Steaua Roşie, noiembrie 1968 (Anul 19, nr. 260-285)

1968-11-08 / nr. 266

Organ al Comitetului județean Mureș al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu FINIŞ DE LOC LĂUDABIL în campania de însămînţări în unele cooperative agricole Condiţiile bune de lucru care s-au creat spre sfîrşitul acestei campanii ne îndreptăţeau să aşteptăm un finiş cu ritm mai alert la însămînţări în toate cooperativele agricole. In foarte multe unităţi aşa s-au şi petre­cut lucrurile, astfel că datorită suprafeţelor mai mari însămîn­­ţate zilnic, lucrarea a fost ter­minată. Cu prilejul unui nou raid-anchetă ne-a fost dat însă să cunoaştem şi cooperative a­­gricole în care acum, spre sfîr­­şit, la un pas de finiş, ritmul zilnic este chiar mai scăzut, ceea ce va necesita încă multe zile. Intîrzierea este atît de ma­re încît nu este admis să se mai piardă timp. Socotim că în situaţia actuală, două-trei zile sînt suficiente pentru termina­rea însămînţărilor. Cu condiţia insă să se lucreze mai bine, cu un ritm mai susţinut decît în ultimele zile. DIN VINA ORGANIZĂRII Cooperativa agricolă din Ba­­toş a avut de însămînţat în a­­ceastă toamnă 300 de hectare cu grîu. In seara zilei de 6 no­iembrie 280 de hectare erau însă­­mînţate. Terminarea însămîn­­ţării celor 20 de hectare cire au mai rămas n-ar trebui să con­stituie în mod normal o pro­blemă. Practic, o singură zi ar fi suficientă. Totuşi, atît me­canizatorii cit şi tovarăşii din conducerea cooperativei agrico­le sunt de părere că însămînţă­­rile vor dura încă-citeva zile. Dacă aşa se vor petrece lu­crurile, aceasta va fi numai din vina slabei organizări a muncii. Acest fenomen s-a manifestat chiar de la începutul campaniei. Lipsa de teren eliberat i-a pus de multe ori pe mecanizatori în situaţia de a nu putea lucra cu întreaga capacitate a tractoare­lor şi maşinilor. Au fost zile c­ând tractoarele au fost trimise în alte unităţi, unde s-a găsit teren eliberat. Slaba organizare s-a manifestat şi în lipsa de în­soţitori pe maşinile de semănat, în întîrzierile cu care soseau a­­ceştia la cîmp, în lipsa seminţei la ora începerii lucrului. Nici a­­cum, cînd fiecare zi de întâr­ziere creează nesiguranţă în reuşita semănăturilor ce se fac, lucrurile nu se îndreaptă. O suprafaţă de 15 hectare cu tri­foi abia acum se elibera, iar într-o altă tarla de unde se re­coltase porumbul, cocenii nu erau încă transportaţi. Apre­ciem eforturile depuse aici la recoltări. Rezultatele se şi văd. Toate culturile, cartofii, porum­bul, sfecla de zahăr sînt recol­tate. Nu putem, însă trece cu vederea intîrzierea însămînţări­lor, deoarece este vorba de asi­gurarea pîinii pentru anul vii­tor. Aceeaşi situaţie am găsit-o şi la cooperativa agricolă din Brîncoveneşti. Deşi aici planul de însămînţări este destul de mic (140 de hectare), sămînţa nu este nici la ora actuală în pămînt. Şi aici mai sînt de în­sămînţat tot 20 de hectare. De­oarece terenul este şi acum o­­cupat cu porumb, se consideră­­ că trebuie să aşteptăm sfîrşitul săptămînii, pentru a consemna terminarea însămînţărilor. Şi recoltările avansează în acelaşi ritm lent. Porumbul a fost re­coltat doar de pe jumătate din suprafaţă, iar recoltarea sfeclei de zahăr nici n-a fost începută. RITM DE MELC LA ÎNSAMÎNŢAT Intr-o serie de cooperative a­­gricole: Săcal, Vălenii de Mu­reş, Aluniş, Ideciu şi altele am întîlnit ritmul cel mai scăzut la semănat din actuala campanie. In C.A.P. din Vălenii de Mureş s-a lucrat în ultimele zile cu un ritm zilnic la semănat de 2 hectare. Aşa stînd lucrurile nu ne miră că nu s-a terminat în­­­Sântinţarea celor 180 de hectare M. BALDEANU A * ■ îA r , ,fl«- „ • t­(Continuare fh