Steaua Roşie, martie 1969 (Anul 20, nr. 50-75)

1969-03-01 / nr. 50

Adunarea electorală din Capitală (Urmare din pag. 1) economice şi obşteşti, reprezen­tanţi ai consiliilor naţionalită­ţilor conlocuitoare, ziarişti ro­mâni şi străini. Cu, puternice aplauze şi u­r­­i­le sunt întîmpinaţi, la sosirea in­ sală, tovarăşii: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil­­Profin, Ilie Verdeţ, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Ra­­dulescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vilcu, Şte­fan Voitec, Petre Blajovici, Du­mitru Coliu, Emil Drăgănescu, Mihai Gere, Dumitru Popa, Du­mitru, Popescu, Vasile Patilineţ. In numele Consiliului Muni­cipal al Frontului Unităţii So­cialiste, adunarea a fost deschisă de tovarăşul Dumitru Pop, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim­-se­cretar al Comitetului Municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei. Salutind prezenţa la adunare a conducătorilor de partid şi de stat, tovarăşul Dumitru Popa a spus: Vă rog să-mi permiteţi să sa­lut prezenţa in mijlocul nostru a conducătorilor partidului şi statului, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socia­liste. Este o deosebită cinste pentru locuitorii Capitalei noastre de a avea candidat pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, propus în circum­scripţia electorală nr. 1 „‘13 August“. Participarea secretarului ge­neral al partidului la această adunare electorală, la care iau parte, împreună cu cetăţeni din circumscripţia­ „23 August“, reprezentanţi ai tuturor oame­nilor muncii din Capitală, con­feră acestei întilniri o amplă semnificaţie, ea marcind un moment deosebit în desfăşura­rea manifestărilor organizate în intîmpinarea alegerilor de la 2 martie. Pentru noi, locuitorii munici­piului București, ca pentru în­tregul popor, campania electo­rală înseamnă un minunat pri­lej de a exprima încă o dată adeziunea noastră deplină la politica internă și externă a Partidului Comunist Român, sentimentul de profundă încre­dere in viitor, hotărîrea nestră­mutată de a munci fără preget pentru a obţine noi şi tot mai mari izbinzi în opera de dezvol­tare a patriei, de desăvirşire a constr­ucţiei socialismului pe pă­­m­intul României. Alegătorii bucureşteni, con­ştienţi că la 2 martie sunt che­maţi să-şi exercite unul din drepturile fundamentale în­scrise în Constituţia ţării, pre­cum şi de înalta îndatorire ci­vică ce decurge din faptul că în România socialistă puterea a­­parţine poporului, singurul în măsură să decidă asupra desti­nelor ţării, se vor pr­ezenta în faţa urnelor hotărîţi să-şi dea votul candidaţilor Frontului U­­nităţii Socialiste, adevăraţi re­prezentanţi ai intereselor lor, ai voinţei şi aspiraţiilor între­gii naţiuni. In numele Consiliului muni­cipal al Frontului Unităţii So­cialiste, declar deschisă aduna­rea electorală a oamenilor mun­cii din Capitală. La adunare au luat cuvin­­tul Nicolae Popa, secretarul comitetului de partid al Fabri­cii de maşini-unelte şi agregate, Marian Avram, muncitor la U­­zinele „23 August“, academicia­nul Nicolae Teodorescu, Ruxan­­dra Răşcanu, studentă la Fa­cultatea de filozofie a Univer­sităţii Bucureşti, şi Trai­an Hulubescu, pensionar, membru a­l Partidului Comunist Român din ilegalitate. Primit cu puternice aclamaţii şi urale a luat cuvîntul tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat, preşedinte­le Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. Cuvîntarea secretarului gene­ral al C.C. al P.C.R. a fost sub­liniată în repetate rînduri cu puternice aplauze, de cei pre­zenţi în sală, aplauze reluate de