Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)
1969-09-11 / nr. 215
sarcinile trasate Congress! al partidului Eveniment de o excepţională importanţă teoretică şi practică, Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român se înscrie in istoria partidului şi a poporului nostru ca unul din cele mai importante momente politice ce schiţează tabloul de viitor al României socialiste multilateral dezvoltată, întregul nostru partid, întregul popor, comuniştii şi toţi oamenii muncii din Combinatul chimic Tirnăveni au primit documentele Congresului cu cea mai mare satisfacţie, pentru că în acest grandios program dezbătut în cel mai înalt for al ţârii, fiecare dintre noi vede viitorul luminos al patriei, al fiecărui cetăţean în parte. Tocmai de aceea, încă de pe acum, sarcinile trasate de Congres constituie deja obiective de bază pe agenda noastră zilnică de lucru, încă de pe acum, ele se rezolvă într-o legătură organică cu cele pe care le avem de realizat din actualul cincinal. Privit în perspectiva anilor, combinatul nostru a cunoscut o dezvoltare fără precedent realizată prin investiţii şi modernizări aduse instalaţiilor existente şi reflectată in creşterea producţiei de 15 ori in 1969 in comparaţie cu finul eliberării, 1944. Este vorba de politica partidului de industrializare socialistă a ţârii, care se simte peste tot, in repartizarea justă, teritorială a forţelor de producţie şi prin urmare şi în combinatul nostru. Organizaţia de partid a combinatului, fiecare organizaţie de bază la locul ei de muncă, analizează cu regularitate mersul producţiei, realizarea tuturor indicatorilor, stabilind măsurile cele mai corespunzătoare pentru a fi mereu în pas cu cerinţele pe care partidul le pune în primul rînd în faţa comuniştilor. Fireşte, în decursul celor patru ani din actualul cincinal elaborat de Congresul al IX-lea al partidului, atenţia organizaţiei de partid, a intregului colectiv de muncă a fost concentrată spre îndeplinirea principaleilor sarcini trasate de Congres şi de Conferinţa Naţională a partidului. S-au modernizat instalaţii învechite, care nu mai corespundeau unui proces de producţie modern, iar altele au fost practic înlocuite, fie cu instalaţii noi, fie chiar cu schimbarea produsului iniţial. Astfel, s-a asimilat fabricarea oxidului de zinc şi s-a construit o nouă linie tehnologică de bicromat de sodiu care a înlocuit vechea instalaţie de alumină hidratată. Organizaţia de partid, comitetul sindicatului, comitetul de direcţie al combinatului, au dat în această perioadă cea mai mare atenţie organizării pe baze moderne a producţiei şi a muncii în toate compartimentele de lucru, acţiune pe care o considerăm mereu in actualitate şi în viitorul cincinal şi care, combinată cu modernizările de ordin tehnic, cu aplicarea măsurilor de mică mecanizare prin care s-au mărit capacităţile de producţie la unele din cele mai solicitate produse — plăci faianţă şi sulfat de aluminiu — au dus în final la ceea ce subliniază cu toată tăria documentele partidului : creşterea permanentă a eficienţei întregii noastre activităţi de producţie. Pînă aici, am vorbit foarte succint despre ceea ce s-a făcut. Congresul al X-lea al partidului însă, pune în faţa noastră, a chimiştilor, sarcini deosebit de mari şi mobilizatoare, avind în vedere că ponderea industriei chimice, ritmul ei de creştere ocupă şi în viitorul cincinal un loc de prim ordin; producţia acestei ramuri urmind să crească pînă în 1975 cu 85—92 la sută în comparaţie cu anul 1970, ultimul an al actualului