Steaua Roşie, august 1969 (Anul 20, nr. 180-206)
1969-08-01 / nr. 180
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ACTIVITATE ÎNSUFLEȚITĂ ÎN ÎNTIMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI PARTIDULUI COMUNIST Slujirea promptă şi conştiincioasă a intereselor oamenilor muncii -trăsătură esenţială a activităţii organelor de stat . • . . M •. .'S*, ŞTEFAN POP prim-vicepreşedinte alConsiliului popular al municipiului Sighişoara Tezele Comitetului Central al Par-, tidului Comunist Român pentru Congresul al X-lea al partidului şi proiectul Directivelor privind planul cincinal pe anii 1971—1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976—1980 — documente de o excepţională importanţă teoretică şi practică — prin întregul lor conţinut, prin spiritul novator şi analiza profund ştiinţifică pe care o fac asupra dezvoltării României în sfertul de veac scurs de la eliberare, trasează principalele direcţii de dezvoltare a întregii vieţi economice, politice şi social-culturale a ţării, precizează liniile principale ale politicii interne şi externe a patriei noastre socialiste. Continuînd linia stabilită de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională, documentele pentru Congresul al X-lea subliniază că şi în viitor se va urmări, în cadrul procesului multilateral stabilit de partid, perfecţionarea continuă a întregii activităţi de stat, creşterea atribuţiilor şi competenţei organelor de stat, îmbinarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a organelor locale. „In actuala etapă istorică — se spune în Tezele Comitetului Central — se afirmă tot mai puternic rolul statului în societate, sporesc atribuţiile sale în organizarea şi conducerea vieţii sociale. Desfăşurînd o largă activitate economico-organizatorică şi cultural-educativă pentru edificarea socialismului şi apărarea cuceririlor revoluţionare, dezvoltînd relaţiile internaţionale ale României, statul nostru exercită un rol din ce în ce mai important în înfăptuirea programului partidului, în realizarea idealurilor socialiste ale poporului“. După cum se ştie, prin consiliile populare, statul nostru socialist îşi exercită importanta funcţie economico-organizatorică de dirijare pe plan local a tuturor proceselor sociale, de asigurare a dezvoltării localităţilor, de descoperire şi valorificare judicioasă a tuturor resurselor şi bogă(Continuare în pag. a 3-a) iulie 1969. Tîrnăveniul — oraşul chiniştilor şi sticlarilor — cunoaşte, ca şi întreaga noastră ţară, acel puternic spirit de emulaţie şi entuziasm specific apropierii marilor evenimente din viaţa patriei şi a poporului. Unul ca unul, oamenii muncii din oraş — români, maghiari, germani — tineri şi vârstnici, întîmpină Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român cu un elan nestăvilit in muncă, cinstind marele eveniment în viaţa partidului şi ţării cu uriaşe buchete de realizări în care au înmănuncheat tot ce au ei mai de preţ: energia, talentul, iniţiativa şi puterea de muncă. — Comuniştii, şi alături de ei, toţi oamenii muncii din oraş — ne declară tovarăşul Ironim Buda, primul secretar al Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului — întîmpină Congresul partidului printr-o intensă activitate pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Bilanţul cu care întîmpinăm Congresul este bogat. Astfel, numai pe primul semestru întreprinderile industriale din oraş au realizat o producţie globală peste plan în valoare de aproape 17 milioane lei, faţă de 14 milioane lei cit era angajamentul anual. La producţia marfă vîndută şi încasată, de asemenea, faţă de 10.300.000 lei angajament anual, s-a realizat 24.681.000 lei, în numai 6 luni. Concomitent cu realizarea şi depăşirea angajamentelor privind producţia globală şi marfă, eforturi sporite s-au depus şi pentru creşterea beneficiilor. Drept rezultat, în primul semestru s-a obţinut un beneficiu suplimentar în valoare de aproape 11 milioane lei, faţă de 3.541.000 lei cit era angajamentul. Şi iată-ne acum la Combinatul chimic, unicul producător de carbid şi sulfat de aluminiu şi cel mai mare producător de bicromat din ţară , după cum ne relatează tovarăşul Liviu Coman, secretarul comitetului de partid din combinat. Aflăm că lună de lună combinatul îşi