Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)
1969-10-09 / nr. 239
1 1PREUNIVERSITARIA — un îndreptar sigur al pregătirii pentru admiterea în învăţămîntul superior Cunoscuta pagină destinată de revista „Viaţa studenţească“ elevilor claselor a XlI-a, aspiranţi la studenţie, anunţă în acest an şcolar sumare de o mare utilitate pentru cei interesaţi. Săptămînă de săptămină în această pagină se vor publica: — Orientări de specialitate în alegerea facultăţii. — Consultaţii şi îndrumări ale profesorilor universitari, destinate pregătirii pentru admitere. — Probleme şi teme pentru examene. — Retrospective asupra admiterii in invăţămîntul superior in anul universitar 1969/ 1970. — Sinteze ale unor capitole din programele disciplinelor concursului de admitere la diferite facultăţi. — Toate informaţiile, reglementările şi măsurile ce se vor adopta în legătură cu concursul de admitere, inclusiv cele cuprinse în broşura elaborată anual de Ministerul Invăţămîntului. — Un dialog cu cititori-elevi asupra problemelor care îi preocupă. — Articole, ştiri, reportaje asupra stadiului pregătirilor şi acţiunilor ce se întreprind in toate liceele din ţară în legătură cu admiterea în învăţămîntul superior. Pentru abonaţii săi din licee revista va iniţia, periodic, cu concursul facultăţilor, un inedit EXAMEN DE ADMITERE-SONDAJ PRIN CORESPONDENŢA, precum şi întîlniri ale viitorilor candidaţi cu conducerile şi cadrele didactice ale instituţiilor de învăţămînt superior. Pagina PREUNIVERSITARIA, ca şi lectura întregii reviste, constituie pentru toţi elevii din clasele superioare un prim contact, o iniţiere utilă in viaţa universitară. Abonamentele, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari, se colectează pină la 15 octombrie. Prețul unui abonament pe perioada 28 octombrie — 31 decembrie 1969 (11 exemplare) — 5,50 lei. . Au trecut aproape două săptămîni din actualul an şcolar. Spre deosebire de anii precedenţi, de acum încolo, în cadrul şcolii generale de 10 ani, pe lingă învăţătură, care constituie forma principală de activitate a elevilor, se desfăşoară, intr-un cadru mai larg, activităţi cu caracter practic, cum sunt îndeletnicirile practice în clasele I—IV, lucrări practice de atelier şi agricole în clasele V—IX, munca social-utilă etc. Elevii din clasele I—IV, prin îndeletnicirile practice îşi însuşesc primele elemente ale pregătirii şi participării lor la muncă. Ei se obişnuiesc cu activitatea utilă, însuşindu-şi o serie de deprinderi. Fiecare îndeletnicire practică are rolul ei în dezvoltarea spiritului de observaţie la elevi, a atenţiei şi judecăţii lor, precum şi a spiritului de iniţiativă, de creaţie, a simţului lor estetic. Abilitatea şi îndemânarea elevilor sunt, de asemenea, condiţionate într-o măsură de activităţile practice. Pentru ca îndeletnicirile practice să-şi atingă scopul în procesul educaţiei, elevii au nevoie de o serie de obiecte. Aproape zilnic, la magazinele „Gulliver" şi Tehnometal din Tg.-Mureş, la alte unităţi comerciale din judeţ, elevii caută asemenea obiecte pentru lucru manual. Dar, spre regretul lor, al părinţilor şi cadrelor didactice, dinmagazine lipsesc mai multe obiecte pentru îndeletniciri practice. Iată o serie dintre ele, căutate de elevii din clasele mici: „Am învăţat să cos",„Martinei învaţă alfabetul“, „Să ţesem frumos“ şi altele.Elevilor din clasele mai, mari li se cere să aibă pentru lucrări practice trusă de traforaj, foi,de placaj şi-alte obiecte şi materiale. Şi acestea apar destul de rar în magazine şi nu în cantităţile