Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)

1969-09-11 / nr. 215

sarcinile trasate Congress! al partidului Eveniment de o excepţională im­­portanţă teoretică şi practică, Con­­gresul al X-lea al Partidului Co­munist Român se înscrie in istoria partidului şi a poporului nostru ca unul din cele mai importante mo­mente politice ce schiţează tabloul de viitor al României socialiste multilateral dezvoltată, întregul nostru partid, întregul popor, co­muniştii şi toţi oamenii muncii din Combinatul chimic Tirnăveni au primit documentele Congresului cu cea mai mare satisfacţie, pentru că în acest grandios program dez­bătut în cel mai înalt for al ţârii, fiecare dintre noi vede viitorul lu­minos al patriei, al fiecărui cetă­ţean în parte. Tocmai de aceea, încă de pe acum, sarcinile trasate de Congres constituie deja obiec­tive de bază pe agenda noastră zilnică de lucru, încă de pe acum, ele se rezolvă într-o legătură or­ganică cu cele pe care le avem de realizat din actualul cincinal. Privit în perspectiva anilor, combinatul nostru a cunoscut o dezvoltare fără precedent realiza­tă prin investiţii şi modernizări a­­duse instalaţiilor existente şi re­flectată in creşterea producţiei de 15 ori in 1969 in comparaţie cu fi­nul eliberării, 1944. Este vorba de politica partidului de industriali­zare socialistă a ţârii, care se sim­­te peste tot, in repartizarea justă, teritorială a forţelor de producţie şi prin urmare şi în combinatul nostru. Organizaţia de partid a combi­natului, fiecare organizaţie de ba­ză la locul ei de muncă, analizea­ză cu regularitate mersul produc­ţiei, realizarea tuturor indicatori­lor, stabilind măsurile cele mai corespunzătoare pentru a fi mereu în pas cu cerinţele pe care partidul le pune în primul rînd în faţa co­muniştilor. Fireşte, în decursul celor patru ani din actualul cin­cinal elaborat de Congresul al IX-lea al partidului, atenţia or­­ganizaţiei de partid, a intregului colectiv de muncă a fost concen­trată spre îndep­linirea principalei­lor sarcini trasate de Congres şi de Conferinţa Naţională a parti­dului. S-au modernizat instalaţii învechi­te, care nu mai corespundeau unui proces de producţie modern, iar altele au fost practic înlocuite, fie cu instalaţii noi, fie chiar cu schim­barea produsului iniţial. Astfel, s-a asimilat fabricarea oxidului de zinc şi s-a construit o nouă linie tehnologică de bicromat de sodiu care a înlocuit vechea instalaţie de alumină hidratată. Organizaţia de partid, comitetul sindicatului, comitetul de direcţie al combinatului, au dat în această perioadă cea mai mare atenţie or­ganizării pe baze moderne a pro­ducţiei şi a muncii în toate com­partimentele de lucru, acţiune pe care o considerăm mereu in actua­litate şi în viitorul cincinal şi ca­­re, combinată cu modernizările de ordin tehnic, cu aplicarea măsuri­lor de mică mecanizare prin care s-au mărit capacităţile de produc­­ţie la unele din cele mai solicitate produse — plăci faianţă şi sulfat de aluminiu — au dus în final la ceea ce subliniază cu toată tăria documentele partidului : creşterea permanentă a eficienţei întregii noastre activităţi de producţie. Pînă aici, am vorbit foarte suc­cint despre ceea ce s-a făcut. Con­gresul al X-lea al partidului însă, pune în faţa noastră, a chimiştilor, sarcini deosebit de mari şi mobili­zatoare, avind în vedere că pon­derea industriei chimice, ritmul ei de creştere ocupă şi în viitorul cincinal un loc de prim ordin; producţia acestei ramuri urm­ind să crească pînă în 1975 cu 85—92 la sută în comparaţie cu anul 1970, ultimul an al actualului