realizează şi depăşeşte sarcinile de plan şi angajamentele lui- P. URMENIŞANU (Continuare în pag. a 3-a) Coordonatele viabile ale uriașului fluviu de energii BALANŢA FURAJERA SE ECHILIBREAZĂ DE PE ACUM • Suprafeţe cît mai mari de trifoi rezervate pentru sămînţă • La C.A. P. Daneş şi Apold, furajele recoltate mecanizat • La Ghindari şi Măgherani, nutreţuri gata uscate dijmuite de cai Intrucît agricultura judeţului nostru are un pronunţat caracter zootehnic, este firesc ca în această perioadă, paralel cu secerişul, ţăranii cooperatori să fie preocupaţi şi de cositul fineţelor naturale, al trifolienelor. Până ieri, din cele peste 36.300 ha ocupate cu fineţe naturale, recoltarea acestora s-a făcut de pe o suprafaţă de 26.892 ha, adică in proporţie de 74 la sută La aceeaşi dată clasa a II-a la trifoliene s-a realizat pe o suprafaţă de 5.279 ha. După cum se ştie vremea ploioasă din vara aceasta a favorizat dezvoltarea masei verzi, asigurind astfel o recoltă bogată atît la fîneţele naturale cit şi la trifoliene. Bunii gospodari dintr-un mare număr de C.A.P. s-au grăbit ca recolta de furaje să fie cit mai operativ pusă la adăpost. Mari cantităţi de nutreţuri sunt frumos depozitate în şire sau fînare la cooperativele agricole din Găneşti, Nazna, Ernei, Daneş, Apold, Viişoara şi în multe altele din judeţul nostru. La cooperativa agricolă din Daneş mai mult decât în alte părţi la recoltarea furajelor s-a pus accent deosebit pe folosirea cositorilor, a greblelor mecanice, a preselor de balotat. Aproape întreaga suprafaţă de 120 ha lucernă a fost cosită a doua oară mecanizat, pe 12 ha final a fost şi balotat. Avansată este şi coasa a H-a la trifoi. (Peste 40 ha de trifoi şi lucernă sunt lăsate pentru sămînţă). La recoltarea furajelor s-au evidenţiat mai ales mecanizatorii Durleser Alfred, Bandea Teodor, Stoica Viorel şi Piter Samoil. La Daneş se lucrează cu spor şi la cositul fineţelor naturale. Cositul pe cele 321 ha fineţe se apropie de sfîrşit, iar finul de pe 250 ha a fost deja depozitat. Intrucît experienţa anului trecut, mai binezis a primei părţi din acest an, a dovedit ce înseamnă insuficienţa de furaje, conducerea cooperativei agricole a luat măsuri operative ca transportul furajelor să fie făcut la timp, trecîndu-se totul peste cîntar. Brigadierul Ioan Lazăr s-a ocupat îndeosebi de aranjarea sirelor. Merituos pentru această cooperativă este faptul că tot ce s-a depozitat pină acum este un furaj de cea mai bună calitate şi că vor avea şi un excedent de 10—12 vagoane de nutreţ. Preocupare pentru asigurarea furajelor pentru cele 920 bovine şi peste 1.000 de ovine este şi la C.A.P. Apold. Din cele 620 ha de fineţe naturale, finul a fost recoltat pe mai bine de jumătate din suprafaţă, cea mai mare parte fiind depozitată în fînare. Cu, toate că au suprafeţe întinse de finuri şi trifoliene nu se neglijează nici însilozările. Pină acum din 1.000 de tone, cite şi-au propus să realizeze, au fost însilozate peste 150 tone diferite furaje verzi. Ca şi la Daneş, şi la Apold mari suprafeţe de trifoliene sunt recoltate mecanizat, evidenţiindu-se mai ales tractoriştii Gut Alfred, Vulnăr Martin şi alţii. Spre deosebire de anul trecut cînd C.A.P. Viişoara a dat dovadă de mai puţin spirit gospodăresc în stringerea furajelor ceea ce le-a prilejuit greutăţi mari astă primăvară, în vara aceasta lucrurile s-au REMUS CAMPEAN (Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit un grup de profesori Joi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit, la Palatul Republicii, un grup de profesori din Statele Unite ale Americii, care fac parte din Seminarul profesorilor americani pentru pace aflaţi într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Dumitru Popescu, Mihai Dalea. Erau prezenţi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei şi Miron Constantinescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, între preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi prof. Jerome Davis, conducătorul grupului de profesori americani, a avut loc o amplă convorbire. Declaraţiile făcute de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cadrul convorbirii cu grupul de profesori americani Adresîndu-se celor prezenţi tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a