Steaua Roşie, iunie 1969 (Anul 20, nr. 128-152)
1969-06-01 / nr. 128
DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN privind planul cincinal pe anii 1971 -1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976 1980 (Urmare din pag. a 2-a) Paralel cu creșterea industriei chimice de bază, este necesar să se dezvolte și să se diversifice chimia fină şi de mic tonaj. Vor trebui analizate posibilităţile măririi producţiei de coloranţi prin cooperare cu firme străine, pentru a asigura, pe această cale, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Producţia de medicamente va fi orientată spre satisfacerea consumului intern; vor fi examinate posibilităţile de cooperare cu firme străine pentru fabricaţia de medicamente cu desfacere certă pe pieţele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de răşinoase, asigurîndu-se astfel dezvoltarea producţiei de celuloză şi semiceluloză la 650— 680 mii tone în 1975. Producţia de hîrtie şi cartoane va creşte cu 40—43 la sută, sporind mai rapid producţia de cartoane pentru ambalaje. Ţinînd seama de volumul mare de investiţii ce se va aloca industriei chimice, este necesar să se analizeze temeinic costurile lucrărilor realizate pînă în prezent în vederea reducerii acestora, amplasînd în mai mare măsură instalaţiile în aer liber, eliminând exagerările în dimensionarea spaţiilor productive, a laboratoarelor uzinale şi a construcţiilor anexe neproductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dezvoltarea industriei chimice va trebui să fie îmbunătăţită activitatea de cercetare şi proiectare. Se va urmări cu deosebire intensificarea cercetărilor privind elaborarea de noi produse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului şi lemnului, de fire şi fibre textile sintetice, de noi catalizatori, coloranţi, materiale anticorosive şi electroizolante ş. a.; se vor amplifica cercetările privind prelucrarea complexă a hidrocarburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure proiectarea tehnologiei și a utilajelor specifice, precum și o îmbinare mai strînsă între activitatea de cercetare și cea de proiectare. 10. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII va fi orientată, în cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satisfacă cerinţele crescânde determinate de programul amplu de investiţii productive, de locuinţe şi obiective social-culturale, să asigure cererile populaţiei. Vor fi dezvoltate capacităţi speciale în vederea fabricării de produse pentru export. Producţia de materiale de construcţii va trebui să crească într-un ritm mediu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenţie diversificării sortimentelor, atît prin realizarea de materiale şi elemente noi de construcţii, printre care şi cele din materiale plastice, cît şi prin introducerea în fabricaţie a unor noi tipuri de ciment, de materiale uşoare pentru zidărie şi de materiale izolatoare, va fi lărgită gama sortimentelor de prefabricare. In îndeplinirea acestor obiective, o contribuţie importantă trebuie să aducă cercetarea ştiinţifică proprie. Producţia de ciment va ajunge la 13—14 milioane tone, iar cea de geamuri la 65—70 milioane mp. Va spori producţia de prefabricate din beton şi din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, destinate pentru construcţia noilor obiective industriale şi agrozootehnice, social-culturale şi administrative, precum şi producţia de panouri mari pentru construcţia de locuinţe, economisindu-se pe această cale importante cantităţi de material lemnos şi creîndu-se condiţii favorabile pentru extinderea industrializării construcţiilor, în concordanţă cu programul de irigaţii, va fi dezvoltată fabricaţia de tuburi de presiune din azbociment şi din beton precomprimat. Se va intensifica producţia de materiale izolatoare şi ceramice, care să permită îmbunătăţirea lucrărilor de izolaţii şi de finisaj, precum şi producţia de materiale refractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale uşoare, cu caracteristici calitative superioare pentru învelitori, şi elaborării de soluţii constructive care să ducă la economisirea şi înlocuirea lemnului la acoperişuri. Pentru dezvoltarea producţiei de materiale de construcţii şi diversificarea sortimentelor, se va elabora un program de durată cuprinzînd sarcini pe ministere şi consilii populare judeţene , care să ţină seama de nevoile în perspectivă ale economiei şi populaţiei, să asigure introducerea în fabricaţie şi consum a unor noi produse uşoare şi ieftine, precum şi înlocuirea materialelor lemnoase şi raţionalizarea consumului de metal. 