Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)

1969-09-02 / nr. 207

S ls IN L» rj \s \\ îVPEŞTI IN FlNTiNI In anumite zone geografice e­­xistă o datină care se pierde în negura vremii : popularea fîntî­­nilor cu peşte. Unul dintre aceste locuri se numeşte Valea Gurghiului — o­­ale cunoscută în judeţ, în ţară şi chiar în străinătate pentru splendidele sale frumuseţi natu­rale şi, mai ales, pentru multico­lorul ei evantai de obiceiuri stră­moşeşti, pentru fermecătoarele costume naţionale cusute în fir de mărgele. Fîntînile acestor meleaguri au, aşadar, oaspeţi pe care sintem­ o­­bişnuiţi să-i întîlnim doar in ape­le curgătoare, de munte. Dintre toate speciile de peşti care spin­tecă apa rîurilor repezi dintre stînci, cleanul s-a dovedit a fi cel mai rezistent şi mai harnic locuitor al apei potabile. Cei de pe valea Gurghiului cu­­nosc cleanul şi îl urmăresc cu răbdare ca să-l prindă şi să-l a­­ducă apoi în ograda casei lor. Aşa ajunge peştele în fîntînile oame­nilor. Numărul lor diferă de la o fîntînă la alta. In general, cam 10 într-un loc. Există cazuri cînd sînt şi mai mulţi. Interesant este faptul că datina nu e o simplă pasiune. Cleanul nu face doar plimbări de agre­ment în ochiul de apă. Are mult PROIECŢII de lucru. Devine un fel de stâpîn, de responsabil cu ordinea şi cu­răţenia. Are mar­ele rol de purifi­cator al lichidului incolor, rece şi atît de necesar vieţii. In rotun­dele lor trasee, se hrănesc cu mi­cile vietăţi şi impurităţi care a­­par în apă şi, astfel, o curăţă. Rămîne întotdeauna cristalină şi proaspătă, aşa cum iese din iz­vor. Aclimatizarea nu ridică proble­me prea dificile: apa rîului de munte are elemente comune cu cea din fintîni. Micul şi harnicul îno­tător devine astfel un foarte bun şi util prieten al oamenilor de pe meleagurile Gurghiului. La a­­numite intervale, fîntînile se go­lesc pentru schimbarea apei — cum se spune. Atunci oaspeţii în­drăgiţi sînt adunaţi cu grijă şi o­­crotiţi într-un vas ... Dar, oricît ar fi de ospitalieră apa din curte pentru clean, nu o poate înlocui pe cea din rîul muntelui. Din cauza lipsei de o­­xigen, el nu creşte în greutate mai mult de 300 de grame. Tot­odată, lungimea sa nu depăşeşte 25 de cm. Cîţiva pescari amatori care au poposit prin aceste locuri au fost surprinşi de obiceiul localnicilor. Avînd undiţe, s-au grăbit să prin­dă cleanul din locuri puţin obiş­nuite. Au reuşit mai repede decit se aşteptau. Nu mică le-a fost însă mirarea cînd au constatat că peştele prăjit avea miros de... baltă.I. P. GIURGIU I)­ s PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Un raid prin magazinele de legume şi fructe din Tg.-Mureş Produse Ic calitatea a la preturi peni» calitatea I Judecind după preţuri s-ar părea că in magazinele şi gheretele de legume şi fructe ale O.L.F. şi GOSTAT se găsesc numai produse de calitatea I. Bine ar fi să fie aşa! In realitate, produsele ce se desfac sunt, cu puţine excepţii, de calita­tea a II-a şi chiar inferioare, doar preţurile ce se încasează de la cumpărători sunt ca pentru marfa de cea­ mai bună calitate. Am cutreierat duminică înainte de masă citeva magazine şi ghere­te din piaţă şi în toate cazurile ne-am intîlnit cu această practi­că ilegală. Produse ca: roşii, car­tofi, ceapă, varză, morcovi etc. — cu aspect