zecile de mii de cetăţeni care ascultă cu deplin interes cu­vintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi retran­smise prin megafoane in marea piaţă, întregind firul interesului unanim faţă de ideile progra­matice, profund mobilizatoare expuse de secretarul general al C.C. al partidului, milioane de oameni de pe întreg cuprin­sul ţării urmăresc în acelaşi timp pe micile ecrane şi în transmisiunile directe ale postu­rilor de radio această importan­tă manifestare politică din Ca­pitala ţării, care marchează încheierea campaniei electorale. Adunarea ia sfîrşit într-o at­mosferă de puternică însufle­ţire. Asistenţa ovaţionează pu­ternic pentru Partidul Comu­nist Român, pentru Comitetul Central, pentru secretarul gene­ral, a cărui contribuţie perso­nală în elaborarea politicii in­terne şi externe a ţara noastre şi in întreaga activitate îndrep­tată in direcţia înfăptuirii aces­teia este cunoscută şi unanim preţuită de popor. Necontenite aclamaţii şi ura­le răsună simultan şi în marea piaţă. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, bogat bilanţ de realizări şi însufleţitor pro­gram pentru activitatea viitoa­re, a avut un puternic ecou in inimile celor prezenţi. In lumi­nile reflectoarelor apar spon­tan numeroase pancarte pe care sunt înscrise urări pentru victo­ria în alegeri a Frontului Uni­tăţii Socialiste, pentru înflori­rea scumpei noastre patrii, pen­tru întărirea colaborării fră­ţeşti cu toate ţările socialiste. Pe alte pancarte sunt înscrise urări de slavă închinate Parti­dului.. Comunist Rovtan — forţa conducătoare a societăţi noas­tre, Comitetului său Central in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In multe puncte ale pieţii Se derulează eşarfe roşii, galbene şi albastre pe care este înscris numele secretarului ge­neral al C.C. al partidului, in timp ce mulţimea scan­dează neîntrerupt: Ceauşescu! Ceauşescu! Ceauşescu! Răspunzînd manifestaţiei de ataşament şi încredere, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ies în balconul central al Pala­tului Consiliului de Stat. Sunt clipe emoţionante. Secretarul general al Comitetului Central al partidului răspunide cu ace­leaşi sentimente prieteneşti a­­clamaţiilor şi uralelor mulţimii. Lu­indu-şi rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat zecile de mii de cetăţeni se re­varsă pe străzile Capitalei im­­părtăşindu-şi unii altora satis­facţia de a­ fi fost din nou, ca de atîtea ori in ultimii ani, martori ai unui­ eveniment im­portant în viaţa poporului nos­tru. MIRCEA IONESCU NICOLAE DASCALESCU Lectura suplimentară şi obligatorie a elevilor Lecţiile de lectură din clasele V—VIII, ca şi operele literare a­­nalizate în clasele IX—XII prin exemplele vii, prin valoarea mo­rală a conţinutului, prin gama va­riată de imagini artistice folosite de autori, fac pe elevi mai recep­tivi, netezesc drumul spre cultură. Dar pentru aceasta lecţiile de literatură din clasă se vor com­pleta armonic cu lecturile obliga­torii, suplimentare şi chiar extra­­şcolare. Lectura obligatorie, cerută de programa şcolară, constituie volu­mul minimal al lecturii indivi­duale, care trebuie planificată ju­dicios spre a se evita supraîncăr­carea elevilor — aceasta la clase­le IX—XII, căci în clasele V— VIII aceste lecturi sunt cuprinse in totalitate în­­manuale. Lectura suplimentară este prevă­zută de programele școlare pen­tru fiecare clasă în parte și ea a­­jută elevilor, cărora le place să citească, evitarea alegerii la în­­timplare a lecturii. In acest sens, trebuie evitată tendinţa, observată în multe şcoli, de a recomanda elevilor, 25—30 lecturi