cincinal. Pe această linie, organizaţiile noas­tre de partid, încadrate în efortul general al partidului, colectivul de muncă al chimiştilor din Tîrnă­­veni care au dezbătut în adunări documentele Congresului, s-au an­gajat să muncească cu elan sporit pentru realizarea exemplară a sar­cinilor de viitor. Cuptorul VI car­bid, instalaţia de fabricare a săru­rilor de bariu a cărei construcţie începe încă în acest an, construi­rea celei de-a 3-a linii de bicromat de sodiu ş. a­, la care se adaugă importante lucrări de modernizare a producţiei, iată numai cîteva o­­biective, puţine la număr, dar de o mare importanţă economică, care stau şi vor sta pe agenda noastră de lucru în vederea îndeplinirii hotărîrilor adoptate de istoricul Congres al X-lea al partidului. Avem o organizaţie de partid puternică, capabilă de analize te­­meinice şi de hotărîri şi măsuri competente, un colectiv de muncă harnic şi inimos, ne bucurăm de sprijinul permanent al Comitetului judeţean şi orăşenesc de partid — condiţii hotăritoare in obţinerea in viitor a unor rezultate şi mai de prestigiu. Profund convinşi de justeţea po­liticii po­­lului nostru, încrezători în viitorul patriei multilateral dez­voltată, chimiştii Tîrnăveniului îşi vor păstra bunul renume cîştigat prin munca lor rodnică închinată înfloririi continue a României so­cialiste. LIVIU COMAN secretarul comitetului de partid de la Combinatul chimic Tirnăveni V­remea TIMPUL PROBABIL. Vre­mea va fi frumoasă şi călduroa­să ziua şi răcoroasă noaptea Cerul va fi mai mult senin. Vin­­ul va sufla slab pînă la potri­vit din sud-vest şi vest. Tem peraturile minime vor fi cu­­prinse între 4—10 grade, iar maximele între 20—26 de gra­de. Local dimineaţa ceaţă- „Cavalerii forţei" (Urmare din pag. 1) asistind la această scenă peni­bilă, şi~a manifestat indignarea, a fost si el imbrincit şi trintit La pămint. După această „distracţie", cei doi cheflii şi-au continuat dru­mul In dreptul magazinului cu autoservire din strada Lungă, sunt ajunşi din urmă de victime şi de cetăţeanul M. E., care le solicită să meargă la sediul or­ganului de miliţie pentru a da socoteală de faptele lor. Bükkösi, scos din sărite de „îndrăzneala” Lui XI E., s'a năpustit asupra lui, lovindu-l cu cuţitul. ■. Acum, in faţa organelor de cercetare penală, „cavalerii for­ţei“ bat in... retragere. Dau explicaţii sumare şi confuze, aşa cum sumară şi confuză le-a fost gindirea imbicsită de alcool. Se scuză, fac pe mieluşeii. „Am fost beţi, nu nemam dat seama“ Starea de euforie, dobindită des­tul de ieftin la „Vinătorul“, s-a risipit de mult şi, o dată cu ea, le-a trecut şi „buna dispoziţie‘ Cei doi bătăuşi ştiu că trebuie să răspundă pentru faptele lor murdare! Şi pentru ca oraşul nostru să fie aşa cum­­ dorim, pentru ca parcurile să fie intr-adevăr fo­curi de agrement şi nu „feude ale unor tineri cu apucături ti­ranice, pentru ca restaurantele să fie intr-adevăr locuri de dis­tracţie decente, trebuie să acti­vizăm opinia publică impotri a celor ce sfidează normele de convieţuire in societate, să pe■ depsim cu asprime faptele reprobabile. Ar mai fi de spus încă ceva. Oare nu şi-a pus nimeni între­barea: cu ce se ocupă, de unde au bani, cum se distrează fde­­ranjind pe alţii­ aceşti tineri ri­guroşi, sănătoşi dar. . neinca­draţi in cîmpul muncii­lor (Urmare din pag. 1) corelat cu posibilităţile de livrare a utilajelor necesare punerii în funcție a complexului. Aşa stau de pildă lucrurile cu vanele de fer­mentare, la care (după ce sarcina construirii lor a fost trecută de la o întreprindere la alta) s-a dat ter­men de livrare trimestrul IV. Dar cind in trimestrul IV ? 