Steaua Roşie, iunie 1969 (Anul 20, nr. 128-152)

1969-06-01 / nr. 128

DIRECTIVELE CONGRESULUI AL X LEA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN privind planul cincinal pe anii 1971 -1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976 1980 (Urmare din pag. a 2-a) Paralel cu creșterea industriei chimice de bază, este necesar să se dezvolte și să se di­versifice chimia fină şi de mic tonaj. Vor tre­bui analizate posibilităţile măririi producţiei de coloranţi prin cooperare cu firme străine, pentru a asigura, pe această cale, acoperirea în cea mai mare măsură a nevoilor economiei. Producţia de medicamente va fi orientată spre satisfacerea consumului intern; vor fi exami­nate posibilităţile de cooperare cu firme străi­ne pentru fabricaţia de medicamente cu desf­a­cere certă pe pieţele externe. Vor fi luate măsuri pentru economisirea pe toate căile a materialului lemnos de răşi­­noase, asigurîndu-se astfel dezvoltarea pro­ducţiei de celuloză şi semiceluloză la 650— 680 mii tone în 1975. Producţia de hîrtie şi cartoane va creşte cu 40—43 la sută, sporind mai rapid producţia de cartoane pentru amba­laje. Ţinînd seama de volumul mare de investi­ţii ce se va aloca industriei chimice, este ne­cesar să se analizeze temeinic costurile lucră­rilor realizate pînă în prezent în vederea re­ducerii acestora, amplasînd în mai mare mă­sură instalaţiile în aer liber, eliminând exage­rările în dimensionarea spaţiilor productive, a laboratoarelor uzinale şi a construcţiilor anexe neproductive. Pentru îndeplinirea sarcinilor legate de dezvoltarea industriei chimice va trebui să fie îmbunătăţită activitatea de cercetare şi pro­iectare. Se va urmări cu deosebire intensifica­rea cercetărilor privind elaborarea de noi pro­duse pentru care dispunem de materii prime, realizarea de înlocuitori ai metalului şi lem­nului, de fire şi fibre textile sintetice, de noi catalizatori, coloranţi, materiale anticorosive şi electroizolante ş. a.; se vor amplifica cerce­tările privind prelucrarea complexă a hidro­carburilor. Ministerul Industriei Chimice trebuie să asigure proiectarea tehnologiei și a utilajelor specifice, precum și o îmbinare mai strînsă în­tre activitatea de cercetare și cea de proiec­tare. 10.­­ INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII va fi orientată, în cincinalul viitor, spre o dezvoltare rapidă, care să satis­facă cerinţele crescânde determinate de pro­gramul amplu de investiţii productive, de lo­cuinţe şi obiective social-culturale, să asigure cererile populaţiei. Vor fi dezvoltate capaci­tăţi speciale în vederea fabricării de produse pentru export. Producţia de materiale de con­strucţii va trebui să crească într-un ritm me­diu anual de 12—13 la sută. Se va acorda o mare atenţie diversificării sortimentelor, atît prin realizarea de materiale şi elemente noi de construcţii, printre care şi cele din materia­le plastice, cît şi prin introducerea în fabri­caţie a unor noi tipuri de ciment, de materiale uşoare pentru zidărie şi de materiale izolatoa­re, va fi lărgită gama sortimentelor de prefa­bricare. In îndeplinirea acestor obiective, o contribuţie importantă trebuie să aducă cerce­tarea ştiinţifică proprie. Producţia de ciment va ajunge la 13—14 milioane tone, iar cea de geamuri la 65—70 milioane mp. Va spori producţia de prefabri­cate din beton şi din alte materiale, cu grad ridicat de finisare, destinate pentru construc­ţia noilor obiective industriale şi agrozooteh­nice, social-culturale şi administrative, precum şi producţia de panouri mari pentru construc­ţia de locuinţe, economisindu-se p­e această ca­le