pag. a 3-a) L­A COOPERATIVA AGRICOLA DIN VtNATORI SE INSA­­MÎNTEAZA ULTIMELE SUPRAFETE CU GRIU Situaţia lucrărilor agricole în seara zilei de 7 noiembrie RECOLTAREA PORUMBULUI 67,5% RECOLTAREA SFECLEI DE ZAHĂR 95,6% DIN CARE, TRANSPORTAT 73,3% PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU ÎNSĂMÎNŢĂRI 87,4% ÎNSAMÎNŢAREA GRIULUI 89% Proletari din toate ţările, uniţi-vă! TBUffiM Comisiile de judecată - mijloc eficace de antrenare a maselor la rezolvarea treburilor de stat şi obşteşti Sub conducerea Partidului Co­­unist Român s-a înfăptuit şi se­­zvoltă neîncetat participarea ma­jor largi la conducerea treburi­­i de stat şi obşteşti. Concomitent , antrenarea tot mai largă a oa­­enilor muncii la realizarea func­tor statului, se lărgeşte continuu aocesul de transmitere a unor rom­i de la organele de stat la ganele obşteşti, expresie a tăr­­rii şi consolidării democraţiei cialiste. Antrenarea maselor largi la u­­rarea ordinii publice, a legali­­ţii socialiste şi a regulilor de nvieţuire socialistă nu este de­­rminată de creşterea numărului călcărilor de lege şi nici de fapt­t că organele de stat nu le-ar ptea face faţă, ci de faptul că manifestă o constantă grijă pen­t­ dezvoltarea formelor de înrîu­­re socială. Eficienţa formelor obşteşti de fluenţare s-a dovedit a fi adesea ai puternică decit în cazul cînd uza s-ar fi dezbătut in faţa unei stanţe judecătoreşti, unde Răp­itorul nu ar fi simţit presiunea MIRCEA OROS procuror-şef al Procuraturii judeţene Mureş morală a colectivului. In a­­ceasta se manifestă, în primul rînd, caracterul profund moral al omului nou, legat prin mii de fire de colectiv, al omului care prin întreg felul lui de viaţă se obiş­nuieşte să ţină seama de colectiv, să preţuiască părerea şi aprecie­rea acestuia. Totodată, în aceasta se manifestă forţa morală a colec­tivului nou, unitatea lui, înalta principialitate şi umanismul său. Privind de la aceste consideren­te, în vederea dezvoltării şi per­fecţionării continue a formelor de participare a maselor la activita­tea socială, ţinînd seama de expe­rienţa şi rezultatele pozitive ob­ţinute de organele obşteşti şi de necesitatea concentrării tuturor formelor de influenţare şi juris­dicţie în cadrul unui singur or­gan, socotim justificată apariţia proiectului legii privind comisiile de judecată. Normele de drept înscrise în proiectul legii au un caracter profund democratic, ele exprimă grija faţă de om, căruia îi sunt destinate, şi corespund conştiinţei juridice socialiste a maselor largi de cetăţeni, înfăptuită în activita­tea politico-educativă desfăşurată continuu şi multilateral de partid. Caracterul democratic al acestor norme rezidă în faptul că ele a­­pără relaţiile sociale proprii o­­rînduirii socialiste, exprimă vnte­(Continuare în pag. a 3-a) Anul XX. Nr. 266 (3.309) Vineri, 8 noiembrie 1968 4 pagini, 30 bani Decizia nr. 580/1968 Comitetul executiv al Consiliului popular provizoriu al județului Mureș, în temeiul prevederilor art. 11 și 23 din Legea nr. 6/1957, precum și a Legii nr. 3/1968, privind asigurarea conducerii locale de stat în unitățile administrativ-teritoriale, pînă la alegerea consiliilor populare, DECIDE: Art. 1. - Convocarea în sesiune extraordinară a Consiliului popular provizoriu al judeţului Mureş, pe data de 16 noiembrie 1968, ora 10 dimineaţa, în sala mare a Palatului culturii din Tîrgu- Mureş, cu următoarea ordine de zi: " Dezbaterea proiectului Legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. Tg.