suplimentare. Lista cărţilor recomandate de programe fiind orientativă, nu­mărul operelor literare poate fi restrîns sau îmbogăţit în funcţie d­e nivelul clasei, de interesele ele­­vilor, de preferinţa şi mai ales de posibilităţile de procurare a titlu­rilor din librării şi din bibliotecile şcolare şi cele sindicale. La Şcoala generală nr. 3 din Sighişoara a existat şi există o vie preocupare atît în recoman­darea cit şi în îndrumarea lecturii cantitative şi calitative. Pentru a putea face un control eficient, s-a arătat, la începutul anului şcolar elevilor cum trebuie citită o carte şi cum trebuie consemnate cele ci­tite, cum trebuie orînduite im­presiile despre cele ce s-au citit. Controlul lecturii, aşa cum repo­­rt­andă programa, s-a făcut pe­­r­iodic, în cadrul unor lecţii spe­ciale, atit cantitativ cit şi calita­tiv sub forma convorbirilor libe­re despre toate operele literare înrudite recomandate, urmînd să ne convingem dacă elevii au în­ţeles ceea ce au citit, şi-au însuşit corect sensul cuvintelor, pot plasa acţiunea în spaţiu şi în timp, da­că au înţeles conflictele declan­şate şi comportarea personajelor, în ultimă analiză dacă au înţe­les mesajul prins in operele lite­rare citite. TRAIAN MÂRZEA profesor — Sighișoara *s­hxa /^r/ivrar/iar/iv/4r/jr * mvsmr\ r *NI\INI SININI SIsIslN* NINI sI S\s La Fabrica de mobilă „23 Au­gust“ se fac pregătiri intense pentru participarea la două ex­poziţii internaţionale, care se vor deschide l­a începutul verii la Kiev şi Bruxelles, precum şi pentru cea din ţară. L-am rugat pe inginerul Emil Roşea, şeful serviciului tehnic şi de proiec­tare, să ne relateze preocupă­rile pe care le au în vederea participării la expoziţii. — Ce noutăţi veţi prezenta în domeniul mobilei la aceste expoziţii pentru prospectarea pieţii externe? — întreprinderea noastră a pregătit pentru expoziţiile inter­naţionale şi naţională 14 tipuri de garnituri de mobilă comple­xă, un stil modern, uşor stilate şi stil, din care se pot forma holuri,, c­amere „de dormitoa­re, sufragerii, camere de tine­­ret şi­ copii. Concepute într-un stil uşor, elegant şi modern, într-o diversitate de culori vii, mobilele au un aspect plăcut, comod şi util care se armoni­zează bine cu interiorul came­relor. — Care a fost ideea de con­cepţie constructivă a acestor ti­puri noi de garnituri? — Am­ conceput piesele şi garniturile prin folosirea largă a modulării. Piesele fiind comu­ne, se pot combina între ele în­tr-o diversitate de forme, satis­­fâcînd cele mai variate gusturi şi preferinţe. De pildă, din 4 ti­puri de corpuri modulate se pot forma, numeroase­­combina­ţii de­ biblioteci moderne, după preferinţele cumpărătorilor. ,,A­­poi, aceeaşi piesă am conceput-o, într-o diversitate de forme pen­tru a oferi cumpărătorului posi­bilităţi largi de alegere. De pil­dă, dulapul cu trei uşi pe so­cluri, l-am executat cu sertare, fără sertare, cu sertare pe o parte, pe ambele părţi sau cu corpuri suprapozabile. — Pentru a asigura mobilei calitate bună şi o formă plăcută la prezentare, ce îmbunătăţiri constructive şi tehnologice aţi aplicat? — Executarea mobilei pe ca­re o prezentăm la expoziţii are la bază folosirea la maximum a noilor materiale din lemn, ca :.P.A.L. şi­­P.F.L., precum şi­ a maselor, plastice şi reducerea lemnului masiv. In locul bor­durilor vom utiliza furnire. Am eliminat, pe cit posibil, pane­lul. Folosim pe scară largă fur- Prezenţe argumureşene la expoziţii internaţionale nivele exotice, cu furniruiri pe­­ canturi, furnire scurte în dife- ' rite forme. Ca materiale de fini-­­ sare am introdus lacurile mate y şi furnire sintetice din hîrtie­­ decorativă. O serie de piese ca y butoni susţinători de poliţă, ro­ ţ zete, butoni opritori, bucşe, s­chei etc., sunt produse din ma- I se plastice. Piesele executate , astfel, se vor prezenta la un ni- I vel calitativ superior. ' — Spuneaţi că mobila stil * românesc cu motive naţionale­­ este solicitată de beneficiarii y externi. V-aţi propus să valori-­­ ficaţi creaţia originală în mai y mare măsură?