necesare. Fireşte că se pune întrebarea: cu ce se îndeletnicesc elevii, ce lucrări practice efectuează, dacă n-au truse de traforaj, celelalte obiecte pe care le-am amintit. Răspunsul nu-i greu de dat: orele pentru lucru manual se ţin uneori formal şi, ca atare, nu-şi au valoarea educativă scontată. Realizarea unor lecţii de lucru manual, cu conţinut educativ corespunzător, reclamă din partea organelor de învăţământ şi comerciale măsuri care să asigure apariţia în magazinele de specialitate a obiectelor şi materialelor necesare elevilor pentru îndeletniciri practice. Unii învăţători şi profesori, dacă elevii nu se prezintă la ora de lucru manual cu materialul prevăzut, obişnuiesc să le spună: „Dacă ora viitoare nu veniţi cu trusa de traforaj (sau cu alte instrumente sau materiale n. n.) să ştiţi că vă dau nota 4“. Probabil că dacă cei care răspund de producerea şi desfacerea materialelor pentru lucru manual ar şti că elevilor li se „aplică" pe nedrept nota 4 ar fi mai atenţi faţă de ei. Dacă n-au fost atenţi în măsura cuvenită pînă acum, să fie cel puţin de acum înainte. C. CONSTANTIN '51N A LAD A () A RQvs IE sVII si sa v i *TREPTE NOI în procesul perfecţionării învățămîntului general In procesul corntinuei perfecţionări a învâţămintului din patria noastră, debutul noului an şcolar marchează o etapă de importanţă deosebită in înfăptuirea politicii şcolare a partidului nostru prin cuprinderea copiilor în clasa I începînd de la vîrsta de 6 ani, începerea generalizării învăţămintului de cultură generală obligatoriu de 10 ani, corelarea conţinutului învăţămintului cu ritmul înalt al dezvoltării economiei, ştiinţei şi culturii. Consfătuirile corpului didactic din judeţul nostru, care au precedat deschiderea anului şcolar 1969—70 şi care au dezbătut amplu sarcinile şcolii şi ale personalului didactic în lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. au subliniat, că un aspect esenţial, ce trebuie să ne preocupe, este acela al mobilităţii formaţiei intelectuale a elevilor, care să permită ,ca în raport cu factorul progres, în condiţiile perimării unor cunoştinţe, să fie receptat pe baza formaţiei din şcoală în permanenţă, noul. Aşadar, s-a înţeles şi s-a exprimat hotărîrea ca fiecare dascăl începător, sau cu vechi stagii de activitate, să militeze pentru ca întregul sistem de cunoştinţe pe care şi-l însuşesc elevii în şcoală sa-şi găsească explicabilitatea în viaţă, să constituie o disponibilitate pentru o îndelungată perioadă de timp în viaţă. Prin diversitatea formelor din învăţământ, conceptul şcolii de 10 ani, ca element de bază informaţia fiecărui cetăformăţean se asigură intr-o nouă, adecvată, forţa de muncă a ţării la temelia căreia stă însuşită bazelor ştiinţelor, asociate cu un fond de formaţie umanistă, ambele de importanţă cardinală în orientarea şcolarăşi profesională. Este clar pentru fiecare din noi, că înfăptuirea unor astfel de deziderate nu poate fi concepută fără o pregătire politico-ideologică şi profesională superioară, realizată printr-un studiu individual temeinic şi selectiv, prin îmbinarea armonioasă a acestuia cu confruntările, colective din consiliile pedagogice, comisii metodice, cercuri pedagogice, sesiuni ştiinţifice orientate tocmai spre „ponctele cheie“ asupra cărora documentele de partid. Legea învăţămîntului. Statutul personalului didactic ne obligă să medităm profund şi să acţionăm cu simţul datoriei şi al calităţii de pedagog. Este timpul să fie eliminate din practica unor şcoli discuţiile sterile, plictisitoare care