-Mureş, la 5 noiembrie 1968 Preşedinte, NICOLAE VEREŞ Secretar, AUREL TERO In dezbatere: Proiectul de Statut al personalului didactic Joi, 7 noiembrie, a avut loc la Tirgu-Mureş consfătuirea jude­ţeană a celor 460 de delegaţi ai cadrelor didactice, aleşi cu oca­zia consfătuirilor de la începutul acestui an şcolar, care au dezbă­tut Proiectul de Statut al persona­lului didactic din Republica So­cialistă România. Au participat tovarăşii Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Ale­xandru Ghitera, din partea C.C. al P.C.R., Gheorghe Popescu, di­rector în Ministerul Invăţămîntu­­lui, Ioan Titea, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean, Eugen Trîmbiţaş, prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C., Grigore Sticlaru, preşedinte al Organizaţiei judeţene a pionieri­lor, precum şi numeroşi invitaţi, cadre didactice şi maiştri din în­văţământul de cultură generală, licee, licee de specialitate, şcoli profesionale şi tehnice, învăţămîn­­tul preşcolar. In deschiderea lucrărilor con­sfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Ioan Titea, care a subliniat impor­tanţa şi principalele capitole ale Proiectului de Statut al persona­lului didactic. Un mare număr de cadre di­dactice participante la consfătui­re au luat cuvîntul la dezbateri, au apreciat însemnătatea Proiec­tului de Statut al personalului di­dactic ca act juridic normativ de o deosebită importanță în regle­mentarea activității cadrelor di­dactice pentru modernizarea, per­fecţionarea şi dezvoltarea învăţă­mîntului de toate gradele. Proiec­tul de Statut al personalului di­dactic vine să concretizeze preve­derile şi hotărîrile adoptate de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională ale P.C.R., de Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c. precum şi Legea învăţămîntului menite să ducă la trecerea pe o treaptă superioară a învăţămîntu­lui din patria noastră în concor­danţă cu cerinţele dezvoltării e­­conomice şi culturale a edificării socialismului şi cuceririlor con­temporaneităţii. La dezbaterile pe articole ale Proiectului de Statut s-au făcut numeroase şi valoroase propuneri pentru îmbunătăţirea conţinutului acestuia. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarăşul Liviu Sebestyén, care a subliniat marea importanţă a Proiectului de Statut pentru viaţa şcolii româneşti, grija deosebită a conducerii superioare de partid şi de stat pentru continua perfec­ţionare şi îmbunătăţire a învăţă­mîntului şi condiţiilor de muncă şi viaţă a cadrelor didactice. De asemenea, vorbitorul a subliniat spiritul de răspundere cu care au fost purtate dezbaterile Proiec­tului de Statut, care va fi supus aprobării Conferinţei Naţionale a cadrelor didactice ce va avea loc anul acesta. Reprezentanţii cadrelor didac­tice au ales apoi pe cei 62 de de­legaţi care vor reprezenta cadre­le didactice ale judeţului Mureş la Consfătuirea Naţională. „PE VERTICALA“ (Vedere din Vladimirescu). Tg.-Mureş — cartierul Tudor Foto: C. SZÁSZ Telegramă Domnului RICHARD NIXON îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcţia de înaltă răspundere de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranţa că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoare­lor român şi american, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Vremea TIMPUL PROBABIL. Vre­mea continuă să se răcească, cu cerul mai mult noros; vor că­dea ploi slabe, în munţi lapo­­viţă şi ninsoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2—7 grade, maximele între 10—16 grade. Vînt potrivit cu intensificări temporare din nord şi nord-est. Adunări pentru constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, germană şi ucraineană In aplicarea hotărîrilor recentei plenare a C.C. al P.C.R., cu privi­re la unele măsuri organizatorice pentru întărirea continuă a uni­tăţii