Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-09 / nr. 239

1­ 1PREUNIVERSITARIA — un îndreptar sigur al pregătirii pentru admiterea în învăţămîntul superior Cunoscuta pagină destinată de revista „Viaţa studenţească“ elevilor claselor a XlI-a, aspi­ranţi la studenţie, anunţă în a­­cest an şcolar sumare de o mare utilitate pentru cei interesaţi. Săptămînă de săptămină în a­­ceastă pagină se vor publica: — Orientări de specialitate în alegerea facultăţii. — Consultaţii şi îndrumări ale profesorilor universitari, destinate pregătirii pentru ad­mitere. — Probleme şi teme pentru examene. — Retrospective asupra ad­miterii in invăţămîntul supe­rior in anul universitar 1969/ 1970. — Sinteze ale unor capitole din programele disciplinelor con­cursului de admitere la diferite facultăţi. — Toate informaţiile, regle­mentările şi măsurile ce se vor adopta în legătură cu concursul de admitere, inclusiv cele cu­prinse în broşura elaborată a­­nual de Ministerul Invăţămîn­­tului. — Un dialog cu cititori-e­­levi asupra problemelor care îi preocupă. — Articole, ştiri, reportaje a­­supra stadiului pregătirilor şi acţiunilor ce se întreprind in toate liceele din ţară în legă­tură cu admiterea în învăţămîn­­tul superior. Pentru abonaţii săi din licee revista va iniţia, periodic, cu concursul facultăţilor, un inedit EXAMEN DE ADMITERE-SON­­DAJ PRIN CORESPONDENŢA, precum şi întîlniri ale viitorilor candidaţi cu conducerile şi ca­drele didactice ale instituţiilor de învăţămînt superior. Pagina PREUNIVERSITARIA, ca şi lectura întregii reviste, constituie pentru toţi elevii din clasele superioare un prim con­tact, o iniţiere utilă in viaţa universitară. Abonamentele, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari, se colectează pină la 15 octombrie. Prețul unui abonament pe pe­rioada 28 octombrie — 31 de­cembrie 1969 (11 exemplare) — 5,50 lei. . Au trecut aproape două săp­­tămîni din actualul an şcolar. Spre deosebire­ de anii prece­denţi, de acum încolo, în cadrul şcolii generale de 10 ani, pe lin­gă învăţătură, care constituie forma principală de activitate a elevilor, se desfăşoară, intr-un cadru mai larg, activităţi cu ca­racter practic, cum sunt îndelet­nicirile practice în clasele I—IV, lucrări practice de atelier şi a­­gricole în clasele V—IX, munca social-utilă etc. Elevii din clasele I—IV, prin îndeletnicirile practice îşi însu­şesc primele elemente ale pre­gătirii şi participării lor la mun­că. Ei se obişnuiesc cu activita­tea utilă, însuşindu-şi o serie de deprinderi. Fiecare îndeletnicire practică are rolul ei în dezvolta­rea spiritului de observaţie la elevi, a atenţiei şi judecăţii lor, precum şi a spiritului de iniţia­tivă, de creaţie, a simţului lor estetic. Abilitatea şi îndemâna­rea elevilor sunt, de asemenea, condiţionate într-o măsură de activităţile practice. Pentru ca îndeletnicirile prac­­tice să-şi atingă scopul în pro­cesul educaţiei, elevii au nevoie de o serie de obiecte. Aproape zilnic, la magazinele „Gulliver" şi Tehnometal din Tg.-Mureş, la alte unităţi comerciale din ju­deţ, elevii caută asemenea obiec­te pentru lucru manual. Dar, spre regretul lor, al părinţilor şi cadrelor didactice, din­­magazine lipsesc mai multe obiecte pen­tru îndeletniciri practice. Iată o serie dintre ele, căutate de ele­vii din clasele mici: „Am învă­ţat să cos",­­„Martinei învaţă al­fabetul“, „Să ţesem frumos“ şi altele.