derizoriu, nesortate, de­preciate, se vindeau la preţurile stabilite, prin decizii ale Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean pentru marfa de calita­tea I. Gestionarii se ,,spălau pe miini“: — Nu e vina noastră, aşa ne-au fost trimise! ! Şi, spre confirmare, prezentau facturile însoţitoare ale produselor. Intr-adevăr, încălcarea legii în­cepe de la facturare şi principalii vinovaţi pentru situaţia existentă sunt conducerile O.L.F. şi a magazi­nului GOSTAT. Dar nici gestiona­rii magazinelor nu pot fi absolviţi de răspundere. Ei au datoria să asigure respectarea deciziilor privi­toare la preţuri în unităţile a că­ror bună funcţionare le-a fost în­credinţate. De altfel, problema desfacerii şi preţurilor legumelor şi fructelor pe teritoriul judeţului nostru este reglementată de un act normativ: decizia nr. 215/1969 a Comitetului executiv al Consiliului popular ju­deţean. Cităm din decizia sus,amin­tită: „Art. 5. Se interzice... c) vînzarea unor produse la preţuri nelegale, prin încadrarea unor ca­lităţi inferioare la calităţi superioa­re“, întrebăm conducerile O.L.F. şi magazinului GOSTAT, dacă cunosc decizia nr. 215 şi dacă o cunosc, pe ce temeiuri o nesocotesc? Se cade să punem această în­trebare şi organelor chemate să vegheze asupra respectării deciziei privitoare la comerţul cu legume şi fructe în primul rînd: Direcţia co­mercială judeţeană, Inspectoratul comercial de stat, Biroul de pre­ţuri şi tarife. Decizia nr. 215 pre­vede sancţiuni pentru nerespecta­­rea dispoziţiilor sale (vezi artico­lul 6). De ce nu se aplică aceste sancţiuni, celor care percep, fără pic de jenă, suprapreţ de la popu­laţia unui întreg oraş? Controlul permanent al sectoru­lui de legume-fructe este o nece­sitate, pentru că preţurile la aceste produse se schimbă­­ prin decizii ale Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean , la in­tervale scurte, şi, după cum arată practica, amatori (cu şi fără „justi­ficări“) la încălcarea acestor pre­ţuri se găsesc. Se cere ca organele de control să fie mult mai active decât pînă acum, împiedicând în­călcarea preţurilor stabilite. Cumpărătorii aşteaptă din partea conducerilor O.L.F. şi magazinului GOSTAT o preocupare susţinută pentru aprovizionarea magazinelor şi gheretelor cu produse de calitate, respectîndu-se iu tocmai preţurile legale. ERNEST LOB Monument istoric De mai multă vreme, cetatea medievală a oraşului Tîrgu-Mureş, are aspectul unui mare şantier. Aici se lucrează cu migală la re­staurarea vechilor ziduri şi bastioa­ne ale breslelor, a celorlalte obiec­tive din incintă. Inginerul Matei Corvin, şeful şantierului, ne rela­tează ultimele noutăţi din munca specialiştilor. Au fost atacate lu­crările de restaurare la primele trei din cele şapte bastioane exis­tente în incinta cetăţii: bastioane­le croitorilor, blănarilor şi dogari­lor. De asemenea, se lucrează în prezent şi la zidul de pe latura de nord — de altfel ultima parte a incintei care urmează să fie restau­rată. Un alt obiectiv intrat în lu­cru este portalul principal al bi­sericii — unul dintre importantele elemente atractive ale cetăţii. In etapa următoare se va trece la restaurarea turnului-clopotniţă, a capelei şi a „şcolii latine“. Pînă în prezent, au fost restaurate peste 600 ml de ziduri de incintă, pe a căror parte