moral-politice a poporului muncitor, a frăţiei dintre oamenii muncii români şi ai naţionalităţi­lor conlocuitoare, a coeziunii na­ţiunii noastre socialiste, în judeţe­le în care alături de populaţia ro­mână trăiesc şi oameni ai muncii de alte naţionalităţi au avut loc joi primele adunări pentru consti­tuirea consiliilor judeţene ale oa­menilor muncii de naţionalitate maghiară, germană, ucraineană. Adunări ale reprezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară au avut loc în judeţele Alba şi Arad, ale reprezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate germană in judeţele Alba, Braşov, Caraş-Severin, Sibiu şi Timişoara, ale reprezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate ucrainea­nă în judeţul Suceava. La adunări au participat repre­zentanţi ai Comisiei centrale de organizare, primii secretari ai Co­mitetelor judeţene, ale P.C.R. Despre importanţa acestui­­eve­­niment au vorbit primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R. şi un mare număr de participanţi la adunări. Vorbitorii au arătat că prin atribuţiile şi îndatoririle ce le revin, prin asigurarea unei participări tot mai largi şi în ca­dru organizat a oamenilor muncii din rindurile naţionalităţilor con­locuitoare la înfăptuirea progra­mului de desăvîrşire­­ a construc­ţiei socialiste în ţara noastră, aces­te consilii sunt chemate să aducă o contribuţie importantă la dez­voltarea democraţiei socialiste în patria noastră. Participanţii au relevat că crea­rea acestor organisme cu caracter larg reprezentativ va contribui la întărirea continuă a frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, a unităţii moral­­politice a tuturor oamenilor mun­cii, indiferent de naţionalitate, la cimentarea coeziunii naţiunii so­cialiste -— condiţie fundamentală a forţei şi trăiniciei orînduirii noastre noi, uriaşă forţă motrice a progresului ţării. Vorbitorii au exprimat încrederea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului, hotărârea fermă de a munci înfrăţiţi sub conducerea Partidului Comunist Român, pen­tru ridicarea pe noi culmi a pa­triei comune Republica Socialistă România. Participanţii la adunări au de­semnat consiliile judeţene, au sta­bilit preşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarii consiliilor precum şi re­prezentanţii locali pentru Consi­liile naţionalităţilor maghiară şi germană din Republica Socialistă România. In încheierea adunărilor au fost adoptate telegrame adresate Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care parti­cipanţii şi-au exprimat profunda lor recunoştinţă faţă de grija per­manentă a partidului nostru pen­tru întărirea unităţii poporului, pentru dezvoltarea democraţiei so­cialiste, ataşamentul fierbinte faţă de pauza înfloririi patriei comune —­ România socialistă, angajamen­tul lor de a-şi consacra toate for­ţele înfăptuirii progresului gene­ral al societăţii noastre. Adunările pentru constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii aparţinînd minorităţilor naţionale continuă. (Agerpres) Cunoaştem sursele pe vatoare de păşune materiale? sa le înlă­turăm ! Asigurarea integri­tăţii patrimoniului socialist nu este nu­mai o sarcină impor­tantă a aparatului de stat şi economic,, ci constituie o datorie pentru fiecare cetă­ţean de a preveni orice diminuare a a­­cestuia. Ca urmare a aplicării consecvente a măsurilor de pre­venire la o parte în­semnată din între­prinderile şi organi­zaţiile economice din judeţ, s-au obţinut rezultate îmbunătăţi­te, în sensul scăderii volumului pagubelor produse în acest an comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Din păcate, însă, mai există numeroase unităţi în care nu s-a acordat şi nu se a­­cordă importanţa cu­venită apărării pro­prietăţii socialiste, ceea ce se reflectă în înregistrarea unor importante prejudicii materiale. Aşa de e­­xemplu, la întreprin­derea de morărit şi panificaţie. I.I.S. „Me­­talotehnica“ şi I.U.I.U. toate din Tg.