importante cantităţi de material lemnos şi creîndu-se condiţii favorabile pentru extinde­rea industrializării construcţiilor, în concor­danţă cu programul de irigaţii, va fi dezvol­tată fabricaţia de tuburi de presiune din az­bociment şi din beton precomprimat. Se va intensifica producţia de materiale izolatoare şi ceramice, care să permită îmbunătăţirea lucrărilor de izolaţii şi de finisaj, precum şi producţia de materiale refractare. Vor fi luate măsuri în scopul realizării de materiale uşoare, cu caracteristici calitative superioare pentru învelitori, şi elaborării de soluţii constructive care să ducă la economi­sirea şi înlocuirea lemnului la acoperişuri. Pentru dezvoltarea producţiei de materia­le de construcţii şi diversificarea sortimente­lor, se va elabora un program de durată cuprinzînd sarcini pe ministere şi consilii populare judeţene , care să ţină seama de nevoile în perspectivă ale economiei şi popu­laţiei, să asigure introducerea în fabricaţie şi consum a unor noi produse uşoare şi ieftine, precum şi înlocuirea materialelor lemnoase şi raţionalizarea consumului de metal. 11. — PRODUCŢIA IN INDUSTRIA DE EXPLOATARE ŞI PRELUCRARE A LEMNU­LUI va creşte pînă în 1975 cu 13—14 la sută, prin valorificarea superioară a resurselor. Vor fi luate măsuri pentru sporirea ponderii lem­nului prelucrat industrial în cantitatea totală de masă lemnoasă exploatată. Se va dezvolta, cu precădere, producţia de plăci aglomerate şi fibrolemnoase, va fi extinsă fabricaţia produ­selor cu grad superior de prelucrare, îndeo­sebi a mobilei. Producţia de mobilă va trebui diversifica­tă, acordîndu-se o atenţie deosebită tipurilor cu consum redus de lemn; se vor introduce pe scară largă masele plastice şi metalul, îndeo­sebi în fabricaţia mobilierului pentru labora­toare, birouri, reţeaua comercială ş. a. Vor fi dezvoltate capacităţi de producere a mobilei pentru export, în măsura în care sunt asigu­rate pieţe de desfacere în condiţii avantajoa­se. La dimensionarea producţiei de uşi-ferestre va trebui să se ţină seama de folosirea tîmplă­­riei metalice la construcţiile industriale, clădi­rile administrative şi social-culturale. 12. — PRODUCŢIA INDUSTRIEI UŞOA­RE va creşte cu 40—45 la sută, realizindu-se un volum sporit de ţesături, tricotaje, încălţă­minte, într-o gamă largă de sortimente şi de calitate superioară, corespunzător exigenţelor populaţiei. Va creşte în mod substanţial fabri­caţia de articole de menaj din sticlă, porţelan, faianţă, precum şi de bunuri metalice de uz casnic. In scopul valorificării mai bune a re­surselor de materii prime, va trebui să fie extinsă în mare măsură folosirea fibrelor arti­ficiale şi sintetice, precum şi a înlocuitorilor de piele naturală. Dezvoltarea capacităţilor în industria uşoară va trebui să aibă în vedere, în primul rînd, asigurarea consumului intern. In cazul producţiei pentru export se va acor­da o atenţie deosebită cerinţelor şi conjunctu­rii pieţei externe, asigurindu-se în cît mai ma­re măsură acorduri şi contracte pe termen lung pentru vînzarea produselor şi importul de materii prime necesare. Noile capacităţi de producţie din industria uşoară vor trebui di­mensionate în aşa fel încît să asigure un sor­timent variat, o mai mare adaptabilitate la ce­rinţele pieţei; întreaga activitate a acestei ra­muri va fi orientată în direcţia întăririi latu­rii calitative, îmbunătăţirii generale a rezulta­telor economico-financiare. 