prin pericerpte generale şi universale valabile înlătură din frămîntările profesorilor aspecte esenţiale cum ar fi rezultatele concrete obţinute în instruirea şi educarea elevilor în raport cu noile cerinţe ale programelor, verificate prin concursurile de admitere, olimpiade lucrări de sondaj şi control iniţiate din spirit de investigaţie şi cercetare, sau raportul şcoală şi familie, valoarea practică a influenţei şcolii asupra familiei, asupra comportării cotidiene a elevului care se formează ca cetăţean şi urmează să se integreze din punct de vedere social şi profesional, printr-o judicioasă orientare pe care şcoala este datoare să o facă, pe cunoaşterea aspiraţiilor, fondului de predispoziţii şi perspective ale elevului privit individual. Felul în care s-a deschis anul şcolar, opinia favorabilă a părinţilor faţă de şcoală, faptul că au fost cuprinşi copii de vârstă şcolară, că peste 1.800 de elevi urmează cursurile clasei a IX-a a şcolii de 10 ani şi peste 72 la sută din promoţia clasei a VIII-a a anului şcolar 1968—69 a fost cuprinsă în şcoli post-generale creează un cîmp de activitate cu implicaţii de mare răspundere profesională. Empirismul, formalismul trebuie stigmatizate prin atitudinea critică intransigentă şi sporirea exigenţei, prin coordonarea tuturor factorilor responsabili, ca o cerinţă colectivă în educaţie, pentru formarea profilului intelectual şi moral, instruirea practică a eţevilor în laboratoare, întreprinderi, pe terenuri agricole sau în alte sectoare de activitate, cer înaltă dăruire profesională, izvorită din conştiinţa patrioţi,că şi convingerea că viitorul unei ţări se făureşte în mare măsură şi în şcoală. ION BATIU şi ŞTEFAN BENŢA profesori sINISIs sI sI sI sIsI* sI sII NI NISI s* N *NI *SI sI \î \ \ \ \ In noianul de activităţi culturalartistice şi educative de masă care se desfăşoară în satele şi comunele judeţului nostru, cartea îşi găseşte un loc bine conturat. Fiecare bibliotecă comunală, ca instituţie de cultură de sine stătătoare, trebuie să constituie o inepuizabilă sursă de informare, un loc plăcut de întâlnire a cititorului cu miile de volume tipărite în diverse limbi, cu publicaţii de literatură şi artă.Şi nu numai atît ! Acest focar de cultură are menirea de a veni în sprijinul ţăranilor cooperatori, de a-i ajuta să înţeleagă mai bine lumea şi viaţa, de a smulge pămîntului producţii cît mai mari. Din păcate, la unele biblioteci comunale din judeţ aceste atribuţii au intrat într-o eclipsă de lungă durată. In reportajul nostru nu ne vom ocupa de aceste biblioteci care, încă, nu vor să înţeleagă că lor le revine misiunea de a completa şi desăvîrşi opera de educaţie şi instruire începută în şcoală, prin dezvoltarea gustului pentru lectură, prin atragerea unui număr tot mai mare de cititori. In scopul celor de mai sus am întreprins un sondaj la bibliotecile comunale Iernut şi Zau de Cimpie, pentru a vedea cum se desfăşoară munca cu cartea, ce cărţi şi autori cuceresc interesul cititorilor, cum îşi folosesc o parte din timpul liber bibliotecarii celor două instituţii. Deşi investigaţia noastră s-a rezumat la un dialog cu cei doi bibliotecari — EUGENIA CHIPER — Zau de Cimpie şi IOAN BONTA — Iernut, constatările sunt revelatoare şi ele pot constitui un îndemn pentru un larg schimb de experienţă cu celelalte biblioteci. Din dialogul cu cei doi bibliotecari au reţinut că ei se bucură de multă stimă din partea locuitorilor, din partea acelora pe care mai bine de 10 ani îi călăuzesc în plăcuta şi instructiva îndeletnicire a cititului. La îndemnul celor doi bibliotecari, mulţi ţărani cooperatori, tineri şi bătrîni, femei şi bărbaţi, români şi maghiari, au devenit cititori activi, abonaţi permanenţi ai bibliotecilor. Numărul cititorilor la \IIi* s\ XI UNA DIN NOILE NALE DE LA I.R.U.M. REGHIN CLASAMENTUL Campionatului judeţean de Fodbal 5. Oţelul Tîrgu-Mureş8 6. Fabrica de zahăr Tg.