Steaua Roşie, septembrie 1969 (Anul 20, nr. 207-231)

1969-09-11 / nr. 215

Anul XXI. Nr. 215 (3.570) Joi, 11 septembrie 1969 4 Pagini, 30 de bani PE ŞANTIERUL ÎNGRĂŞĂTORIEI „BABY BEEF“ IERNUT RITMUL lucrărilor periclitează darea la termen în folosinţă a obiectivului După cum s-a mai anunţat în coloanele ziarului nostru, la Iernut se află în construcţie o mare în­­grăşătorie de bovine „Baby Beef“, a cărei valoare de deviz se ridică la suma de peste 33 milioane lei. Moderna îngrăşătorie, de unde ur­mează să se livreze anual aproape 2.000 tone de carne de cea mai bună calitate, conform planului trebuia să fie populată parţial la începutul trimestrului III. In mi­­nuta încheiată între constructor — Grupul de şantiere nr. 3 şi bene­ficiar — Trustul zonal I.A.S. Cluj —• se prevedea ca primele grajduri din perioada I să fie date în func­ţie eşalonat începînd cu data de 1 iulie. întreaga lucrare trebuie să fie terminată la 30 noiembrie. Care este în prezent situaţia pe şantier ? Sunt create condiţiile ca acest obiectiv să fie dat la timp în folosinţă ? Vizitând zilele acestea şantierul am căutat să dăm răs­­puns la aceste întrebări, folosindu­­ne de declaraţiile, reprezentanţilor beneficiarului, constructorului şi a Băncii Agricole — filiala Luduş. Dr. IOAN BEI­AN­U, şeful viito­­rului complex. Constructorul s-a ţinut în parte de cuvânt. Primele 2 grajduri au fost terminate con­form graficului de eşalonare, dar ele nu pot fi încă populate deoa­rece unele anexe ca : alimentarea cu apă, staţia post trafo, unele in­stalaţii de pregătire a furajelor în­că nu pot fi puse în funcţiune. Fără de acestea nu poate începe procesul de producţie. Constructo­­rul a încercat să facă o improviza­ţie de alimentare cu apă însă a­­ceasta nu are debitul necesar. Aşa stînd lucrurile s-a convenit ca popularea grajdurilor să se facă numai în luna noiembrie, cînd este prevăzut să se dea în funcţie în­tregul obiectiv. — Dar ce veţi face cu realizarea planului de populare prevăzut pen­tru această perioadă ? — Având plan de populare noi am contractat cu 20 unităţi agri­cole de stat să ne livreze 4.500 de viţei. Multe din aceste unităţi ne şi solicită telefonic sau prin tele­­grame ridicarea animalelor. Insă din motivele arătate mai sus nu putem prelua viţeii pentru perioa­da I de îngrăşare. Aşa stînd lucru­rile, în noiembrie vom fi nevoiţi să populăm îngrăşătoria cu viţei mai mari necesari perioadei a II-a de îngrăşare. Numai aşa văd solu­ţionată realizarea planului. — EMIL BUCUR, inspector cu investiţiile la Banca Agricolă, fi­­liala Luduş. Constructorul s.a. în­cadrat în graficul de execuţie, pînă la un moment dat, a neglijat însă o serie de anexe de care depinde popularea complexului conform planului de producţie. După părerea mea o vină în aceas­­tă direcţie o are şi beneficiarul care nu a asigurat la timp unele utilaje ca : vanele de fermentare, conducte pentru lapte şi tablourile de automatizare. Deci planul de producţie dat de acelaşi organ — Departamentul I.A.S. — n-a fost TRAIAN GABOR (Continuare în pag. a 3 a) Tineretul şcolar la lucrările agricole de toamnă Iniţiativa participării tineretu­lui şcolar la lucrările agricole de toamnă este continuată şi anul acesta de aproape 90.000 de elevi din clasele a X-a şi XI-a din lice­ele de cultură generală şi din anul 11 din şcolile profesionale de me­canici agricoli. Mobilizaţi de orga­nizaţiile Uniunii Tineretului Co­munist, ei îşi aduc aportul, în a­­ceste zile, în peste 