interioară s-au amena­jat drumuri de strajă unde predo­mină lemnul masiv de stejar, ame­najarea laturei vestice într-un fru­mos parc. Toate lucrările executa­te respectă în mod fidel forma şi aspectul din epoca construirii a­­cestei cetăţi, între secolele XV— XVII. Şi, un lucru mai puţin o­­bişnuit, fapt ce a permis descope­rirea unor „enigme" ale bastionu­lui blănarilor. Ceea ce s-a bănuit pînă acum s-a adeverit o dată cu trecerea la restaurarea acestui bastion. Este vorba de descoperi­rea gurilor şi faţelor de tragere pe trei nivele, astupate şi complet mascate probabil, pentru a-i da bastionului o altă destinaţie, a­­ceasta petrecîndu-se în secolele din urmă. Descoperirea este deosebit de importantă, deoarece permite să se dea acestui bastion forma și as­pectul epocii respective. Un alt fapt interesant: Bastionul blănari­lor — turn din secolul XV și ex­tins peste 200 de ani, forma un singur corp. In urma lucrărilor de restaurare s-a putut trata fiecare aparte, astfel că bastionul din se­colul al XV-lea diferă ca arhitec­tură de celălalt, înscriindu-se pe li­nia vechiului zid, care se mai păs­trează ca ruină. Cînd toate lucrările vor fi în­cheiate, cetatea va adăposti mai multe instituţii de artă: depozite şi expoziţii de cărţi rare, manuscrise şi documente de arhivă, artă plas­tică veche, piese arheologice, un teatru antic și un parc de odihnă. „Eşantioanele" de mai sus au însă un istoric cu mult mai prozaic. Ele au fost aduse de pămînteni, cu multe luni înaintea lansării navei selenare „Apollo 11“, în str. Petrila din Tg.-Mureş, chipurile in scopul reparării acestei străzi, care de ani de zile este accidentată, periclitind, iar acum, gituind complet, circulaţia. Se pune întrebarea, oare piuă cind au de gînd edilii munici­piului să păstreze aceste „mostre ale nepăsării“ la faţa locului, ştiut fiind faptul că intrucît str. Petrila n-a picat de pe Lună, nu se simte nevoia să fie ţinută in carantină. S. IANCU Dacă n-ar apare pe fotografie şi vegetaţia, am fi tentaţi să credem că avem de-a face cu eşantioane aduse de cosmonauţi de pe Lună. Răspundem cititorilor POP TEODOR, GIMBUŢ. Ce­rerea privind deschiderea pro­cedurii succesorale a fost înain­tată Notariatului de stat Luduş încă în luna decembrie a anului 1967. Studiind cererea dv­, co­mitetul executiv a trasat sarci­nă delegatului de stare civilă de a înainta din nou o cerere de deschidere a procedurii succeso­rale, de data aceasta Notariatu­lui de stat Tg.-Mureş, în terme­nul prevăzut de legislaţia nota­rială uzuală. BAZA DE DESFACERE A PRODUSELOR PETROLIERE — DEPOZITUL UNGHENI. Po­trivit art. 1 din Decretul nr. 40/ 1958, militarii din cadrele permanente ale M.F.A. şi M.A.I. (precum şi personalul militarizat din M.A.I.), trecuţi în rezervă sau retragere, care se încadrează în muncă în termen de 90 de zi­le de la data schimbării activită­ţii de militari activi se con­sideră cu vechimea neîntre­ruptă în muncă. Nu benefi­ciază de prevederile de mai sus cei trecuţi în rezervă sau retragere pentru condamnări ju­diciare. Aceeaşi dispoziţie se a­­plică şi în cazul acordării spo­rului de vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate, în cadrul ex­perimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor conform H.C.M. 914/1968­­In cadrul vechimii neîntrerupte în aceeași