11. — PRODUCŢIA IN INDUSTRIA DE EXPLOATARE ŞI PRELUCRARE A LEMNULUI va creşte pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorificarea superioară a resurselor. Vor fi luate măsuri pentru sporirea ponderii lemnului prelucrat industrial în cantitatea totală de masă lemnoasă exploatată. Se va dezvolta, cu precădere, producţia de plăci aglomerate şi fibrolemnoase, va fi extinsă fabricaţia produselor cu grad superior de prelucrare, îndeosebi a mobilei. Producţia de mobilă va trebui diversificată, acordîndu-se o atenţie deosebită tipurilor cu consum redus de lemn; se vor introduce pe scară largă masele plastice şi metalul, îndeosebi în fabricaţia mobilierului pentru laboratoare, birouri, reţeaua comercială ş. a. Vor fi dezvoltate capacităţi de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigurate pieţe de desfacere în condiţii avantajoase. La dimensionarea producţiei de uşi-ferestre va trebui să se ţină seama de folosirea tîmplăriei metalice la construcţiile industriale, clădirile administrative şi social-culturale. 12. — PRODUCŢIA INDUSTRIEI UŞOARE va creşte cu 40—45 la sută, realizindu-se un volum sporit de ţesături, tricotaje, încălţăminte, într-o gamă largă de sortimente şi de calitate superioară, corespunzător exigenţelor populaţiei. Va creşte în mod substanţial fabricaţia de articole de menaj din sticlă, porţelan, faianţă, precum şi de bunuri metalice de uz casnic. In scopul valorificării mai bune a resurselor de materii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor artificiale şi sintetice, precum şi a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităţilor în industria uşoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea consumului intern. In cazul producţiei pentru export se va acorda o atenţie deosebită cerinţelor şi conjuncturii pieţei externe, asigurindu-se în cît mai mare măsură acorduri şi contracte pe termen lung pentru vînzarea produselor şi importul de materii prime necesare. Noile capacităţi de producţie din industria uşoară vor trebui dimensionate în aşa fel încît să asigure un sortiment variat, o mai mare adaptabilitate la cerinţele pieţei; întreaga activitate a acestei ramuri va fi orientată în direcţia întăririi laturii calitative, îmbunătăţirii generale a rezultatelor economico-financiare. 13. — INDUSTRIA ALIMENTARA va trebui să prelucreze, într-o proporţie mai mare și cu randamente sporite, resursele de materii prime agricole. Producția întreprinderilor din această ramură va fi în 1975 cu 35—40 la sută mai mare decît în 1970, asigurîndu-se creşteri însemnate la carne, lapte şi derivatele acestor produse, la conserve de fructe şi legume, ulei comestibil, bere şi altele. Concomitent, va spori şi fabricaţia de produse alimentare în întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele agricole de producţie, prin prelucrarea unor cantităţi mai mari de materii prime din resurse proprii; creşterea producţiei de conserve de fructe şi legume va fi realizată, în cea mai mare măsură, în capacităţi mici construite pe lingă aceste unităţi. O atenţie deosebită va trebui acordată creşterii producţiei de peşte, prin acţiuni susţinute pentru valorificarea mai intensă a resurselor din interiorul ţării şi dezvoltarea pescuitului oceanic. Va fi întocmit, în cursul acestui an, un program complex pentru dezvoltarea pisciculturii şi se va crea un organism specializat care să aibă atribuţii şi să răspundă de întreaga activitate din acest domeniu. Pentru a satisface în condiţii tot mai bune cererea populaţiei de produse alimentare, este necesar să se adopte măsuri care să ducă la îmbogăţirea sortimentelor, creşterea producţiei de semifabricate culinare, ridicarea calităţii produselor, extinderea reţelei de spaţii şi mijloace de transport frigorifice şi aprovizionarea ritmică a pieţei în tot cursul anului. 14. DIN INDUSTRIA LOCALA DE STAT, producţia va creşte pînă în anul 1975 cu 52— 54 la sută faţă de anul 1970, prin valorificarea mai bună a resurselor locale de materii prime şi materiale din toate zonele ţării. Va trebui să crească aportul acestui sector la producţia de bunuri de consum de serie mică, la acoperirea necesităţilor economiei cu materiale de construcţii; industria locală va dezvolta cooperarea cu întreprinderile republicane, în realizarea unor repere, subansamble şi piese de schimb. Activitatea de producţie a COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI va fi orientată, cu precădere, spre produse, lucrări şi servicii executate la comandă pentru populaţie, realizarea de bunuri de consum în serie mică pentru fondul pieţei şi pentru export, lărgirea producţiei de artă populară şi artizanat; se va dezvolta, de asemenea, producţia de piese, subansamble şi produse în cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul activităţii productive din acest sector va creşte în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea muncii la domiciliu, atît de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi ale cooperaţiei de consum, cît şi de către unele întreprinderi industriale şi organizaţii comerciale de stat. Această formă de producţie oferă largi posibilităţi pentru îmbogăţirea gamei sortimentelor de bunuri de consum şi articolelor de artizanat, cu investiţii mici şi cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localităţi şi zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meşteşugari, creîndu-li-se posibilităţi sporite de aprovizionare cu unele materiale. 