­­ — La expoziţie vom prezenta £ şi mobilă stil sau uşor stilată I cu motive naţionale. Pentru pri- , ma dată vom prezenta însă un J nou tip de mobilier — holuri­­ din împletituri de papură şi ra- * fie, în culori vii­ şi deschise, V executate în modele variate, ca- y re, sintem­ siguri, vor fi cerute | pe piaţa externă. y I. CISMAŞ \ FESTIVITATEA decernării premiilor „IGAZ SZÓ“ pe anul 1968 Ieri a avut loc în sala de oglinzi a Palatului culturii din Tg.-Mureş festivitatea înmînării premiilor revistei Igaz Szó pe anul 1968 celor mai reprezenta­tive opere în proză şi de critică literară unor scriitori de limbă maghiară. La festivitatea de decernare a premiilor a participat tovarăşul Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, Georgeta Horodincă şi Szász Já­nos, secretari ai Uniunii Scrii­torilor din Republica Socialistă România. In afară de membrii filialei din localitate a Uniunii Scriito­rilor au mai participat o serie de invitaţi. In calitate de preşe­dinte al comisiei de critică lite­rară, Hajdú Győző, redactor­­şef adjunct al revistei Igaz Szó, a adresat un călduros salut şi a felicitat pe cei doi premiaţi — pe Molter Károly pentru volu­mele sale de critică literară şi pe Bajor Andor pentru volumul „Schiţe satirice“. Hajdú Győző a accentuat în cuvinte sincere aprecierea organelor de partid şi de stat faţă de literatură, faţă de scriitorii aparţinînd naţionalită­ţilor conlocuitoare, faţă de crea­ţia lor. El a subliniat că premii­le acordate de revista Igaz Szó constituie o deosebită preţuire acordată de Uniunea Scriitori­lor din România pentru stimula­rea dezvoltării literaturii ma­ghiare în România şi ca o recu­noaştere a celor mai bune crea­ţii ale acesteia. Georgeta Horodincă şi Szász János, secretari ai Uniunii Scrii­torilor din România, le-au urat celor premiaţi succes în activi­tatea creatoare de viitor. Georgeta Horodincă şi Szász János au subliniat în cuvîntul lor că premiile acordate de U­­niunea Scriitorilor reprezintă unitatea ideologică, estetică, şi frăţia dintre scriitorii români şi maghiari şi se oglindeşte in creaţiile lor. In încheiere Molter Károly şi Bajor Andor au mulţumit pen­tru premiile acordate. Molter Károly, scriitor veteran al ora­şului, s-a referit în cuvinte e­­moţionante, la preţuirea ce se acordă în zilele noastre scriito­rilor generaţiei sale. Bajor Andor şi-a exprimat convingerea că aceste premii sunt acordate literaturii socia­liste umaniste printre ai cărei reprezentanţi se numără. Cei prezenţi la festivitate au felicitat în încheiere pe scriito­rii distinşi. VEDERE DIN BALÁN, IMPORTANT CENTRU MINIER DIN JUDEȚUL HARGHITA. Noi înlesniri în legătură cu asigurarea facultativă a animalelor Creşterea continuă a şeptelului de animale determină, între alte­le, şi protejarea acestuia prin asi­gurarea facultativă, care în jude­ţul nostru capătă o tot mai largă răspîndire. Astfel, în anul 1968, cooperativele agricole de produc­ţie au încheiat contracte de asi­gurări facultative pentru întregul efectiv de animale iar populaţia a asigurat aproape 20.000 de vite cornute mari, 87.000 de oi şi ca­pre, 2.000 porci şi 500 cai. Ca urmare asigurărilor contrac­tate, în anul 1968 