-Mureş8 1. Voinţa Tîrnăveni8 7 0 1 20— 9 14 2. Viitorul Tîrgu-Mureş8 6 1 1 28— 7 13 3. C.F.R. Sighişoara8 5 2 2 24— 7 12 4. Mureşul Luduş8 110 2 24—11 12 6 0 2 22—11 12 4 2 2 15— 9 10 7. Ciocanul Tîrgu-Mureş8 4 1 3 10—109 8. Dermagant Tîrgu-Mureş8 4 0 4 13—128 9. Lemnarul Tîrgu-Mureş8iV 3 11—198 10. Energia Iernut8 2 2 4 7— 83 11—12. Mureşul confecţii Tg.-Mureş8 1 3 4 11—165 11—12. Lacul Ursu Sovata8 1 3 4 12—175 13. Voinţa Miercurea Niraj8 1 3 4 5—215 14.—Metalul Sighişoara8 2 0 6 13—334 15. Tractorul Sărmaș8 1 1 1i 8—243 16. Gloria Tîrgu Mureș8 0 2 6 5—142 DIALOG aceste "doua biblioteci a sporit an de an, întecînd alim cifra de1.800 la biblioteca criminală din Iernut şi 1.033 la Zau de Cimpie. Stăm de vorbă cu cei doi bibliotecari şi amindoi, cu feţele luminate, ce le trădează dragostea şi pasiunea pentru meseria de bibliotecar, ne povestesc din „secretele" lor în munca cu cartea, cu cititorii. Eugenia Chiper, de exemplu, ne mărturiseşte că un bun bibliotecar trebuie să se preocupe permanent de ridicarea calificării sale. E necesar, în primul rînd, să cunoaştem conţinutul celor mai solicitate cărţi. La întrebarea noastră adresată celor doi bibliotecari: — Cum se poate realiza acest, lucru, întrucît nu i se poate pretinde nici unui bibliotecar să citească toate cărţile pe care le minuieşte zi de zi, care la biblioteca din Iernut se ridică la peste 18.000 de volume, iar la Zau de Cimpie aproape 17.000 de volume, răspunsul a venit prompt şi hotărît: „Este adevărat că unui bibliotecar, oricîtă dragoste de muncă ar avea, oricîtă pasiune pentru lectură, îi este imposibil , să citească toate cărţile din bibliotecă, dar prezentările, recenziile, analizele literare din diverse publicaţii, da!“. Acest lucru îl fac cei doi bibliotecari, izbutind astfel să recomande cititorilor scrierile preferate. In al doilea rînd, trebuie să cunoşti oamenii, preocupările lor şi gradul lor de pregătire culturală. Tot atît de important este să fii la curent cu toate problemele socialeconomice ale întregii obști. In a:*cest scop, bibliotecara Eugonia Chiper din comuna Zau de Cimpie participă cu regularitate la adunările Cooperatorilor, la"sesiunile consiliului popular ca deputată și vicepreşedintă a consiliului. La o adunare a cooperatorilor, ne spune ea, am aflat că se acordă mare importanţă creşterii tineretului porcin- „Să sprijine şi biblioteca dezvoltarea acestui sector“, m-am gîndit. Ce am de făcut? Am căutat toate cărţile în care se tratează problemele creşterii porcinelor şi le-am recomandat brigadierilor şi unor ţărani cooperatori care vor lucra in acest sector. Au acceptat, au citit, iar unii văzînd că sfaturile din carte îi ajută, mi-au solicitat apoi şi alte cărţi. Faptul că în decurs de 8 luni s-au împrumutat de la biblioteca din Zau de Cimpie aproape 8.000 de volume, iar la biblioteca din Iernut peste 15.000 de volume atestă pe deplin eficienţa metodelor folosite de cei doi bibliotecari. Acum, bibliotecarii din Zau şi Iernut, ca şi mulţi alţii din judeţ, participă activ la popularizarea documentelor celui de-al X-lea Congres al partidului, documente care constituie pentru noi cei care lucrăm în biblioteci, ca de altfel pentru toţi oamenii muncii o largă deschidere de zări, care ne aşteaptă să păşim pe căile unor noi şi măreţe realizări, pe drumurile faptelor. prof. SOLOMON FRAŢILA director Biblioteca municipală Tg.