unitate se include și pe­rioada neîntreruptă de activita­te pe care au avut-o anterior ca militari activi. FORRO IOSIF, LUDUȘ. Con­form art. 59 din Legea nr. 27/ 1966, pensionarii de invaliditate de gradul III vor primi pe tim­pul câ­t sunt angajaţi, pe lingă salariu, şi pensie in întregime fără ca acestea împreună să poa­tă depăşi salariul tarifar în vi­goare corespunzător funcţiei a­­vute la data pensionării. In ca­zul în care salariul tarifar îm­preună cu pensia ori numai sa­lariul tarifar depăşeşte salariul tarifar în vigoare corespunzător funcţiei avute la data pensionă­rii de invaliditate, pensia se re­duce sau se suspendă după caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata. Avînd in vedere precizări­le de mai sus, dv. in calitate de măcinător cereale categoria I, încadrat cu un salar tarifar lu­nar de 780 de lei la moara din comuna Sînpaul, veți beneficia de următoarele drepturi: 780 lei salariul tarifar de încadrare, 55 lei sporul de vechime calcu­lat la salariul tarifar de încadra­re, 260 lei pensie. Suma de 260 lei reprezintă deci diferența de salariu. Note ÎN LOC DE MEDICAMENTE Ce bine ar fi ca oamenii să nu se mai îmbolnăvească. Nu ar mai avea nevoie de medici, nici de me­dicamente. Dar ce să-i faci! Omul fiind predispus bolilor trebuie să apeleze la serviciile semenilor lor care muncesc în acest sector. Insă să nu aveţi nenorocul ca aceste ne­cazuri să vă prindă în Gurghiu, pentru că vreţi nu vreţi trebuie să răbdaţi, pînă durerea te lasă de la sine. Veţi spune că şi aici sînt medici care să te consulte şi să-ţi prescrie medicamentele necesare. Pînă aici totul e în regulă. Dar ce folos, cu reţeta în buzunar nu-ţi trec dure­rile de cap, nici de stomac. Ce bine ar fi să se întîmple astfel. Dar cum nu se întâmplă asemenea minuni eşti nevoit să apelezi la medica­mentele prescrise. Insă cum ele se găsesc numai în farmacie alergi spre aceasta să le cumperi şi gata S-a rezolvat. Insă mă aflam la Gurghiu şi era într-o miercuri şi 13 (13 august) am avut ghinion. Ajuns în faţa farmaciei observ că uşa e închisă. Pe cantonul de pe uşă era scris negru pe alb. Miercuri deschis de la orele 7 la 14. Mă uit la ceas, rămîn surprins, acesta indica ora 13,30. Mă consolez cu gindul că o să rabd pînă după-masă şi atunci iau medicamentele şi o să scap de durere. Pentru a fi sigur mai con­trolez odată cartonul de pe uşă. Cind am descoperit că va trebui să rabd pînă a doua zi, durerile m-au luat şi mai rău. Ce să-i faci, farmacia din Gurghiu, după-masa nu e deschisă numai de două ori pe săptămînă — luni şi joi. Se vede treaba că cei care răspund de fixarea orarului şi buna func­ţionare a farmaciei trec cam rar prin Gurghiu. Nu-i doare capul. Şi, pe cine nu-i doare, nu se leagă. Ţineţi-vă de capul lor! I. HUSAR MOLDOVEANU GH., NICULESCU N. I., MELNICIUC G.: PANIFICATIA MODERNA Lucrarea conţine cele mai importante probleme tehnice noi, caracteristice ale panificaţiei moderne. Cartea vine în sprijinul specialiştilor cu îlaltă calificare din industria panificaţiei (cercetare, proiectare), organelor de îndru­mare din forurile coordonatoare ale industriei de panificaţie, cum şi cadrelor didactice din învăţă­mîntul superior şi şcoli tehnice. (396 pag., 27 lei). tgSpippMĂlI IffifSps I .: m­sA : "hlf NOUL MAGAZIN UNIVERSAL DIN RICIU VĂZUTE şi AUZITE BOALA CRONICĂ Iosif Buruian, domiciliat în Tg.