s-au plătit în judeţul Mureş despăgubiri pentru peste 45.000 daune de animale pierite, valoarea acestor despăgu­biri fiind de aproape 13 milioane lei. Recent au fost adăugate substan­ţiale înlesniri la condiţiile de în­cheiere a asigurărilor facultative de animale. Intre acestea un loc de seamă ocupă acordarea dreptu­lui ca asiguraţii să poată plăti în două rate prima de asigurare, în cazul cînd aceasta depăşeşte 100 de lei. Prima rată reprezintă 70 la sută din totalul primei de asi­gurare şi se plăteşte cu ocazia în­cheierii asigurării, iar rata a II-a — restul de 30 la sută — se poate plăti după 4 luni, dar nu mai tîrziu decit după 6 luni de la încheierea contractului. De exemplu, dacă prima totală cuvenită pentru încheierea — la data de 25 februarie — a unei a­­sigurări facultative pauşale de că­tre un țăran cooperator este de 227 lei (incluzînd şi suplimentul de rasă), asigurarea se poate încheia prin plata ratei I,­ele 158,90 iei, la data contractării, iar rata a II-a de 68,10 lei trebuie achitată cel mai tîrziu între 24 iunie şi 25 august. Intrucit plata ratei a II-a nu se urmăreşte de către lucrăto­rii ADAS la domiciliul asiguraţi­lor, aceştia trebuie să aibă grijă de plata la timp a acestei rate, pentru a nu decade din drepturile prevăzute în contractul de asigu­rare. Pentru a nu pune pe drumuri pe asiguraţi, s-a admis ca plata ratei a II-a să se poată face şi prin poştă ori prin depunerea la CEC, în favoarea Direcţiei judeţe­ne ADAS din Tirgu-Mureş. Subliniem ca deosebit de im-­­portant faptul că, începînd din luna februarie şi pînă în luna mai, expiră contractele ele asigurare încheiate în anul 1968, în preaj­ma învoirii animalelor la păşunat. Pentru ca să poată beneficia fără întrerupere de drepturile prevăzu­te în contractele de asigurare, este necesar ca asiguraţii să ceară re­înnoirea asigurărilor, adică cu ci­­teva zile înainte de expirare să plătească prima pentru un nou an de asigurare. După cum este cunoscut, cu oca­zia reînnoirii asigurărilor pot fi menţinute in asigurare şi animale­le care fiind bolnave ori schiloade, nu pot fi cuprinse în asigurarea facultativă. De asemenea, prin reînnoirea asigurării, aceasta are continuitate, fără a mai fi nece­sară, pentru începerea răspunderii ADAS trecerea a 26 zile de la încheierea asigurării şi fără ca ti­mp de 30 de zile (la cabaline 90 de zile) după acest termen, des­păgubirea să se calculeze pe baza a numai jumătate din suma asi­gurată, după cum prevăd condiţi­ile de asigurare. Pe de altă parte, pentru ca la data trimiterii la păşune a ani­malelor, termenele de mai sus să fie depăşite şi asiguraţii să poa­tă beneficia de toate avantajele, se recomandă ca noile asigurări să fie încheiate în lunile februarie şi martie. EM. TARCATU faza judeţeană a Olimpiadei unanimi mecanizator La Şcoala profesională de me­canici agricoli din Dumbrăvioa­­ra, în faţa unui numeros audito­riu a­ avut loc, zilele acestea, fa­za judeţeană a Olimpiadei tînă­­rului mecanizator. La acest con­curs, organizat de Comitetul judeţean U.T.C., Direcţia agri­colă şi Dispeceratul I.A.S., au participat 30 dintre cei mai buni mecanizatori, cîştigători ai fazei pe întreprindere din 7 I.M.A. şi 3 I.A.S. din judeţul nostru. Prin răspunsurile bune dace, tinerii m­ec­anizatori au dat do­vadă de o bună cunoaştere a politicii partidului şi statului privind dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, de minuire perfectă a utilajului din dota­re, a normelor tehnice de secu­ritatea muncii şi a legilor de circulaţie. Primii 3 clasaţi la Olimpiada tînărului mecanizator: I. Boi­­toş Aurel