Steaua Roşie, mai 1969 (Anul 20, nr. 102-126)
1969-05-01 / nr. 102
__________ LA COTELE ÎNALTE ALE EXIGENŢEI CALITATIVE Ridicarea performanţelor tehnice ale produselor reprezintă una din principalele direcţii ale căutăilor colectivelor întreprinderilor menită să sporească competitivitaea producţiei în confruntarea cu purile similare ale sortimentelor abricate în alte ţâri. Sporirea însuşirilor calitative în această competiţie a valorilor tehnice este o preocupare de căpătui a colectivului Fabricii de conectoare din Tg.-Mureş. In anul 969, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici şi-au pus semnătura de numeroase tipuri de conduceri mult solicitaţi la export. In anii trecuţi exportul unor sortimente de conductori era limitat. Printr-un efort colectiv specialiştii fabricii au reuşit să ridice cotele exigenţei calitative. Din investigaţia efectuată zilele trecute şi discuţiile cu cadrele de răspundere din serviciul care dă ultimul verdictul calitativ, am desprins cîteva acţiuni demne de subliniat. Cu participarea tehnicianului Victor Jeleru, adjunctul şefului serviciului C.T.C. din fabrică, vom sublinia cîteva dintre măsurile principale. — Competitivitatea produselor este o noţiune curentă, cu implicaţii largi asupra performanţelor sortimentelor pe care le făureşte o fabrică şi care îşi propune să apară în competiţie pe piaţa mondială. Cum a reuşit colectivul dumneavoastră să ţină pasul cu realizările din străinătate? — Calitatea producţiei reclamă răspundere din partea întregului colectiv. A-ţi propune să contribui la echiparea mijloacelor tehnice ale uzinelor din ţară cu seturi electrice, cu conductori de înaltă calitate care să înlocuiască importul şi a te prezenta pe pieţele altor ţâri, este de la început un lucru deosebit de important. După cut cunoaşteţi, în anii trecuţi noi am început să exportăm anumite tipuri de conductori. Ca în orice început am avut şi unele lipsuri. Nu întotdeauna am reuşit să livrăm produse la nivelul exigenţelor. Doream însă să devenim competitivi, şi cînd îţi propui un asemenea obiectiv trebuie să îl şi realizezi. In fabrica noastră s-a desfăşurat un amplu proces de căutări, de cercetări în acest domeniu al calităţii. — V-aş ruga să precizaţi care tipuri de produse v-au solicitat cel mai mult inteligenţa creatoare şi cum aţi reuşit să deveniţi competitivi? — Mă voi referi concret la conductoarele tip TLoYF pentru conexiuni în interiorul televizoarelor. In anul trecut conductorii se importau. Actualmente noi livrăm uzinei „Electronica“ Bucureşti, care este o firmă extrem de exigentă, întregul lot necesar din acest tip de conductori. Şi trebuie să arăt că uzina este mulţumită de colaborarea cu noi. Pînă a putea să vorbim de acest rezultat am avut multe de făcut. In 1968 produceam conductorii de asemenea tip cu unele defecte; am avut şi rebuturi. In 1969 nu mai putem să vorbim, pînă în prezent, de reclamaţii sau de produse de slabă calitate. Cum am reuşit să intrăm în competiţia calitativă? De la conducerea tehnică pînă la GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 3-a) NUMĂRUL URMĂTOR AL ZIARULUI NOSTRU VA APARE SÎMBÂTA, 3 MAL PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Anul XXI, Nr. 102 (3.457) Joi, 1 mai 1969 ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Trăiască ! Mai! Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc 1 4 pagini, 30 bani INSTALAŢIE DE PREUSCARE AERODINAMICA, NATURALĂ, A CHERESTELEI La Iprofil „23 August“ din Tg.-Mureş se construieşte o instalaţie de preuscare aerodinamică, naturală, a cherestelei. Ea constă în executarea unei hale cu pereţi din zidărie cu goluri, in interiorul căreia se vor aşeza de o parte şi de alta paletele cu cheresteaua adusă din depozit, avînd un grad de umiditate de circa 40 la sută. Prin mijlocul halei vor circula două ventilatoare care antrenează aerul dintre stive, grăbind astfel zvintarea cherestelei cu un procent de 10 la sută. Manipularea pachetelor cu cherestea introduse pentru uscare se face cu ajutorul autostivuitoarelor iar acţionarea ventilatoarelor care parcurg un du-te-vino continuu, se execută automat cu ajutorul unui reductor de viteză şi al unui limitator de cursă. Prin construirea acestei instalaţii, perioada de uscare