Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)

1969-12-02 / nr. 285

­ specializarea agr­ ectivitatea cooperativelor agri­cole, producţia animală şi vegeta­lă ce o realizează, este determi­nată de un complex de factori — organizarea muncii, mecanizarea, chimizarea, soiurile noi de plante, rasele de animale — a căror im­portanţă sporeşte de la an la an. Pe lîngă aceşti factori, în activi­tatea cooperativelor ca şi în în­treaga activitate a agriculturii so­cialiste trebuie însă să intervină şi factori noi. Subliniind aceşti factori noi, Con­gresul al X-lea al P.C.R. arată că este timpul să se treacă şi în sectorul cooperatist la profilarea unităţilor în vederea realizării u­­nor producţii animale şi vegetale mari şi sigure, cerinţă logică a marii agriculturi bazată pe tehnica modernă. Rezultatele obţinute de întreprin­derile agricole de stat în urma ac­ţiunii de profilare şi specializare confirmă necesitatea de a se tre­­ce şi în unităţile agricole coope­­ratiste la această acţiune. Dar procesul de profilare şi specializa­re nu poate fi abordat înainte de rezolvarea unei alte sarcini impor­tante şi anume determinarea zo­nării producţiei agricole, care are menirea să contribuie la o mai bună repartizare în teren a cul­turilor, raselor şi speciilor de ani­male potrivit condiţiilor naturale şi economice existente. Se ştie că pînă în prezent toate lucrările de zonare au avut la bază aproape numai condiţiile naturale existen­te, fără să se aibă în vedere fac­torii de ordin economic şi social fără de care nu este posibilă o zonare. Faptul că la lucrările de zonare de pînă acum au fost ne­glijaţi în mare măsură aceşti fac­tori, impune refacerea şi îmbună­tăţirea zonării producţiei agricole. In urma indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, la noi au a­­părut forme ale profilării produc­ţiei şi specializării în unităţile co­operatiste. Indicaţiile de profilare şi specializare sînt de a se reve­ni asupra caracterului aproape universal al producţiei agricole imprimat pînă acum în unităţile cooperatiste. Noua orientare tre­buie însă imprimată cu mult dis­­cernămînt, pe baza unei cunoaş­teri multilaterale şi aprofundate a condiţiilor specifice pentru a nu cădea în cealaltă extremă, în im­primarea unui caracter de produc­ţie unilaterală, care mai ales în condiţiile unităţilor cooperatiste şi in special în condiţiile noastre este tot atit de dăunător şi fără sens de reuşită. Buna înţelegere a a­­cestei acţiuni creează toate posi­bilităţile pentru introducerea celei mai noi tehnologii de lucru, con­centrarea investiţiilor şi utilizarea cu maximum de eficienţă a resur­selor existente, permite o mai bu­nă specializare a omului, o mai bu­nă folosire a specialiştilor, într-un cuvînt creează cadrul necesar in­dustrializării producţiei agricole. Un alt deziderat de seamă care îşi va găsi rezolvare prin profila­rea şi specializarea producţiei a­­gricole, îl constituie realizarea concentrării fondului de marfă. Dispersarea mare a fondului de marfă, existenţa unui număr ma­re de furnizori, cheltuielile mari cu desfacerea produselor duc im­plicit la scumpirea produse­lor atît pentru consumator, cît şi pentru industrie. Specializarea şi concentrarea producţiei în unităţile agricole co­operatiste din judeţul nostru a fost abordată cu toată răspunde­rea, fără a neglija nici unul din factorii care îi pot asigura eficien­ţa maximă. Pentru asigurarea con­sumului populaţiei şi a materiilor prime necesare fabricii de conser­ve, legumele se cultivau în anul 1968 în peste 160 de unităţi. In urma măsurilor de concentrare şi specializare, în 1969 legumele s-au cultivat în 110 unităţi, iar pentru anul 1970 în urma indicaţiilor