I.M.A. Sighişoara, II. Siklodi Dionisie I.M.A. Sighi­şoara, III. Maier Ioan I.M.A. Reghin. Cîştigătorilor li s-au atribuit frumoase premii în obiecte; totodată ei vor avea cinstea de a reprezenta judeţul nostru la faza pe ţară a acestei olimpiade. Extinderea reţelei de drumuri auto­ forestiere Urmărindu-se punerea în va­loare cu eficienţă ridicată a masei lemnoase şi reducerea distanţei de scos­ apropiat — o­­peraţie care generează cheltuieli mari — a fost extinsă reţeaua de drumuri forestiere a judeţu­lui nostru. In ultimii 4 ani pe văile şi crestele munţilor au fost construite peste 200 km drumuri auto forestiere, iar sec­toarele de transport forestier au primit 80 de autocamioane „Bucegi“ cu capacităţi de 5— 10 tone. Această acţiune este în plină desfăşurare, urmînd ca in viitorii ani actuala reţea de drumuri să se dubleze, ajungin­­du-se la o dotare a fondului fo­restier de 8 ml/ha. Această dotare cu drumuri auto va asi­gura valorificarea integrală a resurselor din exploatări, inclu­siv a lemnului de mici dimen­siuni. Programul manifestărilor sportive FOTBAL: — Azi, 1 martie, pe terenul mic din parcul sportiv „23 August“ din Tirgu-Mureş, cu începere de la ora 16, va avea loc meciul internaţional între echipele A.S.A. Tg.-Mureş — Dukla Banska Bystrica (R.S. Cehoslovacă). ★ BOX: — Azi, de la ora 19, în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş se vor desfăşura între­cerile etapei judeţene a campio­natului republican individual de box pentru seniori, juniori mici şi juniori mari. Cu acest prilej vor evolua boxeri de la asociaţiile sportive Voinţa Reghin, Lemnarul Tg.-Mureş şi A.S.A. Tg.-Mureş. * BASCHET: — Sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş va găzdui azi, de la ora 17, un meci a­­mical de verificare între echipele feminine Mureşul Tg.-Mureş — A.S.A. Cluj. SIMBATA, 1 MARTIE STUDENŢII INSTITUTULUI DE TEATRU din Tg.-Mureş pre­zintă în sala Studio, azi, la ora 20, „Orfeu in infern“, piesă de Tennessee Williams. TG.-MUREŞ — Arta: filmul Rio Bravo, seriile I—II (la ore­le 11, 15, 18, 21). Progresul: fil­mul Vera Cruz. Select: filmele Noaptea şi Un dolar găurit. Ti­neretului: filmul Testamentul paşei. Muncitoresc: filmul Nun­tă la Malinovka. Flacăra: filmul Nebunul din laboratorul 4. SI­GHIŞOARA — Lumina: filmul Expresul colonelului Von Ryan. LUDUŞ — Flacăra: filmul Praştia de aur. SARMAŞ — Popular: filmul Intîlnire în munţi. REGHIN — Patria: fil­mul Fete în uniformă. Victoria: filmul Ultimul voievod. TÎR­­NAVENI — Melodia: filmul Becket, seriile I—II. SOVATA — Doina: filmul Hombre. SÎN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: filmul Cea mai lungă noapte. FÎNTÎNELE — Patria: filmul Judecata. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: filmul din cicliştii. Extragerea din 28 februarie a. c. Extragerea I: 63, 29, 64, 44, 4, 71, 67, 40, 52, 33, 13, 18 Fond de premii: 819.012 lei. Extragerea a II-a: 36, 45, 68, 88. Fond de premii: 447.281 lei. TEATRUL DE STAT din Tg.­­Mureş, secţia maghiară, prezin­tă azi, la ora 20, „Tóték“ (Fa­milia Tóth), piesă de Örkény István. 16,00 — Campionatul mon­dial de hochei (grupa B), Ro­mânia — Polonia; 17,35 — Medicul vă sfătuieşte; 17,50­­— Pentru copii şi şcolari; 18,30 — Noile aventuri ale echipajului Val-Virtej; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,30 — Mîine, alegerile ! 19,45 — Muzi­că populară românească; 20,00 — Tele-enciclopedia; 21,00 — Film serial: Sfintul; 21,50 — Emisiune de versuri; 22,00 — „Mărţişor în ... sol major“, e­­misiune muzical-coregrafică; 22,40 — Telejurnalul de noap­te. — 22,55 — Campionatul de patinaj artistic.

Next