a cherestelei se va reduce cu 30 de ore, asigurîndu-se o creştere a cantităţii de materie primă pentru secţiile de producţie. Economiile anuale obţinute prin realizarea acestei instalaţii din fondurile de mică mecanizare se ridică la peste 240.000 de lei. C.A.P. Sinpetru a început prăşitul sfeclei de zahăr In timp ce mecanizatorii au terminat Insănăinţarea porumbului pe 240 hectare, ţăranii cooperatori din Sînpetru au trecut la efectuarea primei praşile la sfecla de zahăr. Din cele 262 hectare pe cit se cultivă această valoroasă plantă de cultură, ei au efectuat praşila întii pe o suprafață de peste 60 hectare. Lucrarea continuă. „Tîrgul fetelor“ de la Gurghiu se ţine la 11 mai Intrucit zilele de 14 mai sînt pentru lucrătorii ogoarelor zile de muncă energică pentru încheierea însămînţărilor şi pornind de la faptul că la această sărbătoare populară iau parte oamenii muncii de pe văile Mureşului şi Gurghiului, s-a hotărit ca tîrgul să se ţină la 11 mai a. c. In acest fel se va da prilejul ca la tradiţionala sărbătoare a cîntecului şi portului popular de pe aceste meleaguri, să participe cu mai mulţi oameni ai muncii. SCRIITORUL K © V A © y©r l ey DESPRE LITERATURA SI I CONTEMPORANEITATE Contemporaneitatea unei literaturi nu trebuie căutată doar in planul subiectiv al timpului şi spaţiului, ci in egală măsură, şi in planul valorilor estetice potenţat diferit de la o epocă artistică la alta. Inventivitatea sporită a artei in toate domeniile ei de manifestare presupune azi tot mai acut formarea unui cititor avizat, a unei conştiinţe estetice in stare să discearnă ceea ce este facil, convenţional, intr-o operă de artă, de autenticele valori estetico-literare. Răspunzind cu amabilitate întrebărilor noastre, prozatorul tirgumureşean KOVÁCS GYÖRGY, laureat al Premiului de stat, ne face cîteva confesiuni în acest sens. — Ce înţelegeţi prin contemporaneitatea unei literaturi? — In nici un caz tendinţa literaturilor burgheze care ar vrea să se erijeze în purtătorul de cuvint al contemporaneităţii, încercînd in fond să rupă literatura de problemele societăţii, ale vieţii de astăzi. Contemporaneitatea literaturii constă in faptul că se află intr-o strinsă legătură cu marile probleme ale colectivităţii, ale societăţii, cu viaţa maselor, cu mişcările care avintă in luptă poporul in vederea îmbunătăţirii, înfrumuseţării, înnobilării vieţii sale, dind expresie ca atare celui mai nealterat umanism. (O asemenea literatură e in ansamblul ei literatura română a zilelor noastre, această strădanie fiind proprie, deopotrivă, scriitorilor români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, care cu toţii se ghidează in fundamentarea bazei tematicoideologice a creaţiilor lor după cea mai înaintată ideologie a epocii noastre: marxism-leninismului. — Ce ne puteţi spune despre noile curente, noile opere, noii scriitori? De aici să nu-i excludem nici pe vîrstnici, bineînţeles. — In esenţă, numeroasele curente literare care-şi fac apariţia pe toate meridianele şi majoritatea cărora dispar, după o scurtă strălucire, in trapa istoriei, reprezintă două mari tendinţe. Şi aici, mă voi reîntoarce la constatarea mea anterioară: tendinţa literară care încearcă să rupă creaţia de problemele colectivităţii, şi aceasta, in ultimă instanţă, printr-un orbitor joc de artificii se descompune în nenumărate curente auxiliare, pînă la urmă va ajunge in fundătură, sufocîndu-se. Cealaltă tendință se afirmă printr-o întrepătrundere cit mai adincă in viaţa sociala. In genere, o numim pe ATANASIE POPA (Continuare în pag a 3-a) PE OGOARE SE LUCREAZĂ CU SPOR pentru Încheierea campaniei Ţărănimea cooperatistă, lucrătorii din I.A.S., mecanizatorii, toţi oamenii muncii de pe ogoarele judeţului nostru îşi manifestă deplina aprobare faţă de Hotărîrea Consiliului de Miniştri cu privire la programul de lucru al unităţilor agricole în zilele de 1—4 mai. Ieri, în ajunul sărbătorii muncii, la ora 6 dimineaţa au fost prezenţi în cîmp sute de mecanizatori şi cooperatori, intensificînd eforturile pentru terminarea însămînţărilor şi a altor lucrări de sezon. Ei au înţeles să folosească timpul prielnic din aceste zile pentru a pune o temelie sigură recoltei din acest an. Pe la orele 9 inginerul Augustin Şarlea, directorul