spus: Aş dori, ca în numele Consiliului de Stat şi al poporului român să salut grupul de profesori americani care vizitează România. Am auzit că grupul dumneavoastră face parte din Seminarul pentru pace din Statele Unite ale Americii. Noi, românii apreciem în mod deosebit pe toţi cei care îşi consacră eforturile luptei pentru înţelegere şi pace între popoare. Dumneavoastră cunoaşteţi că întotdeauna oamenii de ştiinţă şi cultură au dorit să trăiască în pace şi înţelegere, că întotdeauna intelectualii cei mai înaintaţi au fost partizanii colaborării, prieteniei şi păcii în lume. In condiţiile de astăzi, cînd popoarele obţin succese mari în dezvoltarea forţelor de producţie, a ştiinţei şi culturii, cînd omul a pătruns în Cosmos şi a ajuns pe Lună, dezvoltarea colaborării între etate, salvgardarea păcii este una din cele mai arzătoare probleme care preocupă întreaga omenire, care trebuie să-şi găsească rezolvarea. Vă pot spune — cred că aţi putut constata aceasta în scurta dumneavoastră vizită, în întîlnirile pe care le-aţi avut — că poporul român este animat de dorinţa sinceră de a dezvolta colaborarea şi prietenia cu poporul american, ca şi cu toate popoarele lumii, de a trăi cu toate statele în pace şi înţelegere, întreaga politică a României este îndreptată spre colaborare cu ţările socialiste, cu toate ţările lumii, inclusiv cu Statele Unite ale Americii; în acest cadru se înscrie şi vizita pe care o va face, zilele acestea, în ţara noastră preşedintele S.U.A., Richard Nixon. Sper că vizita pe care dumneavoastră, profesori din Statele Unite, o faceţi în România, va fi o contribuţie la mai buna cunoaştere şi conlucrare între oamenii de cultură şi învăţămînt din ţările noastre, la cauza înţelegerii şi prieteniei între popoare. In acest spirit doresc să salut vizita pe care o faceţi în România, eforturile dumneavoastră pentru pace şi prietenie între popoare. A luat cuvîntul apoi prof. JEROME DAVIS, care a spus: Aş dori, înainte de toate, să vă mulţumesc în numele tuturor membrilor delegaţiei americane. Noi apreciem mult căldura şi prietenia pe care ne-a arătat-o poporul român şi suntem recunoscători Oficiului Naţional de Turism pentru tot ce a făcut pentru noi. Sîntem deosebit de bucuroşi că dumneavoastră, unul dintre marii conducători ai luptei pentru pace din lume, ne-aţi primit astăzi. Am cîteva întrebări de pus în numele delegaţiei noastre. Seminarul nostru, al profesorilor americani pentru pace consideră că războiul din Vietnam este un lucru negativ, că Statele Unite trebuie să-şi retragă trupele din Vietnam imediat şi în mod necondiţionat, în conformitate cu acordul de la Geneva din 1954. Care este poziţia guvernului român în această privinţă? Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Nu doresc să se considere ca un amestec în seminarul dumneavoastră, dar trebuie să declar că sunt de acord cu concluzia lui. In ce priveşte poziţia guvernului român, este cunoscut că de la început ne-am pronunțat împotriva acestui război, pentru încetarea lui, pentru retragerea trupelor S.U.A. din Vietnamul de sud, astfel ca poporul vietnamez să poată hotărî singur asupra dezvoltării sale — inclusiv asupra problemei unificării — fără nici un amestec din afară. Şi astăzi avem aceeaşi poziţie. Noi considerăm că cu cît se va ajunge mai repede la încetarea războiului, la retragerea trupelor, cu atît va fi mai bine pentru interesele păcii generale. Prof. Jerome Davis: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. Vreau să spun că sîntem cu toţii foarte fericiţi că preşedintele Nixon va veni în ţara dumneavoastră. Sper că veţi reuşi cu acest prilej să-l convingeţi de justeţea politicii dumneavoastră, de faptul că această poziţie trebuie proclamata şi de Statele' U(Continuare în pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, a primit joi dimineaţa, la Palatul Republicii, familia celui de-al 20.000. 000-lea cetăţean al patriei noastre. La festivitatea ce a avut loc cu acest prilej au luat parte tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ, Ion Păţan. Au participat, de asemenea, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai unor organizaţii obşteşti. Tovarăşul Gheorghe Năstase, prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a prezentat tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi celorlalţi conducători de partid şi de stat pe cel de-al 20.000. 