-Mureş, volumul pagubelor produse în primele trei trimestre ale a­­cestui an s-a dublat în raport de aceeaşi perioadă a anului 1967. O parte din pa­gubele produse în a­­cest an se datoresc unor cauze generatoa­re de prejudicii, cu­noscute şi în 1967, ceea ce pune în evi­denţă lipsa de preo­cupare în eliminarea unor surse cunoscute de păgubire a avutu­lui obştesc. Se mai încredinţează gestiu­nea de valori mate­riale unor persoane fără ca în prealabil să se solicte situa­ţia antecedentelor penale ale acestora. Asemenea abateri s-au stabilit la între­prinderea de morărit şi panificaţie din Tg.­­Mureş, unde nu se cunoaşte situaţia an­tecedentelor penale pentru 17 gestionari; în această unitate e­­rau menţinuţi şi doi mînuitori de valori materiale cu antece­dente de natura celor care îi privau de dreptul de a deţine asemenea funcţii, la Direcţia teritorială ce transporturi auto nu s-au solicitat date cu privire la anteceden­tele penale pentru 25 gestionari. In ce priveşte mo­dul în care se asigură integritatea şi gestio­narea valorilor mate­riale şi băneşti, mai există numeroase alte deficienţe care concu­ră la înregistrarea de lipsuri nejustificate, totalizînd peste 60 la sută din volumul pa­gubelor produse în a­­cest an. Pe lingă fap­tul că nu se execută integral şi la terme­nele fixate, inventa­rierea valorilor mate­riale şi băneşti — ceea ce constituie un mijloc eficient de prevenire a creării de lipsuri nejustificate mai există cazuri în care aceste operaţiuni nu se fac în mod co­­respunzător, iar în al­te situaţii valorifica­rea inventarierilor se efectuează cu mari întîrzieri şi se fac compensări nelegale, ceea ce generează scăderea simţului de răspundere al gestio­narilor şi diminuarea integrităţii proprie­tăţii socialiste. Analizele şi verifi­cările efectuate re­cent la 10 unităţi e­­conomice din judeţ au mai scos în evi­denţă faptul că lip­surile în gestiune produse în acest an s-au datorat şi men­ţinerii unor gestionari necorespunzători din punct de vedere pro­fesional, neglijenţi, precum şi ca urmare a neefectuării contro­lului curent asupra activităţii acestora. De asemenea, există o lipsă de preocupare din partea conduceri­lor de unităţi de a constitui garanţiile in numerar şi cele su­plimentare pentru gestionari, ceea ce în unele situaţii creează întîrzieri în recupe­rarea pagubelor pro­duse de către aceştia. Aşa de exemplu, la O.C.L. „Alimentara“ Tg.-Mureş în 7 ca­zuri nu erau consti­tuite garanţiile în numerar şi pentru 8 gestionari cele supli­mentare, iar la O.C.L. „Comerţ Mixt“ Re­ghin 37 gestionari nu aveau constituite ga­ranţii suplimentare legale; la întreprin­derea de morărit şi panificaţie lipseau a­ceste garanţii la 24 la sută din gestionari e­­xistenţi. O altă sursă gene­ratoare de pagube materiale o constituie organizarea şi exerci­tarea necorespunză­toare a controlului preventiv, în urma cărui fapt în primele trei trimestre ale a­­cestui an s-au plătit salarii, premii, spo­ruri, diferite indem­nizaţii necuvenite, de peste 700 mii lei. S-a reţinut faptul că nu s-au respectat indica­ţiile Ministerului de Finanţe, în sensul de a se încredinţa a­­ceastă­­important­ă formă de control u­­nui număr redus de salariaţi şi anume ce-I. CALUŞERIU controlor revizor Direcţia teritorială de control şi revizie nr. 18 Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 3-a)

Next