cincinal. Pe această linie, organizaţiile noastre de partid, încadrate în efortul general al partidului, colectivul de muncă al chimiştilor din Tîrnăveni care au dezbătut în adunări documentele Congresului, s-au angajat să muncească cu elan sporit pentru realizarea exemplară a sarcinilor de viitor. Cuptorul VI carbid, instalaţia de fabricare a sărurilor de bariu a cărei construcţie începe încă în acest an, construirea celei de-a 3-a linii de bicromat de sodiu ş. a, la care se adaugă importante lucrări de modernizare a producţiei, iată numai cîteva obiective, puţine la număr, dar de o mare importanţă economică, care stau şi vor sta pe agenda noastră de lucru în vederea îndeplinirii hotărîrilor adoptate de istoricul Congres al X-lea al partidului. Avem o organizaţie de partid puternică, capabilă de analize temeinice şi de hotărîri şi măsuri competente, un colectiv de muncă harnic şi inimos, ne bucurăm de sprijinul permanent al Comitetului judeţean şi orăşenesc de partid — condiţii hotăritoare in obţinerea in viitor a unor rezultate şi mai de prestigiu. Profund convinşi de justeţea politicii polului nostru, încrezători în viitorul patriei multilateral dezvoltată, chimiştii Tîrnăveniului îşi vor păstra bunul renume cîştigat prin munca lor rodnică închinată înfloririi continue a României socialiste. LIVIU COMAN secretarul comitetului de partid de la Combinatul chimic Tirnăveni Vremea TIMPUL PROBABIL. Vremea va fi frumoasă şi călduroasă ziua şi răcoroasă noaptea Cerul va fi mai mult senin. Vinul va sufla slab pînă la potrivit din sud-vest şi vest. Tem peraturile minime vor fi cuprinse între 4—10 grade, iar maximele între 20—26 de grade. Local dimineaţa ceaţă- „Cavalerii forţei" (Urmare din pag. 1) asistind la această scenă penibilă, şi~a manifestat indignarea, a fost si el imbrincit şi trintit La pămint. După această „distracţie", cei doi cheflii şi-au continuat drumul In dreptul magazinului cu autoservire din strada Lungă, sunt ajunşi din urmă de victime şi de cetăţeanul M. E., care le solicită să meargă la sediul organului de miliţie pentru a da socoteală de faptele lor. Bükkösi, scos din sărite de „îndrăzneala” Lui XI E., s'a năpustit asupra lui, lovindu-l cu cuţitul. ■. Acum, in faţa organelor de cercetare penală, „cavalerii forţei“ bat in... retragere. Dau explicaţii sumare şi confuze, aşa cum sumară şi confuză le-a fost gindirea imbicsită de alcool. Se scuză, fac pe mieluşeii. „Am fost beţi, nu nemam dat seama“ Starea de euforie, dobindită destul de ieftin la „Vinătorul“, s-a risipit de mult şi, o dată cu ea, le-a trecut şi „buna dispoziţie‘ Cei doi bătăuşi ştiu că trebuie să răspundă pentru faptele lor murdare! Şi pentru ca oraşul nostru să fie aşa cum dorim, pentru ca parcurile să fie intr-adevăr focuri de agrement şi nu „feude ale unor tineri cu apucături tiranice, pentru ca restaurantele să fie intr-adevăr locuri de distracţie decente, trebuie să activizăm opinia publică impotri a celor ce sfidează normele de convieţuire in societate, să pe■ depsim cu asprime faptele reprobabile. Ar mai fi de spus încă ceva. Oare nu şi-a pus nimeni întrebarea: cu ce se ocupă, de unde au bani, cum se distrează fderanjind pe alţii aceşti tineri riguroşi, sănătoşi dar. . neincadraţi in cîmpul munciilor (Urmare din pag. 1) corelat cu posibilităţile de livrare a utilajelor necesare punerii în funcție a complexului. Aşa stau de pildă lucrurile cu vanele de fermentare, la care (după ce sarcina construirii lor a fost trecută de la o întreprindere la alta) s-a dat termen de livrare trimestrul IV. Dar cind in trimestrul IV ? 