-Mureș TOREADOR LA 56 DE ANI La vîrsta de 56 de ani, Fülöp Albert din Crăciuneşti se simte în mare putere. I-a mers deja vestea. Simţindu-se în putere, el a vrut să devină toreador. Bineînţeles, la început n-a îndrăznit să se înfrunte cu un taur. Şi-a ales insă o vacă, una din cele mai zdravene din C.A.P. Nu de alta, dar se spunea că aceasta ar fi încercat să se hărţuiască cu soţia lui. Şi astfel, fiind încurajat de alcoolul consumat, el a început lupta. Dintr-o lovitură, omul a pus vaca la pământ. Se cuvenea, deci, să primească o ureche, cum de altfel primesc toreadorii. In schimb, a primit o amendă de 2.500 lei, plus 70 de lei cheltuieli de judecată, achitînd şi valoarea vacii, 3.200 lei, în favoarea cooperativei agricole de producţie. Dintr-o lovitură, IN NUMELE MEU Cu o figură impunătoare, un individ pătrunde în întreprinderi şi instituţii, în unităţi comerciale, prezentîndu-se drept ziarist. Este tot timpul grăbit şi în pană de ... bani. Şi, avînd nevoie de bani, cere. A cerut şi de la o vînzătoare de la o tutungerie de pe strada Kossuth Lajos, prezentîndu-se că este Popşor. A cerut şi din alte părţi, substituindu-se drept ziarist. De ce vă lăsaţi înşelaţi, oameni buni? Individul respectiv nu este ziarist, ci Vasile Boariu. Dacă vă datorează bani, anunţaţi organele de miliţie. Fiindcă se prezintă în numele nostru, noi cerem organelor în drept să-l tragă la răspundere, în numele legii. DUPĂ NUNTA Sîmbătă la prînz, la Lăureni, lucrătorii de la serviciul circulaţiei au oprit un autocamion. Purta numărul de înmatriculare 21— MS—1662 şi aparţinea Centrului legume şi fructe din Tg.-Mureş. Se credea că autocamionul, condus de Gavrilă Rus, transportă cartofi sau legume şi fructe, toate forţele fiind mobilizate la ora actuală pentru strîngerea recoltei. Camionul respectiv însă avea altă misiune, fiind destinat a transporta 8 persoane de la Lăureni la Braşov, la o nuntă. Nu ilegal, ci cu acte în „regulă“, şoferul avînd asupra lui foaie de parcurs şi tabel nominal cu nuntaşii, toate semnate şi ştampilate. Atît s-a găsit pînă în prezent. Noi am vrea să se găsească şi altceva, mai precis, naşul. Pentru cei care în plină campartie folosesc mij-' loacele de transport la transportul''nuntaşilor. Pe urmă. ..cadoul“, prins gustul zahărului. Şi a început să scoată din fabrică şi să ducă acasă cu reuşea. Cu ocazia unui control, a fost prins cu 7,5 kilograme de zahăr. Şi, ce nu face omul pentru a scăpa basma curată! Aşa şi Gabor Francisc, a vrut să „şteargă putina". Pentru a scăpa de urmărirea penală, el i- a încercat să mituiască pe lucrătorul de miliţie Pavel Gheorghe. Prima încercare, cînd a vrut să-i dea 100 de lei, nu i-a reuşit. A încercat şi a doua oară, zicînd că încercarea nu costă bani. De data aceasta prin fetiţa lucrătorului de miliţie. L-a costat însă mult, căci s-a ars. Nu zahărul, ci el. Pentru darea de mită, ajuns în faţa justiţiei, Gabor Francisc a fost condamnat la 6 luni închisoare. Cei trei sute de lei au intrat în favoarea statului. Aşa-i. Neplătit, zahărul devine amar. YOGA LA TG.-MUREŞ Yoga este un sport, practicat în India, bunăoară, de mii de ani. Vreţi să-l învăţaţi? Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş a iniţiat un astfel de curs. Termenul pentru înscriere s-a prelungit pînă la data de 15 octombrie a. c. Aşa că, dacă doriţi să vă întăriţi organismul şi să vă menţineţi sănătatea, nu pierdeţi ocazia. Pentru alte lămuriri, adresaţi-vă casei de cultură a sindicatelor. N-ADUCE ANUL CE ADUCE CEASUL Pe cînd nu se aşteptau, ICölle Béla din Tg.