pri­mite şi a unor studii făcute îm­preună cu unităţile producătoare şi cele beneficiare, legumele se vor cultiva doar in 60 unităţi, din care 21 unităţi vor cultiva 2.100 ha. Unităţile care se specializea­ză în această ramură, vor fi dota­te cu sisteme de maşini pentru mecanizare cît mai completă, şi vor fi deservite de mai multe cadre de specialitate. Existenţa în judeţul nostru a două fabrici de zahăr, a unei to­pitorii de cînepă şi a două de in, ne obligă la o concentrare a producerii materiilor prime necesa­re în unităţile cu cele mai bune condiţii de cultivare. In acelaşi timp însă, va trebui să se ţină cont de necesitatea de a reduce cît mai mult posibil distanţele de transport şi de a avea drumuri pentru transport cît mai bune. Procesul de concentrare şi pro­filare în cadrul judeţului nostru a fost analizat şi pentru sectorul producţiei animale. Aşa cum este normal, aici se ridică mult mai multe probleme decit în sectorul vegetal. Investiţiile făcute pînă a­­cum în acest sector, sau cele care sunt în curs să se facă, structura bazei furajere şi alte situaţii cu totul specifice necesită un studiu aprofundat pentru fiecare unita­te în parte. Şi pentru acest sector putem spune că acţiunea de pro­filare şi specializare este începută în cadrul judeţului nostru. Studiul privind creşterea şi repartizarea ce­lor 4 specii de animale a fost fă­cut, dar necesită încă să fie apro­fundat. Analizele efectuate de organele agricole judeţene, îm­preună cu cooperativele a­gricole de producţie, au scos în evidenţă faptul că în con­diţiile existente schimbarea profi­lului nu se poate face de la un an la altul şi că el trebuie făcut în timp, în funcţie de crearea condi­ţiilor pentru una sau alta din spe­ciile sau categoriile ce urmează să fie crescute. Este evident faptul că în între­prinderile agricole de stat efectul concentrării şi specializării a avut urmări bune, de aceea el trebuie să constituie un exemplu şi un în­dreptar şi pentru C.A.P. Sarcina specialiştilor din judeţ şi a consi­liilor de conducere este de a găsi cele mai bune soluţii de concen­trare şi profilare, fără să influen­ţăm în mod negativ efectivele ac­tuale de animale şi implicit pro­ducţia. Dimpotrivă, procesul de concentrare şi specializare, trebuie să aducă o îmbunătăţire a eficien­ţei economice în acest important sector, o creştere continuă a efec­tivelor şi a producţiei. ing. IOAN OLTEANU director adjunct al Direcţiei agricole judeţene VIAŢA DE PARTID Pentru respectarea­­ dreptului cu care a fost in-­ vestită organizaţia de partid­­ Adunările generale de dări de seamă care s-au ţinut in toamna acestui an în organizaţiile de par­tid, au constituit şi în municipiul Tîrgu-Mureş un bun prilej de a­­naliză multilaterală a activităţii organizaţiilor, a comuniştilor, pen­­tru traducerea în viaţă a hotărî­­rilor partidului şi guvernului. Prin însăşi dezbaterea problemelor la nivelul sarcinilor şi exigenţelor ac­tuale, prin poziţia critică şi auto­critică faţă de minusurile consta­tate, prin hotărîrile şi măsurile a­­doptate, adunările generale au determinat ridicarea calitativă a întregii munci de partid, au întă­rit rolul de conducător al fiecă­rei organizaţii de bază la locul său de muncă, garanţia obţinerii unor rezultate şi mai bune în toa­te compartimentele de activitate. Cu toate acestea, se cuvine să insistăm puţin asupra unor lipsuri care au fost evidenţiate cu această ocazie precum şi cu ocazia con­troalelor efectuate de colective ale comitetului municipal de partid, ştiut fiind că lipsurile constatate nu se remediază printr-o simplă adunare, printr-o simplă hotărîre, că pentru aceasta trebuie depuse eforturi susţinute la care să-şi a­­ducă