1 octombrie sau 31 decembrie? Deci iată o altă cauză care a periclitat și e posibil să pericliteze planul de populare a ingrăşătoriei. IACOB SIMPALEAN, diriginte de şantier. La prima vedere lucrurile s-ar părea că stau bine. Constructorul a atacat toate obiectivele complexului, iar multe din ele se află in stadiul de finisaj. Cu toate acestea constructorul este, faţă de graficul la zi, în urmă cu lucrări de circa 1 milion lei. Construcţia castelului de apă s-a tărăgănat cu lunile. Deşi glisarea lui s-a terminat la începutul lunii mai, din lipsa suporţilor de susţinere a cofrajelor pentru executarea pâlniilor, lucrările au stagnat la acest obiectiv aproape 3 luni. Numai la începutul acestei luni s-a trecut la turnarea rezervorului de apă. Deci aici mai este de efectuat un mare volum de lucrări. La fel un mare volum de lucrări mai este de efectuat la executarea drumurilor, tencuirea grajdurilor şi altele, lucrări care nu se vor putea efectua în timpul rece. Staţia de betoane lucrează cu un randament destul de scăzut faţă de necesităţi. Ţinînd cont de toate acestea şi de faptul că numărul muncitorilor calificaţi pe şantier este foarte redus, nu există garanţie ca această lucrare să fie terminată la data stabilită, adică la 30 noiembrie. Pentru a-şi respecta angajamentul luat cu ocazia ultimei şedinţe de comandament socot necesare luarea unor măsuri din partea constructorului printre care — organizarea lucrului in 2 schimburi la construcţia drumurilor şi tencuirea grajdurilor. — Ce ne puteţi spune despre calitatea lucrărilor? — In general lucrările sint de calitate bună, excepţie făcind pardoselile instalate in unele din grajdurile etapei a 11-a. Constructorul va trebui să refacă o parte din această lucrare. — Ce părere aveţi despre desfăşurarea lucrărilor pe şantier, veţi respecta termenul de dare în funcţiune — l-am întrebat pe Radu Coloman, şeful lotului 301 Cipău? — Atîta timp cit nu dispunem de cele necesare nu pot avea nici o părere. Vremea executării drumurilor, a turnării betoanelor este ca trecută. Dacă în septembrie nu vom reuşi ca să turnăm volumul mare de betoane şi să executăm tencuieli, în octombrie, noiembrie va fi tirziu. Acest lucru însă nu se poate realiza decit cu oameni calificaţi şi cu utilajele necesare. La ora actuală ducem o lipsă acută de fierari betonişti, dulgheri şi zidari. La fel am avea nevoie şi de buldozere pentru impulsionarea construcţiei drumurilor. Oricît de optimişti am fi, fără rezolvarea acestor probleme, nu există garanţia terminării complete a lucrărilor la termenul prevăzut. „Planificarea şi proiectarea construcţiilor— se arată in Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al X-lea Congres — trebuie să permită eşalonarea judicioasă a lucrărilor, pentru a se asigura darea succesivă, rapidă în exploatare a capacităţilor de producţie". După cum se vede, la şantierul din Iernut nu s-a ţinut cont de asemenea recomandări şi indicaţii Din vina constructorului şi în parte a beneficiarului nu s-au creat condiţii pentru darea succesivă în producţie a capacităţilor de producţie. Şi, după cum se desfăşoară in prezent lucrările nu există garanţia ca acest important obiectiv să fie dat la termen in exploatare. Aceasta va periclita desigur realizarea sarcinilor din acest an cit şi din anul viitor în ceea ce priveşte livrarea ritmică a animalelor grase pentru carne. De aceea, pînă nu e prea tirziu, se impun măsuri energice, mai ales din partea conducerii Grupului III şantiere, pentru impulsionarea lucrărilor la acest obiectiv de care depinde în bună măsură aprovizionarea în viitor a pieţii interne cu carne şi realizarea sarcinilor la export. .