000-lea cetăţean al Republicii Socialiste România, Daniel Marius Stănciulescu, născut în ziua de 20 iunie 1969, ora 5 dimineaţa, pe meleagurile argeşene, şi pe părinţii săi, Alexandra Stănciulescu, profesoară de istorie la Şcoala generală din satul Surduleşti, judeţul Argeş, şi Gheorghe Stănciulescu, maistru la întreprinderea de poduri metalice şi prefabricate din Piteşti. Luîndu-l în braţe pe micul cetăţean al patriei şi sărutîndu-l părinteşte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu l-a felicitat şi i-a urat „să trăiască fericit în comunism“. Felicitînd călduros pe mama şi tatăl copilului cărora le-a urat „să-i dea o creştere cît mai bună“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit daruri sărbătoritului. Emoţionat, exprimîndu-şi fericirea de a fi tatăl celui de-al 20.000.000-lea cetăţean al ţării, Gheorghe Stănciulescu a adresat calde mulţumiri conducerii partidului, guvernului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru căldura manifestată faţă de creşterea şi educarea copiilor în patria noastră, pentru grija faţă de viitorul fericit al întregii naţiuni. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi conducători de partid şi de stat ciocnesc apoi cîte o cupă de şampanie cu părinţii copilului, închină în cinstea sa, urîndu-i sănătate şi fericire; conducătorii se fotografiază şi se întreţin îndelung cu mama şi cu tatăl micului locuitor al României. Printr-o fericită întîmplare, naşterea celui de-al 20.000.000-lea cetăţean al României s-a petrecut în preajma celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei noastre, fapt care îi conferă o semnificaţie deosebită. Un procent de 42 la sută din întreaga populaţie a ţării îl alcătuiesc astăzi cetăţenii născuţi după 23 August 1944, cetăţeni crescuţi în anii regimului socialist, în orînduirea în care a fost lichidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. România, cu o populaţie de peste 20 milioane de locuitori, se înscrie în prezent, din punct de vedere demografic, printre primele 9 ţări din Europa şi în primele 29 ţări de pe glob. „Femeia în sfertul de veac liber“ Ieri după-amiază a avut loc, în sala Studio a Institutului de teatru din Tg.-Mureş, simpozionul: „Femeia în sfertul de veac liber“, organizat de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă — Comisia pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice — şi Comitetul judeţean al femeilor, în cinstea celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Au participat un mare număr de muncitoare, intelectuale, funcţionare, gospodine din Tg.-Mureş. In cadrul simpozionului au luat cuvîntul prof. ing. Suzana Gâdea, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor din Republica Socialistă România, artista emerită Kőszegi Margit de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş, prof. dr. docent. Puskás Gheorghe, membru corespondent al Academiei de ştiinţe medicale, rectorul I.M.F. Tg.-Mureş. Făcînd bilanţul marilor înfăptuiri ale poporului nostru în sfertul de veac scurs de la eliberare, vorbitorii au înfăţişat viaţa şi preocupările femeilor din România, participarea lor activă, sub conducerea partidului, alături de bărbaţi, la măreaţa operă de construire a socialismului. Relevînd importanţa documentelor Congresului al X-lea al partidului nostru, vorbitorii au subliniat că procesele înnoitoare care au loc în toate domeniile vieţii sociale fac să crească rolul femeii în noua etapă de desăvîrşire multilaterală a socialismului în patria noastră. ★ In cursul zilei de ieri, tovarăşa Suzana Gâdea, însoţită de tovarăşele Gălpăi Suzana, vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor, preşedinta Comitetului judeţean Mureş al femeilor, ing. Marcela Mogoşiu şi ing. Rozalia Borş, vicepreşedinte ale Comitetului judeţean al femeilor, a vizitat Casa copilului din Tg.-Mureş, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Expoziţia judeţului Mureş, Biblioteca Teleki-Bolyai Şi Sala de oglinzi din Palatul culturii. Seara, tovarăşa Suzana Gâdea s-a întîlnit cu membrele birourilor comitetelor judeţean şi municipal Tg.-Mureş ale femeilor.