1 octom­brie sau 31 decembrie? Deci iată o altă cauză care a periclitat și e posibil să pericliteze planul de populare a ingrăşătoriei. IACOB SIMPALEAN, diriginte de şantier. La prima vedere lucru­rile s-ar părea că stau bine. Con­structorul a atacat toate obiective­le complexului, iar multe din ele se află in stadiul de finisaj. Cu toa­te acestea constructorul este, faţă de graficul la zi, în urmă cu lu­crări de circa 1 milion lei. Con­strucţia castelului de apă s-a tără­gănat cu lunile. Deşi glisarea lui s-a terminat la începutul lunii mai, din lipsa suporţilor de susţinere a cofrajelor pentru executarea pâl­­niilor, lucrările au stagnat la acest obiectiv aproape 3 luni. Numai la începutul acestei luni s-a trecut la turnarea rezervorului de apă. Deci aici mai este de efectuat un mare volum de lucrări. La fel un mare volum de lucrări mai este de efec­tuat la executarea drumurilor, tencuirea grajdurilor şi altele, lu­crări care nu se vor putea efectua în timpul rece. Staţia de betoane lucrează cu un randament destul de scăzut faţă de necesităţi. Ţi­­nînd cont de toate acestea şi de faptul că numărul muncitorilor ca­lificaţi pe şantier este foarte re­dus, nu există garanţie ca această lucrare să fie terminată la data stabilită, adică la 30 noiembrie. Pentru a-şi respecta angajamentul luat cu ocazia ultimei şedinţe de comandament socot necesare lua­rea unor măsuri din partea con­structorului printre care — orga­nizarea lucrului in 2 schimburi la construcţia drumurilor şi tencui­rea grajdurilor. — Ce ne puteţi spune despre calitatea lucrărilor? — In general lucrările sint de calitate bună, excepţie făcind par­doselile instalate in unele din graj­durile etapei a 11-a. Constructorul va trebui să refacă o parte din a­­ceastă lucrare. — Ce părere aveţi despre desfă­şurarea lucrărilor pe şantier, veţi respecta termenul de dare în funcţiune — l-am întrebat pe Ra­du Coloman, şeful lotului 301 Ci­pău? — Atîta timp cit nu dispunem de cele necesare nu pot avea nici o părere. Vremea executării dru­murilor, a turnării betoanelor este ca trecută. Dacă în septembrie nu vom reuşi ca să turnăm volumul mare de betoane şi să executăm tencuieli, în octombrie, noiembrie va fi tirziu. Acest lucru însă nu se poate realiza decit cu oameni calificaţi şi cu utilajele necesare. La ora actuală ducem o lipsă acu­tă de fierari betonişti, dulgheri şi zidari. La fel am avea nevoie şi de buldozere pentru impulsionarea construcţiei drumurilor. Oricît de optimişti am fi, fără rezolvarea a­­cestor probleme, nu există garan­ţia terminării complete a lucrărilor la termenul prevăzut. „Planificarea şi proiectarea con­strucţiilor— se arată in Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Con­gres — trebuie să permită eşalo­narea judicioasă a lucrărilor, pen­tru a se asigura darea succesivă, rapidă în exploatare a capacităţilor de producţie". După cum se vede, la şantierul din Iernut nu s-a ţinut cont de asemenea recomandări şi indicaţii Din vina constructorului şi în parte a beneficiarului nu s-au creat condiţii pentru darea succesi­vă în producţie a capacităţilor de producţie. Şi, după cum se desfă­şoară in prezent lucrările nu exis­tă garanţia ca acest important o­­biectiv să fie dat la termen in ex­ploatare. Aceasta va periclita de­sigur realizarea sarcinilor din a­­cest an cit şi din anul viitor în ceea ce priveşte livrarea ritmică a animalelor grase pentru carne. De aceea, pînă nu e prea tirziu, se impun măsuri energice, mai ales din partea conducerii Grupului III şantiere, pentru impulsionarea lu­crărilor la acest obiectiv de care depinde în bună măsură aprovizio­narea în viitor a pieţii interne cu carne şi realizarea sarcinilor la ex­port. .