­­Elevilor din clasele mai, mari li se cere să aibă pentru lucrări practice trusă de traforaj, foi,de placaj şi­-alte obiecte şi materiale. Şi acestea apar destul de rar în magazine şi nu în can­tităţile necesare. Fireşte că se pune întrebarea: cu ce se înde­letnicesc elevii, ce lucrări prac­tice efectuează, dacă n-au truse de traforaj, celelalte obiecte pe care le-am amintit. Răspunsul nu-i greu de dat: orele pentru lucru manual se ţin uneori for­mal şi, ca atare, nu-şi au valoa­rea educativă scontată. Realizarea unor lecţii de lu­cru manual, cu conţinut educa­tiv corespunzător, reclamă din partea organelor de învăţământ şi comerciale măsuri care să a­­sigure apariţia în magazinele de specialitate a obiectelor şi ma­terialelor necesare elevilor pen­tru îndeletniciri practice. Unii învăţători şi profesori, dacă ele­vii nu se prezintă la ora de lu­cru manual cu materialul prevă­zut, obişnuiesc să le spună: „Dacă ora viitoare nu veniţi cu trusa de traforaj (sau cu alte in­strumente sau materiale n. n.) să ştiţi că vă dau nota 4“. Pro­babil că dacă cei care răspund de producerea şi desfacerea ma­terialelor pentru lucru manual ar şti că elevilor li se „aplică" pe nedrept nota 4 ar fi mai a­­tenţi faţă de ei. Dacă n-au fost atenţi în măsura cuvenită pînă acum, să fie cel puţin de acum înainte. C. CONSTANTIN '51N A LA­D A () A RQvs IE sVII si sa v i *TREPTE NOI în procesul perfecţionării învățămîntului general In procesul corn­tinuei perfec­ţionări a învâţămin­tului din pa­tria noastră, debutul noului an şcolar marchează o etapă de importanţă deosebită in înfăp­tuirea politicii şcolare a parti­dului nostru prin cuprinderea copiilor în clasa I începînd de la vîrsta de 6 ani, începerea ge­neralizării învăţămintului de cultură generală obligatoriu de 10 ani, corelarea conţinutului învăţămintului cu ritmul înalt al dezvoltării economiei, ştiin­ţei şi culturii. Consfătuirile corpului didac­tic din judeţul nostru, care au precedat deschiderea anului şco­lar 1969—70 şi care au dezbă­tut amplu sarcinile şcolii şi ale personalului didactic în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. au subliniat, că un aspect esenţial, ce trebuie să ne preocupe, este acela al mobilităţii formaţiei intelectua­le a elevilor, care să permită ,ca în raport cu factorul pro­gres, în condiţiile perimării u­­nor cunoştinţe, să fie receptat pe baza formaţiei din şcoală în permanenţă, noul. Aşadar, s-a înţeles şi s-a exprimat hotărî­­rea ca fiecare dascăl începător, sau cu vechi stagii de activita­te, să militeze pentru ca între­gul sistem de cunoştinţe pe care şi-l însuşesc elevii în şcoa­lă sa-şi găsească explicabilita­­tea în viaţă, să constituie o disponibilitate pentru o înde­lungată perioadă de timp în via­ţă. Prin diversitatea formelor din învăţământ, conceptul şco­lii de 10 ani, ca element de bază in­formaţia fiecărui cetă­formă­ţean se asigură intr-o nouă, adecvată, forţa de muncă a ţării la temelia căreia stă în­suşită bazelor ştiinţelor, aso­ciate cu un fond de formaţie umanistă, ambele de importan­ţă cardinală în orientarea şco­lară­­şi profesională. Es­te clar pentru fiecare din noi, că înfăptuirea unor astfel de deziderate nu poate fi con­cepută fără o pregătire politi­­­co-ideologică şi profesională su­perioară, realizată printr-un studiu individual temeinic şi sele­ctiv, prin îmbinarea armo­nioasă a acestuia cu confrun­tările­, colective din consiliile pedagogice, comisii metodice, cercuri pedagogice, sesiuni şti­inţifice orientate tocmai spre „ponct­ele cheie“ asupra cărora documentele de partid. Legea învăţăm­întului. Statutul persona­­lului didactic ne obligă să me­dităm profund şi să acţionăm cu simţul datoriei şi al calită­ţii de pedagog. Este timpul să fie eliminate din prac­tica unor şcoli discuţi­ile sterile, plictisitoare care prin pericerpte generale