contribuţia organizaţiile de partid în ansamblul lor, fiecare co­munist în parte. Nu ne vom ocupa în materialul de faţă de toate organizaţiile de partid de pe raza municipiului. Am ales doar cîteva, iar celelalte, să tragă concluziile ce se impun, pentru că astfel de deficienţe s-au semnalat în multe din organiza­ţiile de bază şi comitetele de par­tid din oraşul nostru. Anume, este vorba de nerespectarea unor nor­me ale vieţii interne de partid, de folosirea unor metode de muncă care nu se recomandă, de neres­pectarea graficului de şedinţe, de unele încercări din partea unor conduceri tehnico-administrative de a lua măsuri peste şi fără şti­rea organizaţiilor de partid, ceea ce direct sau indirect ştirbeşte autoritatea şi rolul de conducător politic al Organizaţiei­r respective. Organizaţiile de partid din în­treprinderea „Metalotehnica" de exemplu, desfăşoară în general o activitate bună, ceea ce se reflec­tă şi în rezultatele economie­i bune obţinute,­in întărirea disci­plinei de partid şi în muncă. Se întîmplă însă uneori şi aici , şi la Combinatul de îngrăşăminte azotoase, ca şi la organizaţiile de partid de la I.U.I.U. şi cele din comerţ, ca evidenţa membrilor de partid să nu fie ţinută la curent, cotizaţiile să nu fie calculate în raport cu veniturile comuniştilor, după cum prevăd instrucţiunile, iar unii membri de partid, ce-i drept foarte puţini la număr, să „uite" de această obligaţie elementară pe care fiecare comunist o are faţă de partid. De pildă, în­tre evidenţa comitetului de partid pe comerţ şi cea a comitetului municipal, există o diferenţă de 15 membri de partid din cauză că nu s-au efectuat op­eraţiile de scoatere din evidenţă la timp a unor oameni mutaţi la alte locuri de muncă, iar unele organizaţii de la I.U.I.U. sunt în restanţă cu plata cotizaţiilor, din neglijenţa unor secretari, dar şi a comunişti­lor care nu se îngrijesc să se a­­chite la timp de această obliga­ţie statutară. S-ar părea că acestea sunt lu­­cruri „mărunte", dar situaţia nu este tocmai aşa. De aceea ne-am gîndit că trebuie atrasă atenţia în mod serios tuturor celor în cauză asupra faptului că ele constituie norme ale vieţii interne de partid şi în consecinţă trebuie respectate ca atare, iar acolo unde se con­stată neglijenţă să se aplice pre­vederile statutare, deopotrivă de obligatorii pentru toţi membrii par­tidului nostru. Este vorba de întărirea şi res­pectarea disciplinei de partid şi aici nu i se pot acorda concesii nimănui. Cu ocazia adunărilor generale însă şi a controalelor, au reieşit şi altfel de lipsuri cu mult mai gra­ve, unele practici greşite cărora trebuie să li se pună capăt cit mai urgent, în interesul îmbunătă­ţirii muncii de partid, a activităţii de ansamblu în cadrul întreprin­derii sau instituţiei respective. La I.U.I.U. (întreprinderea de u­­tilaje pentru industria uşoară) de pildă, în unele organizaţii de ba­ză, în adunări, participarea co­muniştilor la dezbaterea probleme­lor este slabă, comuniştii nu-şi spun deschis părerea, nu contri­buie efectiv la adoptarea măsuri­lor şi soluţiilor ce se impun la un loc sau altul de muncă. Cerce­tată mai îndeaproape această si­tuaţie, a reieşit că multe din propunerile lor juste, nu sunt luate în considerare de către maiştri, şefi de secţii sau chiar conduce­rea întreprinderii, şi atunci, cei care altădată au vorbit, se abţin de a mai da soluţii pentru că tot rămîn fără ecou la cei vizaţi de a le lua în seamă. In unele cazuri (şi aceasta nu numai la I.U.I.U.) se iau măsuri privind pe unii membri de partid — sancţiuni administrative, mu­tarea de la un loc de muncă la altul etc. — fără ştirea nici măcar a biroului organizaţiei de bază sau a secretarului