(■! i S.Jks A. PE ŞANTIERUL ÎNGRÂŞÂTORIEI „ Zestr . * • şcolilor Sintem­ în pragul unui nou an şcolar. In numeroase locali­tăţi, elevii vor învăţa în şcoli noi, în săli de clasă noi, în­zestrate cu mobilier şi echi­pament modern. Dar şi ve­chile şcoli îşi înnoiesc zestrea. Inspectoratul şcolar ne-a infor­mat, de pildă, că recent unită­ţile şcolare şi preşcolare din ju­deţul nostru au fost dotate cu 1.257 bănci noi, cu 140 table, 275 dulapuri, 186 catedre, 140 taburete, 70 mese de laborator etc. Până la 31 decembrie, unită­ţile şcolare din judeţ vor mai primi materiale didactice dife­rite (aparate pentru laboratoa­re, epidiascoape, aparate de pro­tecție etc.) in valoare de aproa­pe 1.400.000 lei. • ' I: ' Cf ' * - ' :: ! liPiPr­ i : •‘Sk:.* W&SMijsXk: -N • Uf Barajul de pe Argeș NOTE iervus „Lux r... ... a apărut ca salut pentru prima şi intiia oară in ziua de 14 august 1969. Ce salut mai este şi acesta ?, veţi întreba dv. zi-i „Noroc“, aşa mai merge. De ce tocmai Lux 4 ? Să fim serioşi ! Şi noi zicem, să fim! Dar iată istoricul. La 14 au­­gust 1969, Simion Ioan din Re­ghin a trimis nepoţelului său Cristinel Radovici din TirguAlu­­reş, care împlinise apreciabila vîrstă de ... 2 ani, o telegramă. La recomandarea Oficiu­lui P.T. R. Reghin a ales un text (telegramă cu text fix) şi a subliniat textul nr. 4. A achi­tat su­ma de 3,50 lei şi a plecat cu gindul că ... părinţii nepo­­ţelului se vor bucura. Spre surprinderea tov. Ioan Simion, părinţii lui Cristinel nu numai că nu s-au bucurat, ba chiar s­au şi supărat. Interesant, veţi spune din nou. Să fii felicitat şi să te su­peri ? ! Măi, ce oameni! Cum să nu te superi cind în loc de textul frumos care era inscri în telegramă, la Tirgu- Mureş a ajuns următorul text: „Lux 4“ semnează Simion Ioan. Fără să ştie de cele întîmpla­­te, după cîteva zile I. Simion s-a dus cu treburi la Tg-Mureş. Intilnindu-se cu cumnatul său, acesta îl salută jovial, „Servus Lux 4“. Au urmat apoi explicaţiile de rigoare. Acum urmează ca Direcţiu­nea judeţeană P.T.T.R. să tragă la răspundere pe cei care şi-au permis luxul să transmită ase­­menea telegrame. Prea se in­timplă multe asemenea cazuri! T. TANASESCU Prin muncă patriotică Cetăţenii din comuna Rîciu au efectuat, în cadrul acestui an, numeroase lucrări prin mun­că patriotică. Iată doar cîteva: două parcuri, două terenuri sportive (la Rîciu şi la Ulieş), trotuare (1 km), reparaţii de drumuri (45 km). Pînă în pre­zent în comună s-au amenajat 6 km de trotuare şi alţi trei ki­lometri se vor construi pînă la sfîrşitul anului. Tot prin muncă patriotică s-au plantat 1.600 de plopi, 200 de trandafiri, 100 salcîmi, 150 arţari. Valoarea lucrărilor efec­tuate în primele opt luni se ridică la 550.000 lei, ceea ce re­prezintă peste 90 lei pe locui­tor. Rute periculoase Ofiţerul de miliţie răsfoia în­cet carnetul de conducerfi. II privea cu atenţie. Se uita la fie­care rînd, la fiecare filă. Ceva nu era în regulă. Se mai uită încă şi incă o dată la pagini, la nume, la ani, la cifre ... Acel carnet a ajuns la.. mili­ţie in urma efectuării unui con­trol. Prin Tirgu-Flureş trecea o coloană de maşini de mare to­naj, sosită din Prahova pentru Combinatul de îngrăşăminte a­­zotoase. Doi subofiţeri au efec­tuat controlul: unul din şoferi, Gheorghe Mateescu, conducea in stare ne­permisă. S-a consta­tat apoi că avea un mare pro­cent de îmbibaţie de alcool în singe. . . . Ceva nu era în regulă cu