-Mureş, strada Nicolae Bălcescu nr. 54 D, şi Bara Lajos din Aleea Carpaţi, bloc 37, ambii salariaţi ai Teatrului de stat, s-au întîlnit cu norocul. In ziua de 7 octombrie, la ora 12, pe strada Enescu din Tg.-Mureş, în faţa centrului de pîine, pe trotuar, oamenii au găsit un portmoneu cu o frumoasă sumă de bani. Puteau merge cu suma respectivă la un restaurant să facă un chef şi să le şi rămînă. Ei însă au renunţat, apucînd pe un drum mai drept, oprindu-se la redacţia ziarului nostru. Aşa că, portmoneul şi banii sunt în siguranţă, în casa noastră de fier. Păgubaşul poate veni să-i ridice. Şi să spună cunoscuţilor că nu pentru toţi oamenii banii sunt „ochiul dracului“. Rubrică realizată de P. POPŞOR INCERCÎND SA ŞTEARGĂ PUTINA, S-A MURDĂRIT mai rău Gabor Francisc din Glodeni are 41 de ani şi doi copii. Lucrînd în cursul acestui an la Fabrica de zahăr din Tg.-Mureş, în calitate de muncitor sezonier, omul a ÎN FAŢA sezonului de iarnă In cursul sezonului de vară, în staţiunile Tuşnad, Borsec şi Lacul Roşu şi-au petrecutconcediul de odihnă peste 36.000 oameni ai muncii, dintre care jumătate au beneficiat de tratament. In prezent se fac ultimele pregătiri pentru sezonul de iarnă. Staţiunea Lacul Roşu va fi deschisă în timpul iernii pentru prima oară în acest an. De asemenea, la Băile Tuşnad au început pregătirile pentru viitorul sezon de vară, cînd staţiunea îşi va întîmpina vizitatorii cu un nou hotel, un nou restaurant şi un modern complex comercial aflat în construcţie. (Agerpres) CETATEA DIN SATUL ARCHITA Familia Csavar mulţumeşte prietenilor ■ şi cunoscuţilor care au împărtăşit marea durere pricinuită dapierderea deneîmlocuit a scumpului lor, Csavar Béla. 1 JOI, 9 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: Omul care valora miliarde. Progresul: Pentru încă puţini dolari. Select: A trecut o femeie. Tineretului: Nu vor fi divorţuri şi Măreţe şarpe. Muncitoresc: Răutăciosul adolescent. Flacăra: Tată de familie. SIGHIŞOARA — Lumina: Omul, orgoliul, vendeta. LUDUȘ — Flacăra: Crimă în stil personal. IERNUT — Lumina: Adio, Gringo. SARMAS — Popular: Două lozuri. REGHIN — Patria: Omul, orgoliul, vendeta. Victoria: Pe urmele șoimului. TÎRNAVENI — Melodia: Noaptea generalilor. SOVATA — Doina: Bun pentru serviciul auxiliar. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Neîmblânzita Angelica. FÎNTÎNELE — Patria: Viertele omului. MIERCUREA MIRAJULUI — Nirajul: La est de Eden. Teatru TEATRUL DE STAT DIN TG.MUREŞ, secţia română, prezintă in premieră, azi, la ora 20. „Ulise şi... coincidenţele“, comedie de M. Şeptilici şi Gh. Dumbrăveanu Televiziune 18.00 — Buletin de ştiri: 18,05 — Studioul pionierilor; 18,25 Actualitatea teatrală; 19,00 — Avanpremiera: 10,15 — Muzică populară; 19,30 — Telejurnalul de seară; 19,55 — Actualitatea economică; 20,10 — Teatru TV: „Rembrandt“. Evocare de Anda Boldur: 20.40 — Pe teme muzicale: 21.05 — „Chore-Studio“. Balet contemporan: 21.30 — Convorbiri literare: 22.15 — Cântăreaţa de muzică uşoară Jacqueline Midinette: 22.35 — Telejurnalul de noapte: 22.45 — Cronica ideilor. Marxismul secolului XX. Pronoexpres CONCURS SPECIAL Extragerea din 8 octombrie 1969 I: 40, 32, 18, 27, 3, 35 II: 23, 40, 36, 14, 1. 43. 35 III: 2, 37, 1, 25, 45 IV: 3, 18, 23, 8, 15, 33, 28 A : 2. 7, 11, 43, 35, 1. 4 VI: 43. 5, 33, 29. 9. 37. 3 Fond de premii: 1.946.190 Idi.