1.300 de ferme agricole la efectuarea diferitelor munci de sezon. Sprijiniţi de agro­nomi şi tehnicieni, elevii participă la recoltarea porumbului şi culesul fructelor şi legumelor de toamnă. (Agerpres) italitate curioasă am în­­) combatemi ... dacă vîn-­i gestionarii de la unele e din municipiul Tîrgu, le-ar permite, îitatea C.L.F. nr. 4 din Doja, colţ cu str. Lun­­a apărătoare o roagă Pe­­tea sau vînzătoarea , ţi-mi vă rog un kilogram rele alea mai moi... ă le duc unei bolnave, oarea Zamfira Dumbra­­vasă, se răsteşte la ea : merge la alegere. Luaţi » vă dau, sau . • • avea, vînzătoarea cu vin­­ietrită nu voia. agazinul „GOSTAT“, din oraşului Tg.-Mureş, alta aţi-mi din ardeii graşi dolofani, expuşi in vi­ăştia-s la fel ! - i^earcă ingă vînzătoarea clientul, on răspicat, deşi între ce­­, sorturi era o deosebire „ca de la cer la pa- * ** TM'lF Cmr"T*n ‘precum si la magazinul. pardon supermagazin. r- unde vînzătoarea nu acord nici în ruptul capu-­­i (mai bine-zis nici pînă la se­sizarea şefului unităţii) să ser­vească clienţii din ardeii expuşi nici măcar în vitrină, ci pe raf­tul „reprezentativ“ de pe lingă cintar. Aceşti oameni au şi ei filozofia lor: să se mulţumească clienţii cu ceea ce le dăm. Dacă nu le convine, să-şi ia tălpăşiţa ... Legile logicii, ale deservirii ci­vilizate şi corectitudinii sună în­să altfel : pînă avem marfă de bună calitate, să oferim clienţi­lor ceea ce preferă ... Căci, în definitiv, pentru cine păstrăm marfa bună? Deci, s-ar cuveni ca doleanţele clienţilor să fie respectate. Căci, dacă am pune gestionarilor sau vînzătorilor vi­zaţi întrebarea: dumneata pe ce-ţi cheltuieşti banii? — Pe ceea ce-mi convine ! — ar răspunde cu toţii în cor, în mod firesc. Ar fi de dorit, în consecinţă, să se creeze o puternică şi intran­sigentă opinie publică împotriva acelor lucrători din comerţ care, nesocotind interesele cumpărăto­rilor, îşi bat joc de clienţi şi de la profesia lor, uitînd pro­verbul : „ce ţie nu-ţi place, al­tuia nu-i face !“. ŞTEFAN IZSÁK SE VA INTRODUCE IN FABRICAŢIE începînd cu anul 1969 coope­rativa „Progresul“ din Reghin va introduce în producţia de se­rie două noi garnituri de mo­­bilă: tipurile 200 şi 220. Noile modele de mobilă sunt acoperite cu furnir de nuc exotic (păr a­­frican). Camerele combinate de aceste tipuri sunt compuse din: dulap combinat, recamier, masă, patru scaune, toaletă. In 1970 vor fi produse cite 200 de garnituri din aceste ti­puri. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Orzul se însămîn­­ţează din plin Vremea însămînţărilor a so­sit. Profitînd de aceste zile deo­­sebit de favorabile, mecanizato­rii grăbesc pregătirea terenului pentru însăminţările de toamnă. La secţia de mecanizare din A­­căţari, aparţinătoare de I.M.A. Miercurea Nirajului, de patru zile se lucrează aproape fără în­trerupere, ziua şi noaptea la arat şi discuit. Important este faptul că, faţă de anii trecuţi, acum se execută lucrări de foar­te bună calitate la pregătirea patului germinativ. La coopera­tiva agricolă din Acăţari a înce­put din plin şi semănatul. Din cele 100 ha planificate, orzul s-a însămînţat pină acum pe o suprafaţă de peste 60 ha. Meca­nizatorul Ştefan Bodi, pe care îl prezentăm în fotografia ală­turată, îşi depăşeşte zilnic nor­ma de lucru cu 20 la sută. Ţînîndu-se seama de recoman­dările făcute la recenta consfă­­tuire pe ţară privind însămînţa­­rea mai de timpuriu a griului, cooperatorii din Acăţari s-au pregătit din timp pentru