acel carnet de conducere. Ofi­ţerul Mihai Cremalin a dispus imediat efectuarea expertizei grafoscopice. Astfel, s-a stabilit falsitatea actului. Tot cu ajuto­rul razelor ultraviolete s-a des­cifrat scrisul adevărat, iniţial, de pe file precum si organul de miliţie care l-a eliberat. Lucrurile nu s-au oprit insă aici. Cercetarea a continuat. S-a luat legătura cu organul de mi­liţie care a fost trecut d­in fals pe carnet. Astfel răspunsul primit preciza că numărul de carnet precum şi numele pose­sorului său nu figurează in re­gistrele de evidenţă de acolo. Pus în faţa unor asemenea do­vezi, infractorul a recunoscut fapta sa foarte gravă. — Prin ce se explică marea gravitate a cazului? — îl întreb pe ofiţerul de miliţie. — In primul rînd, infractorul a comis fals in acte publice: a fal­sificat acel carnet. Apoi, a făcut uz de fals — l-a folosit, s-a le­gitimat cu el.~In al treilea rînd — înșelăciune in dauna avutului obștesc. Conducea in stare de e*­brietate. Si, în sfirsit, conducea fără carnet. Poate pare curios, dar acesta e adevărul. . .. Astfel, timp de 9 ani, fal­sul şofer a fost la volanul unui autocamion de mare tonaj („Skoda“). Circula prin diferite localităţi pe şantiere, printre oa­meni, printre alte autovehicule. Mergea in voie si nu se gindea de la volan cit de periculoase erau rutele sale. P. GIURGIU Timpul preţios se scurge în albia risipei Timpul de lucru al fiecărui mun­citor, tehnician, inginer, al între­gului colectiv de muncă din intre­­prindere este o componentă pre­ţioasă a avuţiei naţionale. Munca productivă, hărnicia şi priceperea lucrătorilor, izvorul valorilor ma­teriale al sporirii producţiei şi ve­niturilor oamenilor muncii, tre­­buie gospodărit cu chibzuinţă, ra­ţional, in aşa fel incit să se reali­zeze o eficienţă sporită, integrală. Nivelul de organizare a produc­ţiei şi a muncii pe diferite trepte, începind de la locul de muncă, a­­teliere, secţii şi întreprindere, mă­sura în care efortul omului şi al maşinii se îmbină în raporturi op­time în procesul producţiei consti­tuie elementele esenţiale în folosi­rea timpului de lucru. Stagnările, întreruperile, indisciplina in mun­că, absenţele nemotivate care îşi au înfipte rădăcinile tocmai în ni­velul scăzut de organizare­­a­ pro­ducţiei şi a muncii nu sunt singu­rele căi de risipă, de scurgere ira­ţională a timpului de lucru. Exis­tă o multitudine de fisuri în cadrul programului de lucru, care uneori trec neobservate de către organi­zatorii producţiei şi pe unde timpul de lucru se pierde cu nemiluita. Pentru că punctualitatea la lucru, respectarea programului de intrare şi ieşire din fabrică nu sunt sufi­ciente pentru a demonstra gradul înalt de folosire a timpului de lu­cru. Se pune întrebarea : se folosesc integral şi efectiv cele 8 ore de lucru ? Muncitorul, lucrătorul de la matriţă, strung, freză etc., folo­sesc din plin fiecare minut din programul de lucru? Ce factor frî­­nează, împiedică folosirea integrală a potenţialului tehnic şi uman din întreprindere ? Am renunţat la da­tele statistice şi ne-am deplasat in noua hală a întreprinderii ,,Prod­­complex“ pentru a studia pe viu aceste­­probleme. Constatările nu sunt de loc îmbucurătoare şi ne miră faptul că deşi au mai fost semnalate aspecte similare, condu­cerea întreprinderii, cei însărcinaţi cu organizarea producţiei şi a mun­cii le ignoră. N-am studiat feno­menul nici la început şi nici la sfîrşitul programului de lucru, ci tocmai in toiul lui, in perioada in care justificările de orice fel nu-şi găsesc locul. Este inadmisibil ca circa o treime din lucrători (şi nu