şi uni­versale valabile înlătură din frămîntările profesorilor aspec­te esenţiale cum ar fi rezulta­tele concrete obţinute în instrui­rea şi educarea elevilor în ra­port cu noile cerinţe ale pro­gramelor, verificate prin con­cursurile de admitere, olimpiade lucrări de sondaj şi control ini­ţiate din spirit de investigaţie şi cercetare, sau raportul şcoa­lă şi familie, valoarea practică a influenţei şcolii asupra fami­liei, asupra comportării cotidie­ne a elevului care se formează ca cetăţean şi urmează să se integreze din punct de vede­re social şi profesional, prin­­tr-o judicioasă orientare pe care şcoala este datoare să o facă, pe cunoaşterea aspiraţi­ilor, fondului de predispoziţii şi perspective ale elevului pri­vit individual. Felul în care s-a deschis a­­nul şcolar, opinia favorabilă a părinţilor faţă de şcoală, fap­tul că au fost cuprinşi copii de vârstă şcolară, că peste 1.800 de elevi urmează cursurile cla­sei a IX-a a şcolii de 10 ani şi peste 72 la sută din promoţia clasei a VIII-a a anului şcolar 1968—69 a fost cuprinsă în şcoli post-generale creează un cîmp de activitate cu implica­ţii de mare răspundere profe­sională. Empirismul, formalis­mul trebuie stigmatizate prin atitudinea critică intransigentă şi sporirea exigenţei, prin co­ordonarea tuturor factorilor responsabili, ca o cerinţă co­lectivă în educaţie, pentru for­marea profilului intelectual şi moral, instruirea practică a e­­­­ţevilor în laboratoare, între­prinderi, pe terenuri agricole sau în alte sectoare de activita­te, cer înaltă dăruire profesiona­lă, izvorită din conştiinţa patrioţi,­că şi convingerea că viitorul unei ţări se făureşte în mare măsură şi în şcoală. ION BATIU şi ŞTEFAN BEN­ŢA profesori sINISIs sI sI sI sI­­sI* sI sII N­I NISI s* N *NI *SI sI \î \ \ \ \ In noianul de activităţi cultural­­artistice şi educative de masă care se desfăşoară în satele şi comunele judeţului nostru, cartea îşi găseşte un loc bine conturat. Fiecare bi­bliotecă comunală, ca instituţie de cultură de sine stătătoare, trebuie să constituie o inepuizabilă sursă de informare, un loc plăcut de în­tâlnire a cititorului cu miile de vo­lume tipărite în diverse limbi, cu publicaţii de literatură şi artă.­­Şi nu numai atît ! Acest­ focar de cul­tură are menirea de a veni în spri­jinul ţăranilor cooperatori, de a-i ajuta să înţeleagă mai bine lumea şi viaţa, de a smulge pămîntului producţii cît mai mari. Din păcate, la unele biblioteci comunale din ju­deţ aceste atribuţii au intrat într-o eclipsă de lungă durată. In repor­tajul nostru nu ne vom ocupa de aceste biblioteci care, încă, nu vor să înţeleagă că lor le revine misiu­nea de a completa şi desăvîrşi ope­ra de educaţie şi instruire începută în şcoală, prin dezvoltarea gustu­lui pentru lectură, prin atragerea unui număr tot mai mare de citi­tori. In scopul celor de mai sus am întreprins un sondaj la bibliotecile comunale Iernut şi Zau de Cimpie, pentru a vedea cum se desfăşoară munca cu cartea, ce cărţi şi autori cuceresc interesul cititorilor, cum îşi folosesc o parte din timpul liber bibliotecarii celor două instituţii. Deşi investigaţia noastră s-a rezu­mat la un dialog cu cei doi biblio­tecari — EUGENIA CHIPER — Zau de Cimpie şi IOAN BONTA — Iernut, constatările sunt revelatoare şi ele pot constitui un îndemn pentru un larg schimb de experien­ţă cu celelalte biblioteci. Din dialogul cu cei doi bibliote­cari au reţinut că ei se bucură de multă stimă din partea locuitorilor, din partea acelora pe care mai bi­ne de 10 ani îi călăuzesc în plăcuta şi instructiva îndeletnicire a citi­tului. La îndemnul celor doi biblio­tecari, mulţi ţărani cooperatori, ti­neri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, ro­mâni şi maghiari, au devenit citi­tori activi, abonaţi permanenţi ai bibliotecilor. Numărul cititorilor la \I­Ii* s\ XI UNA DIN NOILE N­ALE DE LA I.R.U.M. REGHIN CLASAMENTUL Campionatului judeţean de Fodb­al 5. Oţelul Tîrgu-Mureş8 6. Fabrica de zahăr Tg.