I.A.S. Seuca, ne-a relatat cu deosebită satisfacţie despre hărnicia mecanizatorilor din această unitate, care, folosind fiecare oră bună de lucru au reuşit să termine însămînţarea porumbului pentru boabe. De la I.A.S. Zau şi Batoş ni se comunică că şi aceste unităţi agricole fruntaşe au terminat semănatul porumbului. I.A.S. Zau, de pildă, a executat această lucrare, în condiţii calitativ superioare, pe o suprafaţă de 690 ha. Mecanizatorii din C.A.P. Săbed, conduşi de şeful secţiei Dionisie Boaki, ieri la orele 10 s-au întors din cîmp cu cele 4 semănători, raportînd terminarea însămînţărilor pe terenurile mecanizabile. La ora cînd apar aceste rinduri au terminat însămînţarea porumbului şi numeroase cooperative agricole, iar multe sînt pe sfîrşite cu această lucrare. La cooperativa agricolă din Sînpetru, primele care au terminat însămînţările, au fost brigăzile conduse de Teodor Petrea şi Nicolae L. La fel s-au evidenţiat în mod deosebit mecanizatorii Iacob Bungărdean şi Teodor Turcu, care au depăşit zilnic ritmul de lucru planificat, efectuînd lucrări de foarte bună calitate. Ieri am văzut la lucru în cîmp şi pe cooperatorii din C.A.P. Idrifaia care sunt pe sfîrşite cu semănatul. Brigadierul Kantor Francisc, aflat în cîmp de la orele 6 dimineaţa, împreună cu mecanizatorii Mihai Alexandru şi Török Ştefan, ne-a relatat că pe terenurile unde n-au putut intra tractoarele, însămînţarea porumbului a fost efectuată cu atelajele. La cooperativa agricolă din Ungheni, tractoristul Nicolae Irimie, ajutat de soţie, care alimenta maşina de semănat, însămînţa ultimele hectare cu porumb intercalat cu castraveţi. Cu aceasta — ne spune mecanizatorul — am efectuat însămînţările pe toate suprafeţele zvîntate, unde s-a putut intra pînă acum cu tractoarele. Iată doar cîteva exemple care evidenţiază hărnicia ţărănimii cooperatiste, a lucrătorilor din I.A.S. şi din întreprinderile de mecanizare care sînt hotărîţi sa sporească rodnicia ogoarelor-TRAIAN GABOR In tabelul de mai jos evidenţiem cooperativele agricole care pînă ieri seară au terminat însămînţarea porumbului. Miheş Răzoare Sînpetru Şăulia Albeşti Apold Boiu Criştetiur Mureni Nadeş Sighişoara Ţigmandru Vînători Berghia Căluşeni Dumbrăvioara Ernei Livezeni Mureşeni Nazna Păingeni Rîciu Săbed Sîngeorgiu de Mureş Sînmărtin Tirgu-Mureş Tungheni Vidrasău Bereni Gălăţeni Moşuni Troiţa Pitea Pietriş Gorneşti Ţara de Mureş Serbeni SUCCESE ale ceferiştilor din Sighişoara Desfăşurînd o muncă creatoare, plină de energie şi pricepere, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din unităţile complexului C.F.R. din Sighişoara realizează cu succes obiectivele planului şi angajamentele pe anul în curs, asigurînd un transport sigur şi rapid a mărfurilor şi materiilor prime. Planul pe 4 luni a fost îndeplinit înainte de termen. La principalii indicatori care caracterizează activitatea colectivului ca osii încărcate, planul a fost realizat in proporţie de 113 la sută, iar sarcina statică cu 104 la sută. S-a redus simţitor staţionarea vagoanelor la încărcare, in tranzit cu manevră, a crescut gradul de regularitate a circulaţiei. Rezultate frumoase s-au obţinut şi la depoul de locomotive (149 la sută) şi la revizia de vagoane (105 la sută), asigurându -se o bună întreţinere şi verificare a trenurilor formate in staţii şi din tranzit. Ca urmare, in această perioadă nu s-a produs nici o abatere de la siguranţa circulaţiei iar economiile realizate la preţul de cost se ridică la peste 1,2 mii lei. ION TRUIAN ryz~rii 1 MAI Aş vrea in struna lirei să vibreze Ecoul celor de pe metereze, Avintul roşu al lumii proletare Deschizător de drum spre nouă zare. Acum citim, pe file adunate, Istoria mimilor descătuşate Şi tot ce-a fost aduce mărturie De luptă dreaptă pentru omenie. Dar tot acum, sub ochii noştri, iată, întreg pămîntul se-nvirteşte roată Şi ne uneşte-n viaţă cu putere Să fim făuritorii altei ere. Aş vrea lumina soarelui să vadă Cum creşte — trunchi vinjos şi greu de roadă, N Sub cerul bucuriei din Armindeni — I Frăţia tuturor de pretutindeni. \ VALERIE NIŢU \ j SISTEMUL HIDROENERGETIC Hidrocentrala „Oeşti“, cu o punectată la sistemul energetic na DE PE ARGEŞ, tere instalată de 15 MW, a fost opţional. (Foto: V. MOLDOVAN)