facem nici o exagerare) să se afle in altă parte decit la locul lor de muncă, pe căile de acces, spaţiile pentru transportul intern, la apro­­vizionare, deplasindu-se de la o maşină la alta, de la un loc de muncă la altul sau pur şi simplu plimbindu-se. Ora 10. Intram in atelierul de cazangerie împreună cu şeful sec­ţiei, inginerul Agyagasi Gheorghe­ Şefului de atelier Francisc Kovács, ii vine greu să ne dea relaţii con­crete despre cei 35 de lucrători, precum este greu să determinăm locul de muncă al fiecăruia. Nici­ jumătate din lucrători nu se află un atelier. O bună parte şi-au gă­sit de lucru pe afară, pe la ma­teriale, iar* un grup de sudori .şti.­, vuiesc nişte ţevi. In­­jurul unui compresor se învfrt 5 lucrători fă-' ra un scop precis, ideea de a-1 mu­ta in altă parte cred că le-a venit de moment. Sint cazangii cu cate­gorie înaltă de calificare. Printre ei l-am găsit şi pe matriţerul Şte­fan Kiss, care se află acolo fără nici o treabă. Spre atelierul de în­treţinere se îndreptau 3 lucrători care au scos de la magazie mate­riale. Unul ducea subsuoară nişte cîlţi, altul cîteva şuruburi, iar al treilea, îi însoţea ! Şapte sudori şi cazangii, printre care Ioan Toma, Victor Moldovan, în loc să efec­tueze lucrări la nivelul calificării lor, stivuiau de dimineaţă ţevile pentru executarea tamburilor pen­tru Fabrica de cabluri Bucureşti­ La atelierul de matriţerie il gă­sim pe şeful de echipă de la lăcătuşerie, Iosif Pal, care, după ce probabil şi-a rezolvat coman­da, stătea la o mică şuetă cu un grup de matriţeri, în timp ce Ion Popa de la freză (component al echipei sale) oprise utilajul pentru că nu avea de lucru. O serie de matriţeri lipseau de la locul de muncă tâşind toate pe mina uceni­cilor. Aspecte similare am găsit şi la atelierul de strungărie, unde o bună parte din utilaje stagnau. Ne oprim aici cu exemplele deşi suita lor poate continua. Care sunt factorii care generează risipa şi nivelul scăzut al folosirii timpului de lucru ? Răspunsul îl găsim în lipsa de organizare a producţiei­ şi a muncii, La locul de muncă, ate­liere şi secţie. Maiştrii, şefii de a­­telier, şeful secţiei, oameni care trebuie să aibă un rol hotărîtor în conducerea şi organizarea produc­ţiei sunt lipsiţi de spiritul organiza­toric, sub ochiul lor şi cu con­cursul lor, zeci de ore din cadrul programului de lucru in care s-ar putea executa un volum important de produse şi operaţii, se scurg neobservate în albia risipei. A­­ceasta pentru că le lipseşte o con­cepţie modernă în organizarea muncii, pentru că • urmărirea şi programarea producţiei se desfă­­şoară pe coordonatele empirismu­lui, ale rutinei, ale experienței în­vechite. Este greu să te deseprei atți în^istemul lor de lansare a : -producției; ^sa : afii ~ sTâcfml^llîcrări­­lor in oricare moment. t să deterg mini pentru fiecare lucrător cit produce și ce va produce după ter­minarea operaţiei. Evident, că dacă timpul de lu­cru ar fi folosit integral, dacă munca ar fi organizată pe princi­piul folosirii chibzuite, al eficienţei maxime in care muncitorul să nu piardă timp preţios ci să-l folo­sească în scopul executării de noi produse, să dea randamentul ma­xim, rezultatele ar fi mult mai frumoase. Faptul că planul de pro­ducţie, normele şi productivitatea muncii se realizează in general şi în aceste condiţii în care rezerve însemnate lîncezesc în ungherele întreprinderii, ne dă îndoială asu­pra caracterului realist al sarcini­lor de plan stabilite­. Ele sunt fi­xate mult sub posibilităţi şi c­in­­tr-o privire se poate aprecia că forţele existente folosite corespun­zător