său. In alte ca­zuri, nu se respectă hotărîrile a­­doptate de organizaţiile de par­tid, unii şefi de secţii, de servicii, maiştri, permiţîndu-şi să le anu­leze, să le „corecteze" fără să aibă cel puţin avizul secretarului organizaţiei de bază. Astfel de stări de lucruri se în­­tilnesc în mai multe locuri, dar situaţia este oarecum caracteristică pentru I.U.I.U. Trebuie înţeles o dată pentru totdeauna rolul pe care organiza­ţia de partid îl are la locul său de muncă, rol bine determinat de Statutul partidului şi subliniat încă o dată, cu toată tăria, de Congresul al X-lea al P.C.R., în virtutea căruia, nimic nu se pe­trece şi nu poate să se petreacă fără ştirea şi avizul organizaţiei de partid respective, Fiecare or­ganizaţie de bază trebuie să-şi în­deplinească rolul de conducător politic în raza sa de activitate, iar conducătorii tehnico-adminis­­trativi, trebuie să înţeleagă acest lucru. Aşa cum partidul în ansam­blul său este recunoscut ca partid de guvernămînt, conducător al în­tregii noastre societăţi, al naţiu­nii noastre socialiste, tot aşa, la ni­velul unităţilor de producţie, fieca­re organizaţie de partid exercită a­­cest rol de conducător, trebuie să-l exercite în conformitate cu dreptul pe care i-l conferă statutul. Trebuie precizat că o­rganizaţiile de partid din municipiul Tg.-Mu­reş sunt la înălţimea sarcinilor în­credinţate. Am găsit însă nece­sar să atragem atenţia asupra u­­nor lipsuri ca cele de mai sus, care se mai manifestă pe ici pe colo, cu intenţia de a fi­ înlă­turate în interesul îmbunătăţirii continue a muncii de partid şi în consecinţă, a întregii noastre ac­tivităţi economice şi social-politi­­ce. NAFTAILA CILICHINA secretar al Comitetului municipal de partid Tîrgu-Mureş ION SIMA ionice In străinătate încheind seria numeroaselor turnee întreprinse anul acesta de ansambluri româneşti peste hotare, alte cîteva formaţii teatrale şi muzicale din ţara noastră vor apare luna viitoare pe diferite scene din străinătate. Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", în frunte cu unii din cei mai de seamă actori ai săi, va fi oaspe­tele publicului cehoslovac. In programul turneului au fost incluse piesele „Coana Chiriţa” de Tudor Muşa­­tescu, după Vasile Alecsandri, „Becket" de Jean Anouilh şi „Cine eşti tu?" de Paul Everac. Un alt colectiv, cel al Teatrului de stat din Arad, va da în cadrul unor schimburi teatrale directe mai multe spectacole la Vîrşeţ şi în alte localităţi din Bul­garia. Muzica românească va avea în decembrie ca mesager peste hotare Corul Madrigal, care îşi va da concursul la o gală internaţională organizată sub auspiciile UNICEF, la Theatre de France din Paris, in ziua de 4 decembrie. (Agerpres) Un pasager neobişnuit Animaţie pe aeroportul Băneasa! Din avionul YR­BCD, sosit de la Frankfurt, a coborît un pasager neobişnuit, tigroaica Bani, ţinută de zgardă de ar­tista Lidia Jiga, de la Circul de Stat din Bucureşti. Felina şi-a căpătat o celebritate neîntîlnită la un a­­nimal. Ea a devenit cunoscută la Hamburg, în Berli­nul occidental, la Köln, Essen şi în alte numeroase oraşe din R.F. a Germaniei, prin prezenţa ei, perma­nentă, chiar pe străzi, alături de un grup de artişti români care au întreprins un lung turneu, într-o se­rie de ţări din vestul Europei. Presa occidentală a re­latat pe larg despre succesul artiştilor români dar şi despre un fapt ieşit din comun. In Berlinul occiden­tal, un tigru a scăpat de sub supravegherea paznici­lor şi a pornit pe străzile oraşului. Dînd dovadă de curaj şi stăpînire de sine, dresoarea Lidia Jiga a reuşit să readucă fiara în cuşcă. (Agerpres) —---------- ~——I—— —— o I LAURA A 3 Avînd în vedere cererile publicu­lui călător, Autobaza Tg.