13. — INDUSTRIA ALIMENTARA va trebui să prelucreze, într-o proporţie mai mare și cu randamente sporite, resursele de materii prime agricole. Producția întreprinde­rilor din această ramură va fi în 1975 cu 35—40 la sută mai mare decît în 1970, asigu­rîndu-se creşteri însemnate la carne, lapte şi derivatele acestor produse, la conserve de fructe şi legume, ulei comestibil, bere şi al­tele. Concomitent, va spori şi fabricaţia de produse alimentare în întreprinderile agricole de stat şi în cooperativele agricole de produc­ţie, prin prelucrarea unor cantităţi mai mari de materii prime din resurse proprii; creşte­rea producţiei de conserve de fructe şi legume va fi realizată, în cea mai mare măsură, în capacităţi mici construite pe lingă aceste uni­tăţi. O atenţie deosebită va trebui acordată creşterii producţiei de peşte, prin acţiuni sus­ţinute pentru valorificarea mai intensă a re­surselor din interiorul ţării şi dezvoltarea pes­cuitului oceanic. Va fi întocmit, în cursul aces­tui an, un program complex pentru dezvolta­rea pisciculturii şi se va crea un organism specializat care să aibă atribuţii şi să răspun­dă de întreaga activitate din acest domeniu. Pentru a satisface în condiţii tot mai bune cererea populaţiei de produse alimentare, es­te necesar să se adopte măsuri care să ducă la îmbogăţirea sortimentelor, creşterea produc­ţiei de semifabricate culinare, ridicarea cali­tăţii produselor, extinderea reţelei de spaţii şi mijloace de transport frigorifice şi aprovizio­narea ritmică a pieţei în tot cursul anului. 14. D­IN INDUSTRIA LOCALA DE STAT, producţia va creşte pînă în anul 1975 cu 52— 54 la sută faţă de anul 1970, prin valorifica­rea mai bună a resurselor locale de materii prime şi materiale din toate zonele ţării. Va trebui să crească aportul acestui sector la producţia de bunuri de consum de serie mică, la acoperirea necesităţilor economiei cu ma­teriale de construcţii; industria locală va dez­volta cooperarea cu întreprinderile republi­cane, în realizarea unor repere, subansamble şi piese de schimb. Activitatea de producţie a COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI va fi orientată, cu precă­dere, spre produse, lucrări şi servicii execu­tate la comandă pentru populaţie, realizarea de bunuri de consum în serie mică pentru fon­dul pieţei şi pentru export, lărgirea producţiei de artă populară şi artizanat; se va dezvolta, de asemenea, producţia de piese, subansam­ble şi produse în cooperare cu întreprinderile de stat. Volumul activităţii productive din a­­cest sector va creşte în cincinalul viitor cu 48—58 la sută. Se vor lua măsuri pentru extinderea mun­cii la domiciliu, atît de către unităţile coope­raţiei meşteşugăreşti şi ale cooperaţiei de con­sum, cît şi de către unele întreprinderi indus­triale şi organizaţii comerciale de stat. Această formă de producţie oferă largi posibilităţi pen­tru îmbogăţirea gamei sortimentelor de bu­nuri de consum şi articolelor de artizanat, cu investiţii mici şi cheltuieli de regie scăzute, pentru utilizarea mai bună a resurselor de muncă din unele localităţi şi zone. Va fi sprijinită activitatea micilor meşteşu­gari, creîndu-li-se posibilităţi sporite de apro­vizionare cu unele materiale. 1. în anii 1971—1975 se vor lua măsuri ca PRODUCŢIA GLOBALA AGRICOLA să crească cu 28—31 la sută faţă de media ani­lor 1966—1970. Cerealele vor continua să deţină locul principal în producţia vegetală, ajungînd în anul 1975 la 17,5—18,5 milioane tone. Totodată va creşte producţia de plan­te tehnice, se va îmbunătăţi calitatea aces­tora, vor spori randamentele la hectar. Pro­ducţia globală animală va spori în anii cinci­nalului următor cu 25—28 la sută. Efecti­vele de animale urmează să ajungă în 1975 la 6,3—6,5 milioane de bovine, 9,5—10 mi­lioane de