine, în 8 unităţi mezeluri-brînzeturi, în 13 magazine came etc. Toate acestea au contribuit la creşterea volumului desfacerii de produse către populaţie. Numai în primele 9 luni din acest an s-au vîndut mărfuri în valoare de peste 223 de milioane lei. Productivitatea muncii lucrătorilor din comerţ a crescut de la 92.000 lei/om în 1949 la 393.000 lei în 1958 şi la 624.000 lei în 1968, asigurind şi o deservire mai rapidă a cumpărătorilor. Rezultatele însemnate în creşterea volumului circulaţiei mărfurilor,in îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale, în creşterea productivităţii muncii şi organizarea din ce în ce mai bine a unităţilor au contribuit ■.»•la imbunătaţiea ifblicatorilor wecontraro-financiari. Cheltuielile de circulaţie din anul 1968 au scăzut cu 8 la sută faţă de cele înregistrate în urmă cu 2 ani. Obţinerea rezultatelor bune a fost posibilă datorită preocupării permanente ce există pentru calificarea şi specializarea cadrelor din comerţ. In ultima vreme, unitatea noastră a primit 69 cadre calificate prin şcoli profesionale. Astăzi, în unităţile O.C.L. Alimentara lucrează oameni destoinici, îndrăgostiţi de meseria pe care şi-au ales-o. Pe piepturile multora dintre ei strălucesc insigne de „Fruntaş în întrecerea socialistă“, decoraţii. Eugen Szabó, Maria Săcălean, Rudolf Kelbinski, Ecaterina Moldovan, Ana Pop, Elena Şuteu, Buta Árpád, Csaba Elisabeta, Minor Iosif, Abraham Ernest, Biro Ştefan, Abram Albert, Meşter Francisc şi alţii sunt apreciaţi şi stimaţi de cumpărători. Rezultatele frumoase obţinute de unităţile comerciale sunt umbrite insă de unele lipsuri manifestate în domeniul aprovizionării ritmice cu unele produse, de unii lucrători care nu manifestă interes faţă de avutul obştesc. Folosind experienţa acumulată pînă acum, depunînd noi eforturi pentru perfecţionarea metodelor de muncă, lucrătorii de la O.C.L. Alimentara vor reuşi să-şi îmbunătăţească şi mai mult activitatea. Agregat de preparare a argilei La Fabrica de ţigle şi cărămizi „7 Noiembrie" din Sighişoara a intrat în faza de experimentare un tipu agregat: siloz cu farfurie şi melc pentru argilă. Construit pentru prima dată în ţară la Uzinele „Progresul“ din Brăila, noua instalaţie are caracteristici superioare : randament sporit, omogenizare superioară a pastei; totodată, silozul asigură trecerea directă a argilei din linia de concasare în presele de fasonare, eliminînduse faza premergătoare fabricației calupurilor de pastă.