(■! i S.Jks A. PE ŞANTIERUL ÎNGRÂŞÂTORIEI „ Zestr . * • şcolilor Sintem în pragul unui nou an şcolar. In numeroase localităţi, elevii vor învăţa în şcoli noi, în săli de clasă noi, înzestrate cu mobilier şi echipament modern. Dar şi vechile şcoli îşi înnoiesc zestrea. Inspectoratul şcolar ne-a informat, de pildă, că recent unităţile şcolare şi preşcolare din judeţul nostru au fost dotate cu 1.257 bănci noi, cu 140 table, 275 dulapuri, 186 catedre, 140 taburete, 70 mese de laborator etc. Până la 31 decembrie, unităţile şcolare din judeţ vor mai primi materiale didactice diferite (aparate pentru laboratoare, epidiascoape, aparate de protecție etc.) in valoare de aproape 1.400.000 lei. • ' I: ' Cf ' * - ' :: ! liPiPr i : •‘Sk:.* W&SMijsXk: -N • Uf Barajul de pe Argeș NOTE iervus „Lux r... ... a apărut ca salut pentru prima şi intiia oară in ziua de 14 august 1969. Ce salut mai este şi acesta ?, veţi întreba dv. zi-i „Noroc“, aşa mai merge. De ce tocmai Lux 4 ? Să fim serioşi ! Şi noi zicem, să fim! Dar iată istoricul. La 14 august 1969, Simion Ioan din Reghin a trimis nepoţelului său Cristinel Radovici din TirguAlureş, care împlinise apreciabila vîrstă de ... 2 ani, o telegramă. La recomandarea Oficiului P.T. R. Reghin a ales un text (telegramă cu text fix) şi a subliniat textul nr. 4. A achitat suma de 3,50 lei şi a plecat cu gindul că ... părinţii nepoţelului se vor bucura. Spre surprinderea tov. Ioan Simion, părinţii lui Cristinel nu numai că nu s-au bucurat, ba chiar sau şi supărat. Interesant, veţi spune din nou. Să fii felicitat şi să te superi ? ! Măi, ce oameni! Cum să nu te superi cind în loc de textul frumos care era inscri în telegramă, la Tirgu- Mureş a ajuns următorul text: „Lux 4“ semnează Simion Ioan. Fără să ştie de cele întîmplate, după cîteva zile I. Simion s-a dus cu treburi la Tg-Mureş. Intilnindu-se cu cumnatul său, acesta îl salută jovial, „Servus Lux 4“. Au urmat apoi explicaţiile de rigoare. Acum urmează ca Direcţiunea judeţeană P.T.T.R. să tragă la răspundere pe cei care şi-au permis luxul să transmită asemenea telegrame. Prea se intimplă multe asemenea cazuri! T. TANASESCU Prin muncă patriotică Cetăţenii din comuna Rîciu au efectuat, în cadrul acestui an, numeroase lucrări prin muncă patriotică. Iată doar cîteva: două parcuri, două terenuri sportive (la Rîciu şi la Ulieş), trotuare (1 km), reparaţii de drumuri (45 km). Pînă în prezent în comună s-au amenajat 6 km de trotuare şi alţi trei kilometri se vor construi pînă la sfîrşitul anului. Tot prin muncă patriotică s-au plantat 1.600 de plopi, 200 de trandafiri, 100 salcîmi, 150 arţari. Valoarea lucrărilor efectuate în primele opt luni se ridică la 550.000 lei, ceea ce reprezintă peste 90 lei pe locuitor. Rute periculoase Ofiţerul de miliţie răsfoia încet carnetul de conducerfi. II privea cu atenţie. Se uita la fiecare rînd, la fiecare filă. Ceva nu era în regulă. Se mai uită încă şi incă o dată la pagini, la nume, la ani, la cifre ... Acel carnet a ajuns la.. miliţie in urma efectuării unui control. Prin Tirgu-Flureş trecea o coloană de maşini de mare tonaj, sosită din Prahova pentru Combinatul de îngrăşăminte azotoase. Doi subofiţeri au efectuat controlul: unul din şoferi, Gheorghe Mateescu, conducea in stare nepermisă. S-a constatat apoi că avea un mare procent de îmbibaţie de alcool în singe. . . . Ceva nu