porcine, 14,5—15 milioane ovine, iar numărul păsărilor va fi de 75—78 mi­lioane. în perioada următoare trebuie asigu­rată dezvoltarea mai rapidă a șeptelului în sectorul socialist, pentru ca acesta să deţină principala pondere în totalul efectivelor de animale. Pentru realizarea cantităţilor de furaje necesare creşterii efectivelor şi a producţiei animale, plantele de nutreţ vor fi amplasate în mai mare măsură pe terenuri irigate şi se va mări suprafaţa destinată culturilor duble. Va fi elaborat un program pentru spori­rea producţiei păşunilor şi tinetelor natu­rale printr-o mai bună întreţinere, cultivare şi administrare a acestora. O largă extindere va trebui să capete in­dustria de nutreţuri combinate, organizîn­­du-se atît fabrici mari, cit şi unităţi mai mici pe lingă întreprinderile agricole de stat şi cooperativele agricole de producţie. O deosebită atenţie va trebui acordată legumicultorii pentru a se asigura satisfa­cerea în dit mai bune condiţii şi în tot cursul anului a nevoilor de legume ale popu­laţiei şi a cerinţelor de export. Se vor lua măsuri pentru sporirea substanţială a pro­ducţiei, lărgirea sortimentelor şi­ îmbunătă­ţirea calităţii; se vor extinde culturile tim­purii în solarii şi sere şi se vor introduce noi soiuri de mare productivitate. Producţia de legume va creşte pînă în anul 1975 la 4­4,1 milioane tone. In viticultură şi pomicultură, concomi­tent cu crearea de noi plantaţii vor fi între­prinse largi acţiuni pentru ridicarea produc­tivităţii livezilor şi viilor existente, pentru combaterea dăunătorilor, în aşa fel încit să se obţină producţii mari şi economice. Paralel cu măsurile de intensificare a pro­ducţiei, se va dezvolta baza materială şi se va îmbunătăţi activitatea de valorificare a legumelor şi fructelor; va fi extins sistemul de contracte ferme cu producătorii pe pe­rioade mai îndelungate, vor fi luate măsuri pentru creşterea răspunderii faţă de înde­plinirea contractelor. 2. In scopul creşterii producţiei agricole, valorificării condiţiilor naturale, folosirii mai bune a resurselor de muncă, în perioada 1971—1975 se va accentua procesul de DEZ­VOLTARE ŞI MODERNIZARE A BAZEI TEHNICO-MATERIALE A AGRICULTURII. Programul de irigaţii prevede amenaja­rea în următorul cincinal a unei suprafeţe de 1,3—1,5 milioane hectare, în care se in­clud şi amenajările ce vor fi executate prin cooperare cu firme străine, în anul 1975, su­prafaţa amenajată pentru irigat va ajunge la 2,2—2,5 milioane hectare. Unităţile agri­cole vor trebui să depună eforturi susţinute pentru extinderea amenajărilor de irigaţii din resurse locale. Se vor executa noi lucrări de îndiguiri şi desecări în Lunca Dunării şi pe riurile interioare, lucrări de combatere a eroziunii solului, de valorificare a terenu­rilor nisipoase şi sărăturoase, de atragere a noi suprafeţe în circuitul agricol. Vor fi asigurate cantităţi sporite de în­grăşăminte chimice, ierbicide, insecto-fungi­­cide şi biostimulatori, realizîndu-se un pro­gres însemnat în procesul de chimizare com­plexă a agriculturii; cantitatea de îngrăşă­minte ce se va folosi în agricultură va ajun­ge în 1975 la circa 2 milioane tone substanţă activă, revenind 180—190 kg pe un hectar de teren arabil, vii şi livezi. Programul de dezvoltare a producţiei de îngrăşăminte şi de alte produse chimice pentru agricultură se va elabora de comun acord de către Minis­terul Industriei Chimice şi Consiliul Superior al Agriculturii. Dotarea cu mijloace tehnice va fi orien­tată în direcţia extinderii mecanizării în toate ramurile producţiei agricole, acordîn­­du-se atenţie sporită lucrărilor la plante