1. în anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca PRODUCŢIA GLOBALA AGRICOLA să crească cu 28—31 la sută faţă de media anilor 1966—1970. Cerealele vor continua să deţină locul principal în producţia vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată va creşte producţia de plante tehnice, se va îmbunătăţi calitatea acestora, vor spori randamentele la hectar. Producţia globală animală va spori în anii cincinalului următor cu 25—28 la sută. Efectivele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 milioane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 milioane. în perioada următoare trebuie asigurată dezvoltarea mai rapidă a șeptelului în sectorul socialist, pentru ca acesta să deţină principala pondere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităţilor de furaje necesare creşterii efectivelor şi a producţiei animale, plantele de nutreţ vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate şi se va mări suprafaţa destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru sporirea producţiei păşunilor şi tinetelor naturale printr-o mai bună întreţinere, cultivare şi administrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete industria de nutreţuri combinate, organizîndu-se atît fabrici mari, cit şi unităţi mai mici pe lingă întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. O deosebită atenţie va trebui acordată legumicultorii pentru a se asigura satisfacerea în dit mai bune condiţii şi în tot cursul anului a nevoilor de legume ale populaţiei şi a cerinţelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea substanţială a producţiei, lărgirea sortimentelor şi îmbunătăţirea calităţii; se vor extinde culturile timpurii în solarii şi sere şi se vor introduce noi soiuri de mare productivitate. Producţia de legume va creşte pînă în anul 1975 la 44,1 milioane tone. In viticultură şi pomicultură, concomitent cu crearea de noi plantaţii vor fi întreprinse largi acţiuni pentru ridicarea productivităţii livezilor şi viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în aşa fel încit să se obţină producţii mari şi economice. Paralel cu măsurile de intensificare a producţiei, se va dezvolta baza materială şi se va îmbunătăţi activitatea de valorificare a legumelor şi fructelor; va fi extins sistemul de contracte ferme cu producătorii pe perioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creşterea răspunderii faţă de îndeplinirea contractelor. 2. In scopul creşterii producţiei agricole, valorificării condiţiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul de DEZVOLTARE ŞI MODERNIZARE A BAZEI TEHNICO-MATERIALE A AGRICULTURII. Programul de irigaţii prevede amenajarea în următorul cincinal a unei suprafeţe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se includ şi amenajările ce vor fi executate prin cooperare cu firme străine, în anul 1975, suprafaţa amenajată pentru irigat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unităţile agricole vor trebui să depună eforturi susţinute pentru extinderea amenajărilor de irigaţii din resurse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri şi desecări în Lunca Dunării şi pe riurile interioare, lucrări de combatere a eroziunii solului, de valorificare a terenurilor nisipoase şi sărăturoase, de atragere a noi suprafeţe în circuitul agricol. Vor fi asigurate cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, ierbicide, insecto-fungicide şi biostimulatori, realizîndu-se un progres însemnat în procesul de chimizare complexă a agriculturii; cantitatea de îngrăşăminte ce se va folosi în agricultură va ajunge în 1975 la circa 2 milioane tone substanţă activă, revenind 180—190 kg pe un hectar de teren arabil, vii şi livezi. Programul de dezvoltare a producţiei de îngrăşăminte şi de alte produse chimice pentru agricultură se va elabora de comun acord de către Ministerul Industriei Chimice şi Consiliul Superior al Agriculturii. Dotarea cu mijloace tehnice va fi orientată în direcţia extinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acordîndu-se atenţie sporită lucrărilor la plante tehnice, în pomicultură, legumicultura şi viticultură, la culturile de pe terenurile în pantă, la plantele de nutreţ, precum şi lucrărilor din zootehnie; parcul de tractoare va ajunge în 1975 la 120—123 mii de tractoare. Se va extinde utilizarea energiei electrice în agricultură, mai ales în ramura creşterii animalelor. în anii care urmează se vor construi noi complexe de creştere şi îngrăşare a animalelor, fabrici de furaje combinate, va continua acţiunea de extindere a serelor, a plantaţiilor de vii şi pomi, îndeosebi în bazine şi podgorii consacrate, vor fi create condiţii mai bune pentru depozitarea şi conservarea produselor agricole. Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante tehnice, legume, plante de nutreţ, material saditor vii pomicol de mare productivitate, care să valorifice din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi mecanizării, vor fi luate măsuri de îmbunătăţire şi ameliorare a efectivelor şi de introducere în producţie a unor rase de animale cu un potenţial de producţie ridicat. Totodată, se va acorda o atenţie sporită cercetărilor privind lucrările de îmbunătăţiri funciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea unor metode moderne de cultură intensivă în cîmp, în plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca unităţi de cercetare şi producţie; ele vor răspunde de organizarea producerii seminţelor, a materialului săditor şi a animalelor de rasă. 3. In viitorul cincinal se va îmbunătăţi ZONAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE, asigurîndu-se o mai justă repartizare pe teritoriu a culturilor, speciilor şi raselor de animale, în concordanţă cu condiţiile naturale, economice şi sociale. O problemă esenţială care trebuie să stea permanent în atenţia organelor centrale şi a unităţilor agricole o constituie conservarea şi utilizarea raţională a întregii suprafeţe agricole. în primii ani ai cincinalului vor fi terminate lucrările de introducere a cadastrului funciar şi de organizare a teritoriului, în toate unităţile agricole. 4. Va trebui continuată politica de dezvoltare susţinută a activităţii ÎNTREPRINDERILOR AGRICOLE DE STAT, astfel încît acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabilităţii producţiei, numărul de salariaţi în fermele agricole de stat va trebui să ajungă la nivelul unităţilor similare din ţări cu agricultură dezvoltată. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuţie mai mare, pe măsura mijloacelor de care dispun, la creşterea producţiei şi a fondului central de produse agricole. Se va intensifica procesul de profilare a fermelor şi întreprinderilor pe baza concentrării şi specializării producţiei. Va fi extinsă construcţia de unităţi de tip industrial, va continua organizarea de ferme pentru producţia de carne, de ouă şi de lapte, se va dezvolta prelucrarea industrială a produselor agricole. Producţia globală a întreprinderilor agricole de stat va creşte în perioada 1971—1975 faţă de cei cinci ani anteriori cu 40—45 la sută. Producţia vegetală se va mări cu 36— 40 la sută; în 1975 se vor realiza 3,4—3,7 milioane tone de cereale. Producţia animalieră va spori cu 48—50 la sută; efectivele de animale vor ajunge în 1975 la 800—850 mii de bovine, din care 400—420 mii de vaci şi juninci, 2,5—2,6 milioane de porcine şi 1.5—1.6 milioane de ovine; numărul de păsări va atinge 17—18 milioane, asigurîndu-se cantităţi sporite de ouă şi carne de pasăre. Paralel cu participarea crescîndă la formarea fondului central de produse agricole, va continua organizarea de unităţi specializate care să producă seminţe, material săditor şi animale de mare valoare biologică pentru nevoile întregii agriculturi. 5. COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE trebuie să se dezvolte ca unităţi productive puternice, să valorifice în mod intensiv terenul agricol, baza tehnicămaterială şi forţa de muncă de care dispun, să participe în mai mare măsură la formarea fondului central de produse agricole. Sarcina principală a cooperativelor agricole o constituie creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. Se estimează că, în perioada 1971—1975, producţia globală agricolă a cooperativelor va creşte cu 35—40 la sută faţă de cei cinci ani anteriori. Intr-un ritm mai ridicat va trebui să sporească producţia animalieră, care oferă largi posibilităţi pentru mărirea veniturilor băneşti ale cooperativelor. Se vor dezvolta ferme specializate pentru producţia de lapte, carne de porc şi de pasăre, cu deosebire în jurul oraşelor, în vederea unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu aceste produse. La repartizarea rezultatelor obţinute, cooperativele trebuie să ţină seama în mod în anii 1971—1975, vor trebui să sporească preocupările pentru conservarea, apărarea şi dezvoltarea fondului forestier; se va asigura un control sever asupra respectării normelor de exploatare impuse de gospodărirea judicioasă a pădurilor. Parchetele ce vor fi puse în exploatare vor fi stabilite în raport cu prevederile amenajamentelor silvice, eliminîndu-se despădurirea unor suprafețe mari din bazine forestiere accesibile; se va urmări îmbinarea mai judicioasă a tăierilor în păduri mature cu tăierile de îngrijire în păduri tinere. Pentru refacerea fondului forestier, în cincinalul viitor, se va reîmpăduri o suprafaţă de 270—280 mii ha cu specii valoroase; din această suprafaţă, 65—70 la sută va fi plantată cu răşinoase. Se vor lua măsuri pentru refacerea pădurilor cu randamente scăzute. Vor fi extinse plantaţiile repede crespermanent de necesitatea sporirii fondului