această acţiune. Patul germinativ pen­tru însăminţarea celor 400 ha cu grîu a fost pregătit în pro­­porţie de aproape 50 la sută, începînd cu ziua de azi se va trece din plin şi la însăminţarea griului. Bine se stă cu pregătirile pentru însămînţări şi la C.A.P. Reghin. Şi aici terenul a fost pregătit pe aproape 60 la sută din suprafaţa ce urmează a fi însămînţată cu grîu. Exemplul bun al acestor unităţi trebuie urmat de toate cooperativele a­­gricole din judeţ printre care: Vălenii, Breaza şi altele care, deşi sunt vecine cu C.A.P. Re­­ghin şi Acăţari, sunt mult ră­mase în urmă cu pregătirile pentru semănat. Practica acestui an a dovedit că acolo unde s-a însămînţat mai de timpuriu, recoltele au fost cu mult mai mari decît pe parcelele unde s-a întîrziat cu lucrarea. De aceea, acum cînd timpul permite, se impune ca peste tot să se impulsioneze pregătirea terenului și să se treacă din plin la semănat. . .. .... .! Asemenea întregului nostru popor cadrele didactice, studenţii şi mun­citorii sanitari din patria noastră, au urmărit cu profundă satisfacţie istoricele dezbateri ale Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român. Luînd cunoştinţă de direc­ţiile principale ale dezvoltării Ro­mâniei, clarviziunea cu care s-au trasat coordonatele marxist-leninis­­te ale politicii interne a partidului, ei şi-au manifestat hotărîrea de a utiliza la maximum forţele şi ca­pacitatea creatoare în vederea ob­ţinerii de noi succese în îndeplini­rea acestui program. Documentele dezbătute şi aproba­te unanim de întregul Congres, de întregul popor prin delegaţii comu­niştilor, a evidenţiat adeziunea ge­nerală la programul vast de dezvol­tare accelerată şi complexă a eco­nomiei, a vieţii social politice a ţă­rii, a reliefat un program funda­mentat pe măsuri izvorîte din reali­tăţile specifice ţării noastre, spre a­­sigurarea unui înalt nivel de bună­stare şi civilizaţie a întregului po­por. In acest context ridicarea conti­nuă a bunăstării poporului, extin­derea asistenţei medicale, va exer­cita o influenţă pozitivă asupra stă­rii de sănătate a populaţiei. Vor fi înfiinţate, extinse, sau do­tate unităţi sanitare. Statul va spri­jini eforturile populaţiei săteşti de a construi dispensare, case de naş­tere şi locuinţe pentru medici. Aceste importante hotărîri vor re­prezenta un sprijin real pentru me­dicii de circumscripţie rurală, care vor avea posibilitatea să-şi desfă­şoare activitatea în condiţii mai bu­ne. In acest mod, se creează toate premisele creşterii stabilităţii ca­drelor medicale în comune, factor esenţial în continua îmbunătăţire a asistenţei medicale, a populaţiei din mediul rural. Referindu-mă la activitatea mea, aş dori să subliniez valoarea deose­bită a directivelor, privitor la dez­voltarea învăţămîntului, şi pregăti­rea cadrelor. După cum se arată în directive, pregătirea cadrelor nece­sare tuturor sectoarelor vieţii eco­nomice şi sociale, se va desfăşura conform unui program special pen­tru perioada 1971—1980, parte inte­grantă a planului cincinal şi a schi­ţei pînă în 1980. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea învăţămîntului superior, tehnic şi economic. Se va urmări pregătirea unui număr mai mare de cadre în domeniile de mare actua­litate cum sunt: energetică nuclea­ră, electronică etc., de dezvoltarea cărora vor beneficia evident şi ştiinţele medicale şi practica ocro­tirii sănătăţii. In specificul nostru de activitate, consider ca fiind deosebit de impor­tante sarcinile învăţămîntului me­dical pentru pregătirea tematică a unor medici, cu bogate noţiuni teo­retice şi practice, în diversele spe­cialităţi, îmbunătăţirea învăţămîntului me­dical, impune după opinia mea, să se acorde o mai mare importanţă instruirii „dinamic active“ a stu­dentului în servicii de urgenţă, ma­ternităţi, în cadrul policlinicilor şi al circumscripţiilor sanitare rurale, în serviciile de salvare, astfel ca a­­ceştia să aibă posibilităţi să acumu­leze încă din timpul studiilor no­ţiuni de utilitate practică pentru viitoarea lor profesiune. In acest mod, consider că viitorii medici vor putea fi confruntaţi încă din perioada studiilor din facultate, cu problemele profesiunii lor, cu practica ocrotirii sănătăţii. Ei vor putea să cunoască aspecte de pato­logie, de terapeutică pe care clini­ca şi unităţile spitaliceşti nu le pot oferi spre pregătirea lor. Consider că în acest fel, asistenţa medicală în mediu rural, atribuţie esenţială a activităţii absolvenţilor din învă­ţămîntul superior medical, va putea fi considerabil îmbunătăţită. Realizarea unei asemenea instruiri complexe a medicilor de medicină generală, va duce la înlăturarea dezechilibrului inerent care tinde să se creeze între această categorie de medici şi diferite specialităţi. Directivele relevă necesitatea asi­gurării, completării şi înnoirii conti­nue a cunoştinţelor specialiştilor în care scop trebuie extinse cursurile postuniversitare, specializarea, şi alte forme de perfecţionare a calificării. (Continuare în pag. a 3-a) Orizonturi şi obiective­­ în învăţămîntul şi cercetarea medicală Prof. Univ. Dr. POP D. POPA IOAN m­em­bru corespondent al Acade­­miei de Ştiinţe Medicale, prorector I­M.F. Tg.-Mureş ­ ! în atenţia iubitorilor de drumeţie Publicăm în pagina a 2-a: Călimani şi Gurghiului Harta turistică a munţilor! ! Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a primit un grup de redactori ai Televiziunii elveţiene Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, a primit miercuri la a­­miază un grup de redactori ai Tele­viziunii elveţiene, condus de Fran­cois Enderlin, care se află în ţara noastră în vederea realizării unui film despre România. In cadrul convorbirii, ziariştilor elveţieni le-a fost acordat un inter­viu filmat. CONSFĂTUIRILE CADRELOR DIDACTICE Ieri au început în municipiul Tg.-Mureş şi în 22 de centre din judeţul nostru consfătuirile cadre­­lor didactice în vederea dezbaterii problemelor legate de deschiderea anului şcolar 1969—1970. La consfătuirile de anul acesta este prezentat şi se dezbată rapor­tul „Sarcinile cadrelor didactice în lumina Documentelor Congresului al X-lea al P.C.R.Raportul cu­prinde prezentarea condiţiilor în care au loc consfătuirile, în atmos­fera de entuziasm determinată de istoricele lucrări ale Congresului al X-lea al P.C.R., bilanţul reali­­zărilor şcolii româneşti în perioa­da de la Congresul al IX-lea şi pî­nă astăzi, obiectivele de bază ale construcţiei socialismului în ţara noastră şi sarcinile ce revin şcolii, care se concretizează în : începerea şcolarizării de la 6 ani, înfăptuirea pentru prima dată a şcolii gene­rale de 10 ani, înfiinţarea primelor clase a IX-a a şcolii de 10 ani, per­manenta perfecţionare profesională şi ideologică a cadrelor didactice, dezvoltarea caracterului formativ şi instructiv al procesului de învă­­ţămînt. La consfătuiri participă tovară­şii : Benkö Ioan, membru al birou­lui Comitetului judeţean Mureş al