-Mureş a deschis recent noi trasee, pentru o cît mai bună deservire a cetăţe­nilor. Astfel, de la 1 decembrie cir­culă un autobuz pe ruta Tg.-Mu­reş—Cerghid, cu plecarea la orele 6 şi 30 de minute, 14 şi 30 de mi­nute şi 17 şi 40 de minute. De la Cerghid spre Tg.-Mureş pleacă la orele 5, 7 şi 15 minute, şi 15 şi 30 de minute. Noi trasee s-au înfiinţat şi de la Tg.-Mureş la Sărmaşu. Un autobuz pleacă de la Tg.-Mureş la ora 5 şi soseşte la Sărmaşu la ora 7 şi 20 de minute, pe ruta Rîciu, Sînpetru, Sărmăşel, Sărmaşu. Se înapoiază de la Sărmaşu la ora 7 şi 25 de mi­nute, pe ruta Sărmăşel, Silivaş, Ur­­meniş, Crăieşti, Rîciu, Tg.-Mureş, avînd sosirea la ora 9 şi 40 de mi­nute. Cursa a doua pleacă de la Tg.-Mureş la Sărmaşu la ora 14 şi­ 30 de­­minute, pe ruta Rîciu, Cră­ieşti, Urmeniş, Sărmăşel şi se îna­poiază pe ruta Sărmăşel, Dîmbu, Sînpetru, Rîciu, Tg.-Mureş. Soseşte la Tg.-Mureş la ora 19 şi 26 de mi­nute. Un alt autobuz de la Tg.-Mu­reş la Sărmaşu pleacă la ora 16 pe ruta Rîciu, Sînpetru, Sărmăşel, Săr­maşu. Acesta se înapoiază pe aceeaşi rută, dimineaţa, avînd ple­carea la ora 5 şi sosirea la Tg.-Mu­reş la 7 şi 26 de minute. Cu data de 1 decembrie s-au schimbat şi orele de plecare şi so­sire a autobuzului care face cursă de la Tg.-Mureş la Sovata, prin Reghin. Astfel, de la Sovata spre Tg.-Mureş pleacă dimineaţa la ora 6 în loc de 5. Acest autobuz, între orele 5 și 6 efectuează o cursă de la Chibed la Sovata. La cererea publicului Noi trasee de autobuze Cereţi în librării şi chioşcurile de difuzare a presei A, II 1970 Din cuprins: — O amplă dezbatere asupra naturii raporturilor omului cu societatea căreia îi aparţine: ancheta internaţională „Nordul" bu­solei contemporane: marele contract social. — Evocări la centenarul Lenin. — In adîncurile „Continentului albastru" — prezentarea suc­cintă a captivantei istorii a cuceririi abisurilor submarine. — Răspunsurile unor specialiști din Anglia, Belgia, Brazilia, Cehoslovacia, Japonia, România, S.U.A., Uniunea Sovietică la între­barea „Cum va arăta lumea în anul 2000?“ — Şi totuşi, cura de slăbire nu exclude mesele copioase ! (Punctele — un nou regim dietetic). — Valorile şi miturile civilizaţiei moderne. — Haina şi mobila — din preistorie pînă azi. — O întrebare (cu multe răspunsuri) pentru şoferii amatori. Ştiţi, într-adevăr, să conduceţi automobilul? — Incursiune prin bibliotecile lumii. — Păreri avizate despre perspectivele principalei îndeletniciri omeneşti. — Minighidul turistului: România — judeţe şi date de bază. — Introducere în tainele sondajului de opinie: ancheta inter­naţională „Copilul gigant al exploziei informaţionale”. — Oameni în Lună, cum s-a transformat un vis milenar in realitate. — Un abecedar... pentru părinţi. — In lipsa unui tratat, vi se oferă un mic cod contemporan al politeţii. — După a doua incursiune a omului pe Lună, răspuns la în­trebarea: sîntem în preajma erei fiinţelor cosmice? — Mexico ’70 — sau noi amănunte despre campionatul mon­dial de fotbal. — Secretele echilibrului vieţii lăuntrice (ancheta internaţio­nală „Trepidaţiile epocii actuale atrofiază universul sentimental?“). — Umor, teste, ghid hotelier, jocuri distractive). Premierele cosmice ale anului 1969 Duminică, 30 noiembrie a. c. peste 300 de pionieri din munici­piul Tg.-Mureş s-au întîlnit cu tov. conf. dr. Ion Corvin Sîngeorzan, di­rectorul Observatorului astronomic popular din Bucureşti. Oaspetele a vorbit elevilor despre premierele cosmice ale anului 1969, folosind numeroase diafilme în culori, pri­mite de la centrul spaţial din Hous­ton. In aceeaşi zi, tov. Ion Corvin Sîn­georzan a făcut o amplă şi docu­mentată expunere la Casa de cul­tură a sindicatelor din Tg.