-Mureş, strada Lebedei, nr. 14, a fost electrician la între­prinderea „Metalotehnica" din Tg.-Mureş. Nesimţindu-se în a­­pele lui, într-o bună zi s-a pre­zentat la un medic, pentru con­sultaţie. Şi s-a constatat că la vîrsta de 24 ani electricianul su­feră. Drept pentru care, a pri­mit un concediu medical de 10 zile. Expirîndu-i concediul me­dical, bolnavul nu s-a mai pre­zentat la medic. S-a consultat singur, prelungindu-și concediul cu încă 20 de zile, prin falsifica­rea certificatului medical. De, acum, boala s-a agravat, deve­nind cronică. Simţindu-se bine în concediu medical, Iosif Buru­ian a mai procurat un certificat, de la Miga Carol, pe care l-a falsificat înscriind numele lui şi un concediu de 30 de zile. După toate acestea, a ajuns la „consul­taţie". Nu la medic, ci la orga­nele de cercetare penală. Stabi­­lindu-se diagnosticul, i s-a reco­mandat un „tratament“ de 6 luni. Se va vindeca oare ? ACTELE LA CONTROL ! La redacţie am primit o re­­clamaţie. Un tîrgumure­şean se plînge că C.E.C.-ul nu i-a resti­tuit suma de bani de care avea nevoie. Nu de alta, dar buleti­nul de identitate îi era expirat şi nu s-a considerat bun. Foarte just. De ce nu vă preschimbaţi buletinele de identitate expira­te ? Vedeţi, vă creaţi singur greutăţi. In plus, puteţi fi şi sancţionaţi. Serviciul miliţiei municipiului Tg.-Mureş ne in­formează că există un număr foarte mare de oameni cărora le-au expirat buletinele de iden­titate. De asemenea, ne infor­mează că cetățenii cărora le-au expirat sau le expiră valabilita­tea buletinelor în perioada au­gust—octombrie a. c., este nece­sar să se prezinte pentru pre­schimbare, prezentînd certifica­tul de naştere, (femeile şi cel de căsătorie), două fotografii 3x4, un timbru fiscal de 3 lei şi bu­letinul. Preschimbarea se face zilnic, cu excepţia zilelor de sîmbătă şi duminică, între ore­le 7—13,30, iar luni şi joi şi du­pă amiază, între orele 17 şi 20. LUPUL ISI SCHIMBA PA­RUL ... Cine nu cunoaşte la Sighişoa­ra pe Ilea Lup Maria ! O femeie cu năravuri. Pentru înşelăciune, în anul 1967 a fost condamnată la 6 luni închisoare. „De acum se va vindeca“ — îşi spuneau oamenii. Dar s-au înşelat. Elibe­rată, găsind teren prielnic, fiind angajată gestionară la magazinul C.L.F. din strada Gheorghe La­­zăr, Lup a început să se îndoa­­pe din avutul obştesc. In mai puţin de 4 luni, ea a păgubit unitatea cu suma de 9.250 lei. Urmează să stea cu botul pe la­be. Dacă părul nu, poate, poate o să-şi schimbe năravul. UNDE EŞTI, DUMITRE ? Dumitru Pescăruş din Tg.-Mu­reş, strada Bacinului nr. 4, nu mai este copil. Este căsătorit de 23 de ani. După cum se vede însă a ajuns în mintea copiilor. După 23 de ani de căsnicie, Du­mitru şi-a luat lumea în cap, părăsindu-şi soţia suferindă. Se spune că s-ar afla la Drăgăşani. Organele de miliţie l-au invitat pînă acum de două ori să se re­întoarcă la căminul conjugal, dar fără rezultat. Care va fi oa­re pînă la urmă rezultatul ? Căci organele de miliţie nu se lasă, considerînd că rătăcirea lui Du­mitru Pescăruş se numeşte a­­bandon familial şi se pedepseşte de lege. Dacă-i aşa, chemaţi-l la ordine. Rubrică realizată de P. POPSOR AGENDA MARŢI, 2 SEPTEMBRIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta : Sher­lock Holmes. Progresul : Vadul Iadului. Select : La dolce vita (ambele serii). Tineretului : Rio Bravo. Muncitoresc : Pensiune pentru holtei. Flacăra : Neînţe­lesul. Unirea : Marele şarpe. SI­GHIŞOARA — Lumina : Viţe­lul de aur (ambele serii). Tîrna­­va : Made in Italy. LUDUȘ — Flacăra : Pe urmele șoimului. SÂRMAȘU — Popular : Cintind despre Arizona. REGHIN — Pa­tria : Noaptea generalilor. Victo­ria : Vin cicliștii. TÎRNAVENI Melodia : Străin în casă. SOVA­­TA — Doina : Preludiu. SlN­­GEORGIU DE PĂDURE — Popular : Week-end cu Anna. FlNTÎNELE — Patria: Paşa. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul . Contele Bobby, spaima vestului sălbatic. Televiziune 17,30 — Buletin de ştiri; 17,35 — Lumea copiilor; 17,50 — Stu­dioul şcolarilor; 18,20 — Crite­rii. Actualitatea teatrală; 18,40 —­ Din lumea ştiinţei; 19,10 — Prim plan. Acad. prof. Vasile Răşcanu; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Festivalul şi concursul internaţional de fol­clor — România ’69; 20,15 — Film artistic : Răscoala (o pro­ducţie a studioului cinematogra­fic „Bucureşti“); 22,00 — A 24-a aniversare a proclamării inde­pendenţei Vietnamului — do­cumentar; 22,20 — Telejurnalul de noapte; 22,40 — Publicitate; 22,50 — Cîntec, joc şi voie bună. Vremea TIMPUL PROBABIL: Vremea în general frumoasă, cu cer va­riabil. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7—11 gra­de, maximele intre 22—26 gra­de- Vint slab. La munte vrem­e­­în general frumoasă. Dezlegarea cuvintelor încrucișa­te din numărul de duminică, 31 august. ARAC — BAREM — CULTA — VARA TIGARE — MOT — NA — ETAPA — CA — AN — MARI — A — CRETA — EL — POLI — IRI — E — ERA ANA­LOG —■ LAMN­E — ORA — A­­RAMA — OTEL. întreprinderea de reţele electrice Tg.­Mureş anunţă » • - - - ~ -•- ' 1 • că la data de 12 noiembrie 1969, la sediul întreprinderii dii Tg.­­Mureş, str. Elba nr. 3, va avea loc SESIUNEA DE TOAMNA 1969 PENTRU AUTORIZAREA ELECTRICIENILOR. Cei interesaţi se pot adresa pentru informaţii detailate la se­diile: I.R.E., Exploatărilor jude­ţene şi centrelor de distribuţie ale I.R.E. din Tg.-Mureş, Reghin, Tirnăveni, Sighişoara, Sovata, Luduş şi Iernut. Agest­ia O.R.T. Mureş organizează excursie de 3 zile, pe itinerarul: Tg.-Mureş — Mediaş — Sibiu — Valea Oltului — Curtea de Argeş — Piteşti — Bucureşti (cu vizitarea expoziţiei) — Ploieşti — Valea Prahovei — Sinaia — Braşov — Sighişoara — Tg.-Mureş. Plecarea : 12 septembrie, ora 6,00. Sosirea : 14 septembrie, ora 22,00. Prețul : 220 lei, în care se include transportul cu autocar Skoda, cazare și masă. Locuri limitate. LICEUL DE ARTĂ Tg.-Mureş organizează CONCURS DE ADMITERE intre data de 1—9 septembrie 1969. La secţia de muzică pentru clasele I—VIII. La secţia de artă plastică pentru clasele V—VIII, înscrierile se fac la secretariatul Liceului de artă, Palatul culturii etajul I. Intre 20—30 septembrie a. c. va avea loc la Liceul pedagogic din Tg.-Mureş CONCURS DE ADMITERE la Institutul pedagogic de educatoare , pentru grădiniţe de copii, cu limba de predare română. La concursul de admitere se pot înscrie absolventele liceelor de cultură generală cu diploma de bacalaureat (maturitate), în vîrstă de cel mult 27 ani, împliniţi în 1969. Informaţii detaliate se pot obţine la secretariatul Liceu­lui pedagogic din Tg.-Mureş.

Next