P.C.R­, prim-vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean­­ la Luduş, Vasile Şpan, secretar al Comi­tetului judeţean Mureş al P.C.R., Jakab Ştefan, secretar al Co­mitetului municipal Tirgu-Mu­­reş al P.C.R., Ioan Boni, inspec­­tor-şef şi Romulus Tirnoveanu, inspector general în Ministerul învăţămîntului ■—­ la municipiul Tîrgu-Mureş; Vaier Giurgiu, prim­­secretar al Comitetului municipal al P.C.R. Sighişoara — la Sighi­şoara; Fodor Géza, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean — la Re­ghin şi Rîciu; Romeo Pojan, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean Mureş al P.C.R­ — la Gurghiu; Ioan Titea, inspector ge­neral al Inspectoratului şcolar ju­deţean Mureş — la Tîrnăveni şi alţi membri ai biroului Comitetu­lui judeţean Mureş al P.C.R., şi Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, ai Comitetu­lui judeţean U.T.C., ai Consiliului judeţean al Organizaţiei pionieri­lor în celelalte centre, profesori, învăţători şi educatoare. Consfătuirile se desfăşoară in perioada 10—13 septembrie; ele durează cite două zile în municipii și oraşe și o zi în centrele rurale. Etapa de sîmbătă a campionatului diviziei A de fotbal Sîmbătă 13 septembrie se vor disputa jocurile etapei a 5-a a divi­ziei A la fotbal. Meciul dintre e­­chipele Steaua Bucureşti şi A.S.A. Tg.-Mureş va avea loc pe stadio­nul „23 August“ din Capitală cu începere de la ora 16.30. In ţară sunt programate următoarele par­tide: F. C. Argeş — Jiul Petro­­şeni; U.T. Arad — Rapid Bucu­reşti; C.F.R. Cluj — Politehnica Iaşi; Universitatea Craiova — Di­namo Bacău; Steagul Roşu Bra­şov — Dinamo Bucureşti; Crişul O­­radea — Farul Constanţa; Petro­lul Ploieşti — Universitatea Cluj. (Agerpres). •••••••••••­l „Subsemnatul V. G. ... fac următoarea reclamaţie: in ziua de 24 iulie 1969, orele 21,15, venind de la serviciu şi mergind spre casă, m-au atacat doi indi­vizi necunoscuţi. . Am reprodus doar cîteva crimpeie din reclamaţia unui ce­tăţean din Tîrgu-Mureş, care a solicitat cu insistenţă intervenţia autorităţii publice pentru curmarea acestor acte banditeşti, pentru descoperirea şi pedepsi­rea făptaşilor. Această reclamaţie adresată organelor de miliţie nu este sin- Morală­­ conduită gura de acest fel. Mai mulţi cetăţeni, înjuraţi, loviţi (unii chiar cu cuţitele) au cerut ca „indivizii necunoscuţi“ care se distrează sfidind regulile de convieţuire socială, să fie iden­tificaţi şi deferiţi justiţiei. Dar să derulăm faptele. In noaptea de 23 spre 24 iulie, doi tineri — Mihai Horváth şi Ed­mund Bükkösi, ambii de 19 ani — după ce au băut pînă la sa­turaţie la­­„Vinătond“, s-au în­dreptat spre casă. La intersec­ţia străzii Ştefan cel Mare cu strada Lungă, văzind două per­soane necunoscute, tinerilor chefli le-a venit ideea să-şi continue distracţia. S-au apro­piat de cei doi trecători şi, cu o amabilitate prefăcută, au între­bat „cit e ceasul“. Deşi au pri­mit un răspuns corect şi cuvin­­cios, cei doi petrecăreţi s-au a­­rătat „nemulţumiţi“ şi, după cîteva ironii deplasate („ce, vreţi să ne păcăliţi?") s-au năpustit cu pumnii asupra lor. Ca intr-un film serial, în sea­ra următoare Horváth şi Bükkösi îşi continuă „aventura“. A inter­venit doar o mică schimbare de decor: de astă-dată sîntem pe strada Budai A­agy Antal. Fără nici un motiv şi fără să-l cu­noască, cei doi „cavaleri ai for­ţei“ îl acostează pe V. G. care trecea pe­­stradă, lovindu-l cu brutalitate. Un alt trecător care, BOROS OSCAR procuror (Continuare în pag. a 3 a)

Next