ar putea da o producţie su­plimentară de peste 30 la sută. Conducerea întreprinderii are o­­bligaţia să determine mărimea lor şi să le pună neintirziat în valea- I. CISMAS ORIZONTURI ŞI OBIECTIVE (Urmare din pag. 1) Diversificarea şi extinderea învăţă­­mîntului postuniversitar pe specia­lităţi şi teritoriu, şi în acele unităţi din centre judeţene, unde sunt con­diţii de dotare bune : Constanţa, O­­radea, Braşov, Baia Mare, Suceava, Hunedoara etc., desigur vor permi­te o acţiune omnicomprehensivă de instruire a capitalului de cadre me­dicale. Este tot atît de adevărat în­să că orice măsuri s-ar lua, dacă cei chemaţi să ridice calitatea aces­tui învăţămînt, nu o vor face la nivelul cerut, rezultatele nu vor fi cele scontate. Aici intervine rolul factorilor de conducere din reţeaua sanitară şi din învăţămînt, de a lua măsuri concrete pentru ca cei che­maţi — cadrele didactice — să-şi facă datoria aşa cum trebuie. A desfăşura o muncă formală — cum se mai observă în unele cazuri — înseamnă a crea medici — for­mal numai pentru titlu. Exigenţa noastră va trebui crescută. Va tre­bui actualizată predarea, pentru a corespunde pretenţiilor noastre, iar în privinţa transmiterii experienţei trăite, ea va trebui făcută în spe­cial fondului tînăr de cadre care vor asigura succrescenţa în învă­ţămînt. Cu privire la activitatea de cer­cetare, ea va trebui să fie o încu-,­nunare de sinteză a muncii unui om de ştiinţă, sau a unui colectiv cu o experienţă acumulată de-a lungul anilor, care va trebui să servească practica medicală. Orientarea cer­cetării va trebui să fie în pas cu actualitatea. Nu se poate concepe astăzi un cadru didactic de presti­giu, care să nu reprezinte o valoare şi pe tărîmul cercetării ştiinţifice. In procesul de ascensiune pe noi trepte a realizărilor ştiinţei, consi­der că, un alt factor, ar fi schim­burile bilaterale între oamenii de ştiinţă ce creează condiţii optime pentru cunoaşterea realizărilor in domeniul preocupărilor, menite să ducă la o promovare a activităţii de cercetare. Păstrarea realizărilor în turnul de fildeş, doar ca noţiuni teoretice, rupte de practică, de realitate, a­­flate într-o efervescentă dezvoltare, la care omul de ştiinţă este chemat să contribuie practic şi activ, este o greşeală, faţă de societate, faţă de om. Centrul nostru universitar al că­­rui prestigiu a crescut în ultimii ani prin realizările şi valoarea ca­drelor sale, situîndu-se în plutoa­­nele fruntaşe ale cercetării în pro­blemele contemporaneităţii, are pe viitor sarcini şi mai grele, înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Medicale a Republicii­­Socialiste Ro­mânia, înalt for de consacrare ştiin­ţifică, care cuprinde oameni ,cu o recunoscută valoare ştiinţifică în activitatea lor, va trebui să impul­sioneze pe viitor şi mai mult acti­vitatea în domeniul ocrotirii sănă­tăţii. Oamenii de ştiinţă din Tg- Mureş, membrii plini sau corespon­denţi ai acestui înalt for de ştiinţă, avem desigur obligaţia de a ampla­sa cercetarea şi activitatea unităţi­lor oraşului nostru, la nivelul cerin­ţelor mondiale, spre binele omului suferind, spre binele ştiinţei univer­sale. Privind problemele sub această optică, nu este admis să acceptăm nici un fel de delăsare sau piedică, fie ea chiar obiectivă, care ar îm­piedica sau impieta ritmul muncii noastre, de îndeplinire in fapt şi termen a sarcinilor ce le avem. Traducerea în viaţă a prevederi­lor vastului program de înflorire a patriei noastre trasat de Congresul al X-lea al partidului.. este obliga­ţie morală a fiecărui cetăţean al pa­triei noastre.

Next