de acumulare, a avuţiei obşteşti — condiţie esenţială a dezvoltării şi consolidării lor economice şi creşterii sistematice a veniturilor cooperatorilor; principala sursă de venituri ale cooperatorilor trebuie să o constituie munca depusă în cadrul cooperativei agricole de producţie. In vederea valorificării mai depline a resurselor materiale existente în cooperative și folosirii mai eficiente în cursul anului a forţei de muncă, se vor dezvolta sectoare de prelucrare şi semiindustrializare a fructelor, legumelor şi altor produse agricole, precum şi activităţi anexe. Se vor intensifica acţiunile şi activităţile intercooperatiste, în direcţia realizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, organizării de îngrăşătorii de animale, de magazine pentru desfacerea produselor şi altele. Statul va acorda şi în viitor cooperativelor agricole un sprijin multilateral, pe linia mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, a asigurării unui material biologic valoros, a asistenţei tehnice şi acordării de credite în condiţii avantajoase. 6. ÎNTREPRINDERILE PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII vor fi orientate in continuare spre creşterea contribuţiei lor la sporirea producţiei agricole, la consolidarea si dezvoltarea cooperativelor agricole de producţie; întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor trebui să se preocupe mai mult de reducerea termenelor de executare a lucrărilor agricole şi îmbunătăţirea calităţii lor, de realizarea acestora în perioadele agrotehnice optime; vor fi luate măsuri pentru întărirea rolului contractelor în relaţiile cu cooperativele agricole, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor participa într-o măsură sporită la deservirea şi a altor organizaţii socialiste din raza lor de activitate, precum şi a populaţiei săteşti. O atenţie deosebită trebuie să se acorde organizării mai bune a producţiei şi a muncii, ridicării gradului de folosire a bazei tehnice; se vor lua măsuri pentru utilizarea deplină, în diferite activităţi economice, a timpului de lucru al mecanizatorilor pe întreg parcursul anului. Trebuie acţionat în continuare pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare, astfel încît, din primul an al cincinalului 1971—1975, pe întreaga reţea a întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii să se acopere cheltuielile din veniturile proprii. 7. MEMBRII COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE vor fi sprijiniţi pentru a spori producţia de pe loturile personale, precum şi producţia de carne, lapte şi ouă. GOSPODĂRIILE ŢĂRĂNEŞTI NECOOPERATIVIZATE, din zonele de deal şi munte, vor fi ajutate în dezvoltarea producţiei, prin acordarea asistenţei tehnice pentru valorificarea mai deplină a suprafeţelor de livezi, păşuni şi fineţe naturale, precum şi a posibilităţilor de sporire a efectivelor şi producţiei animale. Pentru îndrumarea activităţii în acest sector, în cadrul Consiliului Superior al Agriculturii se va organiza un compartiment special, care să ţină seama de nevoile gospodăriilor ţărăneşti necooperativizate, în ce priveşte materialul săditor vitipomicol, seminţe din soiuri valoroase, insectofungicide. 8. în vederea GOSPODĂRIRII CU EFICIENŢĂ ŞI FOLOSIRII MAI DEPLINE A RESURSELOR DE APĂ, combaterii efectelor inundaţiilor şi înlăturării calamităţilor în perioada precipitaţiilor maxime, vor fi extinse lucrările pentru regularizarea cursurilor de apă şi se vor amenaja noi lacuri de acumulare cu folosinţă complexă, pentru irigaţii, alimentări cu apă, în scopuri energetice ş. a. Paralel vor fi intensificate acţiunile pentru raţionalizarea consumurilor în unităţile industriale, eliminarea pierderilor de apă, precum şi pentru amplasarea unităţilor mari consumatoare în zone cu excedent de apă în regim natural. Vor fi luate, de asemenea, măsuri pentru protejarea cursurilor de apă, epurarea apelor uzate la obiectivele industriale şi în centrele urbane; instalaţiile de epurare la noile obiective industriale vor trebui să fie date în funcţiune o dată cu instalaţiile tehnologice principale, cătoare de plop, salcie selecţionată şi alte foioase, în luncile rîurilor, în Lunca şi Delta Dunării, precum şi în locul unor păduri slab productive, se va elabora un program special în vederea rezolvării problemei lemnului pentru celuloză. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va concentra îndeosebi asupra soluţionării problemelor legate de sporirea resurselor de masă lemnoasă, extinderea cultivării de specii repede crescătoare şi valorificarea superioară a produselor accesorii. Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru reducerea substanţială a costului drumurilor forestiere, limitînd construcţiile de drumuri principale la strictul necesar şi executînd reţeaua secundară prin amenajări simple şi ieftine, în funcţie de durata exploatării rachetelor. (Continuare în pag. a 4-a) Agricultura Silvicultura