teh­nice, în pomicultură, legumicultura şi viti­cultură, la culturile de pe terenurile în pan­tă, la plantele de nutreţ, precum şi lucrărilor din zootehnie; parcul de tractoare va ajunge în 1975 la 120—123 mii de tractoare. Se va extinde utilizarea energiei electrice în agri­cultură, mai ales în ramura creşterii anima­lelor. în anii care urmează se vor construi noi complexe de creştere şi îngrăşare a anima­lelor, fabrici de furaje combinate, va conti­nua acţiunea de extindere a serelor, a plan­taţiilor de vii şi pomi, îndeosebi în bazine şi podgorii consacrate, vor fi create condi­ţii mai bune pentru depozitarea şi conserva­rea produselor agricole. Se va intensifica activitatea de cercetare, de producere şi generalizare în producţie a unor soiuri şi hibrizi de cereale, plante teh­nice, legume, plante de nutreţ, material sa­­ditor vi­­i pomicol de mare productivitate, care să valorifice din plin condiţiile create prin extinderea irigaţiilor, chimizării şi me­canizării, vor fi luate măsuri de îmbunătă­ţire şi ameliorare a efectivelor şi de intro­ducere în producţie a unor rase de animale cu un potenţial de producţie ridicat. Tot­odată, se va acorda o atenţie sporită cerce­tărilor privind lucrările de îmbunătăţiri fun­ciare, îndeosebi cele de irigaţii, folosirea u­­nor metode moderne de cultură intensivă în cîmp, în plantaţii, sere şi solarii. Institutele de cercetări agricole vor fi profilate ca uni­tăţi de cercetare şi producţie; ele vor răs­punde de organizarea producerii seminţelor, a materialului săditor şi a animalelor de rasă. 3. In viitorul cincinal se va îmbunătăţi ZONAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE, asi­gurîndu-se o mai justă repartizare pe terito­riu a culturilor, speciilor şi raselor de ani­male, în concordanţă cu condiţiile naturale, economice şi sociale. O problemă esenţială care trebuie să stea permanent în atenţia organelor centrale şi a unităţilor agricole o constituie conservarea şi utilizarea raţională a întregii suprafeţe agricole. în primii ani ai cincinalului vor fi terminate lucrările de introducere a cadas­trului funciar şi de organizare a teritoriului, în toate unităţile agricole. 4. Va trebui continuată politica de dez­voltare susţinută a activităţii ÎNTREPRIN­DERILOR AGRICOLE DE STAT, astfel în­cît acestea să devină unităţi model din punct de vedere al organizării, al metodelor de cul­tivare a pămîntului şi de creştere a anima­lelor, al producţiei la hectar şi pe animal, al productivităţii muncii şi rentabilităţii pro­ducţiei, numărul de salariaţi în fermele agri­cole de stat va trebui să ajungă la nivelul unităţilor similare din ţări cu agricultură dezvoltată. Este necesar ca întreprinderile agricole de stat să aducă o contribuţie mai mare, pe măsura mijloacelor de care dispun, la creşterea producţiei şi a fondului central de produse agricole. Se va intensifica proce­sul de profilare a fermelor şi întreprinderilor pe baza concentrării şi specializării produc­ţiei. Va fi extinsă construcţia de unităţi de tip industrial, va continua organizarea de ferme pentru producţia de carne, de ouă şi de lapte, se va dezvolta prelucrarea indus­trială a produselor agricole. Producţia globală a întreprinderilor agri­cole de stat va creşte în perioada 1971—1975 faţă de cei cinci ani anteriori cu 40—45 la sută. Producţia vegetală se va mări cu 36— 40 la sută; în 1975 se vor realiza 3,4—3,7 milioane tone de cereale. Producţia anima­lieră va spori cu 48—50 la sută; efectivele de animale vor ajunge în 1975 la 800—850 mii de bovine, din care 400—420 mii de vaci şi juninci, 2,5—2,6 milioane de porcine şi 1.5—1.6 milioane de ovine; numărul de pă­sări va atinge 17—18 milioane, asigurîndu-se cantităţi sporite de ouă şi carne de pasăre. Paralel cu participarea crescîndă la for­marea fondului central de produse agricole, va continua organizarea de unităţi speciali­zate care să producă seminţe, material sădi­tor şi animale de mare valoare biologică pen­tru nevoile întregii agriculturi. 5. COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE trebuie să se dezvolte ca uni­tăţi productive puternice, să valorifice în mod intensiv terenul agricol, baza tehnică­­materială şi forţa de muncă de care dispun, să participe în mai mare măsură la formarea fondului central de produse agricole. Sarci­na principală a cooperativelor agricole o con­stituie creşterea producţiei şi reducerea chel­tuielilor pe unitatea de produs. Se estimea­ză că, în perioada 1971—1975, producţia glo­bală agricolă a cooperativelor va creşte cu 35—40 la sută faţă de cei cinci ani anteriori. Intr-un ritm mai ridicat va trebui să spo­rească producţia animalieră, care oferă largi posibilităţi pentru mărirea veniturilor bă­neşti ale cooperativelor. Se vor dezvolta ferme specializate pentru producţia de lapte, carne de porc şi de pasăre, cu deosebire în jurul oraşelor, în vederea unei mai bune aprovizionări a populaţiei cu aceste pro­duse. La repartizarea rezultatelor obţinute, coo­perativele trebuie să ţină seama în mod în anii 1971—1975, vor trebui să sporeas­că preocupările pentru conservarea, apăra­rea şi dezvoltarea fondului forestier; se va asigura un control sever asupra respectării normelor de exploatare impuse de gospodă­rirea judicioasă a pădurilor. Parchetele ce vor fi puse în exploatare vor fi stabilite în raport cu prevederile amenajamentelor sil­vice, eliminîndu-se despădurirea unor supra­fețe mari din bazine forestiere accesibile; se va urmări îmbinarea mai judicioasă a tăie­rilor în păduri mature cu tăierile de îngri­jire în păduri tinere. Pentru refacerea fondului forestier, în cincinalul viitor, se va reîmpăduri o supra­­faţă de 270—280 mii ha cu specii valoroase; din această suprafaţă, 65—70 la sută va fi plantată cu răşinoase. Se vor lua măsuri pentru refacerea pădurilor cu randamente scăzute. Vor fi extinse plantaţiile repede cres­permanent de necesitatea sporirii fondului de acumulare, a avuţiei obşteşti — condiţie esenţială a dezvoltării şi consolidării lor eco­nomice şi creşterii sistematice a veniturilor cooperatorilor; principala sursă de venituri ale cooperatorilor trebuie să o constituie munca depusă în cadrul cooperativei agri­cole de producţie. In vederea valorificării mai depline a re­surselor materiale existente în cooperative și folosirii mai eficiente în cursul anului a for­ţei de muncă, se vor dezvolta sectoare de prelucrare şi semiindustrializare a fructelor, legumelor şi altor produse agricole, precum şi activităţi anexe. Se vor intensifica acţiu­nile şi activităţile intercooperatiste, în di­recţia realizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, organizării de îngrăşătorii de ani­male, de magazine pentru desfacerea produ­selor şi altele. Statul va acorda şi în viitor cooperative­lor agricole un sprijin multilateral, pe linia mecanizării, chimizării şi irigaţiilor, a asigu­rării unui material biologic valoros, a asis­tenţei tehnice şi acordării de credite în con­diţii avantajoase. 