era în regulă cu acel carnet de conducere. Ofiţerul Mihai Cremalin a dispus imediat efectuarea expertizei grafoscopice. Astfel, s-a stabilit falsitatea actului. Tot cu ajutorul razelor ultraviolete s-a descifrat scrisul adevărat, iniţial, de pe file precum si organul de miliţie care l-a eliberat. Lucrurile nu s-au oprit insă aici. Cercetarea a continuat. S-a luat legătura cu organul de miliţie care a fost trecut din fals pe carnet. Astfel răspunsul primit preciza că numărul de carnet precum şi numele posesorului său nu figurează in registrele de evidenţă de acolo. Pus în faţa unor asemenea dovezi, infractorul a recunoscut fapta sa foarte gravă. — Prin ce se explică marea gravitate a cazului? — îl întreb pe ofiţerul de miliţie. — In primul rînd, infractorul a comis fals in acte publice: a falsificat acel carnet. Apoi, a făcut uz de fals — l-a folosit, s-a legitimat cu el.~In al treilea rînd — înșelăciune in dauna avutului obștesc. Conducea in stare de e*brietate. Si, în sfirsit, conducea fără carnet. Poate pare curios, dar acesta e adevărul. . .. Astfel, timp de 9 ani, falsul şofer a fost la volanul unui autocamion de mare tonaj („Skoda“). Circula prin diferite localităţi pe şantiere, printre oameni, printre alte autovehicule. Mergea in voie si nu se gindea de la volan cit de periculoase erau rutele sale. P. GIURGIU Timpul preţios se scurge în albia risipei Timpul de lucru al fiecărui muncitor, tehnician, inginer, al întregului colectiv de muncă din intreprindere este o componentă preţioasă a avuţiei naţionale. Munca productivă, hărnicia şi priceperea lucrătorilor, izvorul valorilor materiale al sporirii producţiei şi veniturilor oamenilor muncii, trebuie gospodărit cu chibzuinţă, raţional, in aşa fel incit să se realizeze o eficienţă sporită, integrală. Nivelul de organizare a producţiei şi a muncii pe diferite trepte, începind de la locul de muncă, ateliere, secţii şi întreprindere, măsura în care efortul omului şi al maşinii se îmbină în raporturi optime în procesul producţiei constituie elementele esenţiale în folosirea timpului de lucru. Stagnările, întreruperile, indisciplina in muncă, absenţele nemotivate care îşi au înfipte rădăcinile tocmai în nivelul scăzut de organizarea producţiei şi a muncii nu sunt singurele căi de risipă, de scurgere iraţională a timpului de lucru. Există o multitudine de fisuri în cadrul programului de lucru, care uneori trec neobservate de către organizatorii producţiei şi pe unde timpul de lucru se pierde cu nemiluita. Pentru că punctualitatea la lucru, respectarea programului de intrare şi ieşire din fabrică nu sunt suficiente pentru a demonstra gradul înalt de folosire a timpului de lucru. Se pune întrebarea : se folosesc integral şi efectiv cele 8 ore de lucru ? Muncitorul, lucrătorul de la matriţă, strung, freză etc., folosesc din plin fiecare minut din programul de lucru? Ce factor frînează, împiedică folosirea integrală a potenţialului tehnic şi uman din întreprindere ? Am renunţat la datele statistice şi ne-am deplasat in noua hală a întreprinderii ,,Prodcomplex“ pentru a studia pe viu acesteprobleme. Constatările nu sunt de loc îmbucurătoare şi ne miră faptul că deşi au mai fost semnalate aspecte similare, conducerea întreprinderii, cei însărcinaţi cu organizarea producţiei şi a muncii le ignoră. N-am studiat fenomenul nici la început şi nici la sfîrşitul programului de lucru, ci tocmai in toiul lui, in perioada in care justificările de orice fel nu-şi găsesc locul. Este inadmisibil ca circa o treime din lucrători (şi nu facem nici o exagerare) să se afle in altă parte decit la locul lor de muncă, pe căile de acces, spaţiile pentru transportul intern, la aprovizionare, deplasindu-se de la o maşină la alta, de la un loc de muncă la altul sau pur şi simplu plimbindu-se. Ora 10. Intram in atelierul de cazangerie împreună cu şeful secţiei, inginerul Agyagasi Gheorghe Şefului de atelier Francisc Kovács, ii vine greu să ne dea relaţii concrete despre cei 35 de lucrători, precum este greu să determinăm locul de muncă al fiecăruia. Nici jumătate din lucrători nu se află un atelier. O bună parte şi-au găsit de lucru pe afară, pe la materiale, iar* un grup de sudori .şti., vuiesc nişte ţevi. Injurul unui compresor se învfrt 5 lucrători fă-' ra un scop precis, ideea de a-1 muta in altă parte cred că le-a venit de moment. Sint cazangii cu categorie înaltă de calificare. Printre ei l-am găsit şi pe matriţerul Ştefan Kiss, care se află acolo fără nici o treabă. Spre atelierul de întreţinere se îndreptau 3 lucrători care au scos de la magazie materiale. Unul ducea subsuoară nişte cîlţi, altul cîteva şuruburi, iar al treilea, îi însoţea ! Şapte sudori şi cazangii, printre care Ioan Toma, Victor Moldovan, în loc să efectueze lucrări la nivelul calificării lor, stivuiau de dimineaţă ţevile pentru executarea tamburilor pentru Fabrica de cabluri Bucureşti La atelierul de matriţerie il găsim pe şeful de echipă de la lăcătuşerie, Iosif Pal, care, după ce probabil şi-a rezolvat comanda, stătea la o mică şuetă cu un grup de matriţeri, în timp ce Ion Popa de la freză (component al echipei sale) oprise utilajul pentru că nu avea de lucru. O serie de matriţeri lipseau de la locul de muncă tâşind toate pe mina ucenicilor. Aspecte similare am găsit şi la atelierul de strungărie, unde o bună parte din utilaje stagnau. Ne oprim aici cu exemplele deşi suita lor poate continua. Care sunt factorii care generează risipa şi nivelul scăzut al folosirii timpului de lucru ? Răspunsul îl găsim în lipsa de organizare a producţiei şi a muncii, La locul de muncă, ateliere şi secţie. Maiştrii, şefii de atelier, şeful secţiei, oameni care trebuie să aibă un rol hotărîtor în conducerea şi organizarea producţiei sunt lipsiţi de spiritul organizatoric, sub ochiul lor şi cu concursul lor, zeci de ore din cadrul programului de lucru in care s-ar putea executa un volum important de produse şi operaţii, se scurg neobservate în albia risipei. Aceasta pentru că le lipseşte o concepţie modernă în organizarea muncii, pentru că • urmărirea şi programarea producţiei se desfăşoară pe coordonatele empirismului, ale rutinei, ale experienței învechite. Este greu să te deseprei atți în^istemul lor de lansare a : -producției; ^sa : afii ~ sTâcfml^llîcrărilor in oricare moment. t să deterg mini pentru fiecare lucrător cit produce și ce va produce după terminarea operaţiei. Evident, că dacă timpul de lucru ar fi folosit integral, dacă munca ar fi organizată pe principiul folosirii chibzuite, al eficienţei maxime in care muncitorul să nu piardă timp preţios ci să-l folosească în scopul executării de noi produse, să dea randamentul maxim, rezultatele ar fi mult mai frumoase. Faptul că planul de producţie, normele şi productivitatea muncii se realizează in general şi în aceste condiţii în care rezerve însemnate lîncezesc în ungherele întreprinderii, ne dă îndoială asupra caracterului realist al sarcinilor de plan stabilite. Ele sunt fixate mult sub posibilităţi şi cintr-o privire se poate aprecia că forţele existente folosite