-Mureş8 1. Voinţa Tîrnăveni8 7 0 1 20— 9 14 2. Viitorul Tîrgu-Mureş8 6 1 1 28— 7 13 3. C.F.R. Sighişoara8 5 2 2 24— 7 12 4. Mureşul Luduş8 110 2 24—11 12 6 0 2 22—11 12 4 2 2 15— 9 10 7. Ciocanul Tîrgu-Mureş8 4 1 3 10—109 8. Dermagant Tîrgu-Mureş8 4 0 4 13—128 9. Lemnarul Tîrgu-Mureş8­­iV 3 11—198 10. Energia Iernut8 2 2 4 7— 83 11—12. Mureşul confecţii Tg.-Mureş8 1 3 4 11—165 11—12. Lacul Ursu Sovata8 1 3 4 12—175 13. Voinţa Miercurea Niraj8 1 3 4 5—215 14.—Metalul Sighişoara8 2 0 6 13—334 15. Tractorul Sărmaș8 1 1 1i 8—243 16. Gloria Tîrgu Mureș8 0 2 6 5—142 DIALOG aceste "doua biblioteci a sporit an de an, înt­ecînd a­lim cifra de­­1.800 la biblioteca crim­inală d­in Iernut şi 1.033 la Zau de Cimpie. Stăm de vorbă cu cei doi biblio­tecari şi amindoi, cu feţele lumi­nate, ce le trădează dragostea şi pasiunea pentru meseria de biblio­tecar, ne povestesc din „secretele" lor în munca cu cartea, cu citito­rii. Eugenia Chiper, de exemplu, ne mărturiseşte că un bun bibliotecar trebuie să se preocupe permanent de ridicarea calificării sale. E ne­cesar, în primul rînd, să cunoaştem conţinutul celor mai solicitate cărţi. La întrebarea noastră adresată ce­lor doi bibliotecari: — Cum se poa­te realiza acest, lucru, întrucît nu i se poate pretinde nici unui biblio­tecar să citească toate cărţile pe ca­re le minuieşte zi de zi, care la bi­blioteca din Iernut se ridică la pes­te 18.000 de volume, iar la Zau de Cimpie aproape 1­7.000 de volume, răspunsul a venit prompt şi hotă­­rît: „Este adevărat că unui bibliote­car, oricîtă dragoste de muncă ar avea, oricîtă pasiune pentru lec­tură, îi este imposibil , să citească toate cărţile din bibliotecă, dar prezentările, recenziile, analizele li­terare din diverse publicaţii, da!“. Acest lucru îl fac cei doi biblio­tecari, izbutind astfel să recomande cititorilor scrierile preferate. In al doilea rînd, trebuie să cu­noşti oamenii, preocupările lor şi gradul lor de pregătire culturală. Tot atît de important este să fii la curent cu toate problemele social­­economice ale întregii obști. In a­:*cest scop, bibliotecara­ Eu­gonia Chi­per din comuna Zau de Cimpie participă cu regularitate la adună­rile Cooperatorilor, la"sesiunile consiliului popular ca deputată și vicepreşedintă a consiliului. La o adunare a cooperatorilor, ne spune ea, am aflat că se acor­dă mare importanţă creşterii tine­retului porcin- „Să sprijine şi bi­blioteca dezvoltarea acestui sec­tor“, m-am gîndit. Ce am de făcut? Am căutat toate cărţile în care se tratează problemele creşterii porci­nelor şi le-am recomandat brigadie­rilor şi unor ţărani cooperatori ca­re vor lucra in acest sector. Au acceptat, au citit, iar unii văzînd că sfaturile din carte îi ajută, mi-au solicitat apoi şi alte cărţi. Faptul că în decurs de 8 luni s-au împrumutat de la biblioteca din Zau de Cimpie aproape 8.000 de volume, iar la biblioteca din Ier­­nut peste 15.000 de volume atestă pe deplin eficienţa metodelor folo­site de cei doi bibliotecari. Acum, bibliotecarii din Zau şi Iernut, ca şi mulţi alţii din judeţ, participă activ la popularizarea do­cumentelor celui de-al X-lea Con­gres al partidului, documente care constituie pentru noi cei care lu­crăm în biblioteci, ca de alt­­fel pentru toţi oamenii mun­cii o largă deschidere de zări, care ne aşteaptă să păşim pe căile unor noi şi măreţe realizări, pe drumu­rile faptelor. prof. SOLOMON FRAŢILA director Biblioteca municipală Tg.