6. ÎNTREPRINDERILE PENTRU MECA­NIZAREA AGRICULTURII vor fi orientate in continuare spre creşterea contribuţiei lor la sporirea producţiei agricole, la consolida­rea si dezvoltarea cooperativelor agricole de producţie; întreprinderile pentru mecanizarea agri­culturii vor trebui să se preocupe mai mult de reducerea termenelor de executare a lu­crărilor agricole şi îmbunătăţirea calităţii lor, de realizarea acestora în perioadele agrotehnice optime; vor fi luate măsuri pen­tru întărirea rolului contractelor în relaţiile cu cooperativele agricole, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor partici­pa într-o măsură sporită la deservirea şi a altor organizaţii socialiste din raza lor de activitate, precum şi a populaţiei săteşti. O atenţie deosebită trebuie să se acorde orga­nizării mai bune a producţiei şi a muncii, ridicării gradului de folosire a bazei tehni­ce; se vor lua măsuri pentru utilizarea depli­nă, în diferite activităţi economice, a timpu­lui de lucru al mecanizatorilor pe întreg par­cursul anului. Trebuie acţionat în continuare pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere şi exploatare, astfel încît, din primul an al cincinalului 1971—1975, pe întreaga reţea a întreprinderilor pentru mecanizarea agri­culturii să se acopere cheltuielile din veni­turile proprii. 7. MEMBRII COOPERATIVELOR AGRI­COLE DE PRODUCŢIE vor fi sprijiniţi pen­tru a spori producţia de pe loturile perso­nale, precum şi producţia de carne, lapte şi ouă. GOSPODĂRIILE ŢĂRĂNEŞTI NECOO­­PERATIVIZATE, din zonele de deal şi mun­te, vor fi ajutate în dezvoltarea producţiei, prin acordarea asistenţei tehnice pentru va­lorificarea mai deplină a suprafeţelor de li­vezi, păşuni şi fineţe naturale, precum şi a posibilităţilor de sporire a efectivelor şi pro­ducţiei animale. Pentru îndrumarea activi­tăţii în acest sector, în cadrul Consiliului Su­perior al Agriculturii se va organiza un compartiment special, care să ţină seama de nevoile gospodăriilor ţărăneşti necooperativi­­zate, în ce priveşte materialul săditor viti­­pomicol, seminţe din soiuri valoroase, insec­­tofungicide. 8. în vederea GOSPODĂRIRII CU EFI­CIENŢĂ ŞI FOLOSIRII MAI DEPLINE A RESURSELOR DE APĂ, combaterii efecte­lor inundaţiilor şi înlăturării calamităţilor în perioada precipitaţiilor maxime, vor fi ex­tinse lucrările pentru regularizarea cursuri­lor de apă şi se vor amenaja noi lacuri de acumulare cu folosinţă complexă, pentru irigaţii, alimentări cu apă, în scopuri energe­tice ş. a. Paralel vor fi intensificate acţiu­nile pentru raţionalizarea consumurilor în unităţile industriale, eliminarea pierderilor de apă, precum şi pentru amplasarea unită­ţilor mari consumatoare în zone cu excedent de apă în regim natural. Vor fi luate, de asemenea, măsuri pentru protejarea cursu­rilor de apă, epurarea apelor uzate la obiec­tivele industriale şi în centrele urbane; in­stalaţiile de epurare la noile obiective in­dustriale vor trebui să fie date în funcţiu­ne o dată cu instalaţiile tehnologice princi­pale, cătoare de plop, salcie selecţionată şi alte foioase, în luncile rîurilor, în Lunca şi Delta Dunării, precum şi în locul unor păduri slab productive, se va elabora un program spe­cial în vederea rezolvării problemei lemnu­lui pentru celuloză. Activitatea de cercetare ştiinţifică se va concentra îndeosebi asupra soluţionării problemelor legate de sporirea resurselor de masă lemnoasă, extinderea cultivării de specii repede crescătoare şi va­lorificarea superioară a produselor accesorii. Vor trebui luate măsuri hotărîte pentru reducerea substanţială a costului drumurilor forestiere, limitînd construcţiile de drumuri principale la strictul necesar şi executînd re­ţeaua secundară prin amenajări simple şi ieftine, în funcţie de durata exploatării ra­chetelor. (Continuare în pag. a 4-a) Agricultura Silvicultura

Next