corespunzător ar putea da o producţie suplimentară de peste 30 la sută. Conducerea întreprinderii are obligaţia să determine mărimea lor şi să le pună neintirziat în valea- I. CISMAS ORIZONTURI ŞI OBIECTIVE (Urmare din pag. 1) Diversificarea şi extinderea învăţămîntului postuniversitar pe specialităţi şi teritoriu, şi în acele unităţi din centre judeţene, unde sunt condiţii de dotare bune : Constanţa, Oradea, Braşov, Baia Mare, Suceava, Hunedoara etc., desigur vor permite o acţiune omnicomprehensivă de instruire a capitalului de cadre medicale. Este tot atît de adevărat însă că orice măsuri s-ar lua, dacă cei chemaţi să ridice calitatea acestui învăţămînt, nu o vor face la nivelul cerut, rezultatele nu vor fi cele scontate. Aici intervine rolul factorilor de conducere din reţeaua sanitară şi din învăţămînt, de a lua măsuri concrete pentru ca cei chemaţi — cadrele didactice — să-şi facă datoria aşa cum trebuie. A desfăşura o muncă formală — cum se mai observă în unele cazuri — înseamnă a crea medici — formal numai pentru titlu. Exigenţa noastră va trebui crescută. Va trebui actualizată predarea, pentru a corespunde pretenţiilor noastre, iar în privinţa transmiterii experienţei trăite, ea va trebui făcută în special fondului tînăr de cadre care vor asigura succrescenţa în învăţămînt. Cu privire la activitatea de cercetare, ea va trebui să fie o încu-,nunare de sinteză a muncii unui om de ştiinţă, sau a unui colectiv cu o experienţă acumulată de-a lungul anilor, care va trebui să servească practica medicală. Orientarea cercetării va trebui să fie în pas cu actualitatea. Nu se poate concepe astăzi un cadru didactic de prestigiu, care să nu reprezinte o valoare şi pe tărîmul cercetării ştiinţifice. In procesul de ascensiune pe noi trepte a realizărilor ştiinţei, consider că, un alt factor, ar fi schimburile bilaterale între oamenii de ştiinţă ce creează condiţii optime pentru cunoaşterea realizărilor in domeniul preocupărilor, menite să ducă la o promovare a activităţii de cercetare. Păstrarea realizărilor în turnul de fildeş, doar ca noţiuni teoretice, rupte de practică, de realitate, aflate într-o efervescentă dezvoltare, la care omul de ştiinţă este chemat să contribuie practic şi activ, este o greşeală, faţă de societate, faţă de om. Centrul nostru universitar al cărui prestigiu a crescut în ultimii ani prin realizările şi valoarea cadrelor sale, situîndu-se în plutoanele fruntaşe ale cercetării în problemele contemporaneităţii, are pe viitor sarcini şi mai grele, înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Medicale a RepubliciiSocialiste România, înalt for de consacrare ştiinţifică, care cuprinde oameni ,cu o recunoscută valoare ştiinţifică în activitatea lor, va trebui să impulsioneze pe viitor şi mai mult activitatea în domeniul ocrotirii sănătăţii. Oamenii de ştiinţă din Tg- Mureş, membrii plini sau corespondenţi ai acestui înalt for de ştiinţă, avem desigur obligaţia de a amplasa cercetarea şi activitatea unităţilor oraşului nostru, la nivelul cerinţelor mondiale, spre binele omului suferind, spre binele ştiinţei universale. Privind problemele sub această optică, nu este admis să acceptăm nici un fel de delăsare sau piedică, fie ea chiar obiectivă, care ar împiedica sau impieta ritmul muncii noastre, de îndeplinire in fapt şi termen a sarcinilor ce le avem. Traducerea în viaţă a prevederilor vastului program de înflorire a patriei noastre trasat de Congresul al X-lea al partidului.. este obligaţie morală a fiecărui cetăţean al patriei noastre.