-Mureș TOREADOR LA 56 DE ANI La vîrsta de 56 de ani, Fülöp Albert din Crăciuneşti se simte în mare putere. I-a mers deja vestea. Simţindu-se în putere, el a vrut să devină toreador. Bine­înţeles, la început n-a îndrăznit să se înfrunte cu un taur. Şi-a ales in­să o vacă, una din cele mai zdrave­ne din C.A.P. Nu de alta, dar se spunea că aceasta ar fi încercat să se hărţuiască cu soţia lui. Şi astfel, fiind încurajat de alcoolul consumat, el a început lupta. Dintr-o lovitură, omul a pus vaca la pământ. Se cuvenea, deci, să primească o ureche, cum de alt­fel primesc toreadorii. In schimb, a primit o amendă de 2.500 lei, plus 70 de lei cheltuieli de jude­cată, achitînd şi valoarea vacii, 3.200 lei, în favoarea cooperativei agricole de producţie. Dintr-o lo­vitură, IN NUMELE MEU Cu o figură impunătoare, un individ pătrunde în întreprinderi şi instituţii, în unităţi comerciale, prezentîndu-se drept ziarist. Este tot timpul grăbit şi în pană de ... bani. Şi, avînd nevoie de bani, cere. A cerut şi de la o vînză­­toare de la o tutungerie de pe strada Kossuth Lajos, prezentîn­du-se că este Popşor. A cerut şi din alte părţi, substituindu-se drept ziarist. De ce vă lăsaţi în­şelaţi, oameni buni? Individul respectiv nu este ziarist, ci Vasile Boariu. Dacă vă datorează bani, anunţaţi organele de miliţie. Fiindcă se prezintă în numele nostru, noi cerem organelor în­­ drept să-l tragă la răspundere, în numele legii. DUPĂ NUNTA Sîmbătă la prînz, la Lăureni, lucrătorii de la serviciul circula­ţiei au oprit un autocamion. Pur­­ta numărul de înmatriculare 21— MS—1­662 şi aparţinea Centrului legume şi fructe din Tg.-Mureş. Se credea că autocamionul, con­dus de Gavrilă Rus, transportă cartofi sau legume şi fructe, toa­te forţele fiind mobilizate la ora actuală pentru strîngerea recoltei. Camionul respectiv însă avea altă misiune, fiind destinat a trans­porta 8 persoane de la Lăureni la Braşov, la o nuntă. Nu ilegal, ci cu acte în „regulă“, şoferul a­­vînd asupra lui foaie de parcurs şi tabel nominal cu nuntaşii, toa­te semnate şi ştampilate. Atît s-a găsit pînă în prezent. Noi am vrea să se găsească şi altceva, mai precis, naşul. Pentru cei care în plină campartie folosesc mij-' loacele de transport la transpor­tul''nuntaşilor. Pe urmă. ..cadoul“, prins gustul zahărului. Şi a înce­put să scoată din fabrică şi să ducă acasă cu­ reuşea. Cu ocazia unui control, a fost prins cu 7,5 kilograme de zahăr. Şi, ce nu face omul pentru a scăpa basma curată! Aşa şi Gabor Francisc, a­­­ vrut să „şteargă putina". Pentru­­ a scăpa de urmărirea penală, el i- a încercat să mituiască pe lucră­torul de miliţie Pavel Gheorghe. Prima încercare, cînd a vrut să-i dea 100 de lei, nu i-a reuşit. A încercat şi a doua oară, zicînd că încercarea nu costă bani. De data aceasta prin fetiţa lucrătorului de miliţie. L-a costat însă­ mult, căci s-a ars. Nu zahărul, ci el. Pentru darea de mită, ajuns în faţa justiţiei, Gabor Francisc a fost condamnat la 6 luni închi­soare. Cei trei sute de lei au in­trat în favoarea statului. Aşa-i. Neplătit, zahărul devine amar. YOGA LA TG.-MUREŞ Yoga este un sport, practicat în India, bunăoară, de mii de ani. Vreţi să-l învăţaţi? Casa de cul­tură a sindicatelor din Tg.-Mureş a iniţiat un astfel de curs. Ter­menul pentru înscriere s-a pre­lungit pînă la data de 15 octom­brie a. c. Aşa că, dacă doriţi să vă întăriţi organismul şi să vă menţineţi sănătatea, nu pierdeţi ocazia. Pentru alte lămuriri, a­­dresaţi-vă casei de cultură a sin­dicatelor. N-ADUCE ANUL CE ADUCE CEASUL Pe cînd nu se aşteptau, ICölle Béla din Tg.-Mureş, strada Nico­­lae Bălcescu nr. 54 D, şi Bara La­jos din Aleea Carpaţi, bloc 37, ambii salariaţi ai Teatrului de stat, s-au întîlnit cu norocul. In ziua de 7 octombrie, la ora 12, pe strada Enescu din Tg.-Mureş, în faţa centrului de pîine, pe tro­tuar, oamenii au găsit un port­­moneu cu o frumoasă sumă de bani. Puteau merge cu suma res­pectivă la un restaurant să facă un chef şi să le şi rămînă. Ei însă au renunţat, apucînd pe un drum mai drept, oprindu-se la redacţia ziarului nostru. Aşa că, portmoneul şi banii sunt în sigu­ranţă, în casa noastră de fier. Păgubaşul poate veni să-i ridice. Şi să spună cunoscuţilor că nu pentru toţi oamenii banii sunt „ochiul dracului“. Rubrică realizată de P. POPŞOR INCERCÎND SA ŞTEARGĂ PUTINA, S-A MURDĂRIT mai rău Gabor Francisc din Glodeni are 41 de ani şi doi copii. Lucrînd în cursul acestui an la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, în calitate de muncitor sezonier, omul a ÎN FAŢA sezonului de iarnă In cursul sezonului de vară, în staţiunile Tuşnad, Borsec şi La­cul Roşu şi-au petrecut­­concediul de odihnă peste 36.000 oameni ai muncii, dintre care jumătate au beneficiat de tratament. In pre­zent se fac ultimele pregătiri pentru sezonul de iarnă. Staţiu­nea Lacul Roşu va fi deschisă în timpul iernii pentru prima oară în acest an. De asemenea, la Băi­le Tuşnad au început pregătirile pentru viitorul sezon de vară, cînd staţiunea îşi va întîmpina vizitatorii cu un nou hotel, un nou restaurant şi un modern complex comercial aflat în con­strucţie. (Agerpres) CETATEA DIN SATUL ARCHITA Familia Csavar mulţumeşte prietenilor ■ şi cunoscuţilor care au împărtăşit marea durere pri­cinuită da­­pierderea­ de­­neîm­lo­­cuit a scumpului lor, Csavar Béla. 1 JOI, 9 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Omul ca­re valora miliarde. Progresul: Pentru încă puţini dolari. Select: A trecut o femeie. Tineretului: Nu vor fi divorţuri şi Măreţe şarpe. Muncitoresc: Răutăcio­sul adolescent. Flacăra: Tată de familie. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Omul, orgoliul, vendeta. LU­DUȘ — Flacăra: Crimă în stil personal. IERNUT — Lumina: Adio, Gringo. SARMAS — Popu­lar: Două lozuri. REGHIN — Pa­tria: Omul, orgoliul, vendeta. Victoria: Pe urmele șoimului. TÎRNAVENI — Melodia: Noap­tea generalilor. SOVATA — Doi­­na: Bun pentru serviciul auxi­liar. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Neîmblânzita Angeli­ca. FÎNTÎNELE — Patria: Vierte­le omului. MIERCUREA MIRA­JULUI — Nirajul: La est de E­­den. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.­­MUREŞ, secţia română, prezintă in premieră, azi, la ora 20. „Ulise şi... coincidenţele“, comedie de M. Şeptilici şi Gh. Dumbrăveanu Televiziune 18.00 — Buletin de ştiri: 18,05 — Studioul pionierilor; 18,25 Actualitatea teatrală; 19,00 — A­­vanpremiera: 10,15 — Muzică populară; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,55 — Actualitatea e­­conomică; 20,10 — Teatru TV: „Rembrandt“. Evocare de Anda Boldur: 20.40 — Pe teme muzica­le: 21.05 — „Chore-Studio“. Balet contemporan: 21.30 — Convor­biri literare: 22.15 — Cântăreaţa de muzică uşoară Jacqueline Mi­dinette: 22.35 — Telejurnalul de noapte: 22.45 — Cronica ideilor. Marxismul secolului XX. Pronoexpres CONCURS SPECIAL Extragerea din 8 octombrie 1969 I: 40, 32, 18, 27, 3, 35 II: 23, 40, 36, 14, 1. 43. 35 III: 2, 37, 1, 25, 45 IV: 3, 18, 23, 8, 15, 33, 28 A : 2. 7, 11, 43, 35, 1. 4 VI: 43. 5, 33, 29. 9. 37. 3 Fond de premii: 1.946.190 Idi.

Next