-Mureş, in faţa unui numeros public. Abor­­dînd probleme în legătură cu „A­­pollo-11" şi „Apollo-12", expunerea a fost bogat ilustrată cu diapoziti­ve în culori. Sosit în Tg.-Mureş la invitaţia Comisiei judeţene pentru răspîndi­­rea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, directorul Observatorului astrono­mic popular din Bucureşti a făcut două expuneri deosebit de intere­sante, urmărite cu mare atenţie de cei prezenţi. NOUL COMPLEX DE DESERVIRE AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI DIN SIGHIŞOARA I»Poi Unităţile de desfacere a pro­duselor preparate şi semiprepa­­rate tip „Gospodina" sunt mult apreciate de gospodine şi se bucură de un mare număr de cumpărători. In urma solicitării gospodine­lor din strada Lungă şi împre­jurimi, în ziua de 27 noiembrie s-a dat în folosinţă în strada Lungă nr. 161 a patra unitate de desfacere a produselor tip „Gospodina", cu denumirea „Poiana". Unitatea este bine aprovizio­nată cu un bogat sortiment din aceste produse, (în total cu pes­te 30). S-au mai pus în vinzare la a­­ceastă unitate băuturi alcoolice, diferite sortimente de siropuri, produse lactate, cafea şi ceai fierbinte. Unitatea respectivă serveşte unele sortimente din aceste pro­duse şi pentru consumaţie în local. ALBERT RIES II Buletin meteorologic săptămînal Vremea din ultima săptămină a lunii noiembrie a fost deosebit de schimbătoare. Dacă primele zile ale săptămînii au fost mai căldu­roase decît normal, temperaturile maxime ziua oscilînd între 13—18 grade, iar minimele intre plus 1 și plus 7 grade, în ultimele trei zile am avut de înfruntat o vreme tipică de iarnă. Mercurul termometrului nu a mai urcat ziua decît la plus 2 sau plus 3 grade, iar noaptea a coborît pînă la minus 3 sau chiar minus 6 grade. Dar, ceea ce a im­primat vremii un aspect de iarnă a fost ninsoarea, care pe alocuri a fost viscolită de un vînt puternic şi în rafale, din sectorul vestic. In ziua de 28 noiembrie grosimea stratului de zăpadă a fost de peste 10 cm în zonele de deal şi între 1—5 cm în cîmpia judeţului Mureş. Cantitatea de precipitaţii a fost de data aceasta mai însemnată, însu­mînd valori de 15—25 litri pe m­p în cea mai mare parte a judeţului. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAP­­TAMlNA IN CURS: Cu tot avertis­mentul din săptămîna precedentă, vremea din săptămină în curs va fi mai moderată din punct de vedere termic. Cerul va fi mai mult noros şi din această cauză oscilaţiile tem­peraturii aerului vor fi mai reduse şi nu vor cobori noaptea decit la zero sau minus 1 grad in primele 2—3 zile, interval în care sunt po­sibile precipitaţii sub formă de ploaie. In a doua parte a săptămînii precipitaţiile vor fi mai reduse can­titativ şi teritorial, iar temperatura aerului va înregistra o uşoară scă­dere. Ceaţa va fi frecventă în orele de dimineaţă. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tîrgu-Mureş T1 mlHliJLX1ii ** MILIŢIE vinovatA-i numai cioara? In comuna Bahnea, o cioară şi-a făcut de cap. Obraznică şi gălăgioasă din fire, s-a încume­tat să-şi înjghebeze un cuib exact in hornul căminului cultural. De acolo asculta muzică. Duminică seara . .însă, ai păţit-o amarnic.­A rămas fără cuib. Dar, nu oricum, ci cu hărmălaie mare. In timp ce sătenii stăteau li­niştiţi la film, în sobă ardea fo­cul. Deodată... foc! Arde! S-a aprins hornul clădirii şi o grindă de lingă el. Noroc cu spectatorii. In zece minute focul a fost stins! Deci, din cauza cuibului de cioară, căldura şi gazele n-au a­­vut pe unde ieşi. Gurile rele vor­besc că şi acuma se mai caută vinovatul. E o treabă foarte grea: la Bahnea sînt multe ciori de aceeaşi culoare. Dar, cine ştie, vinovat poate fi şi un om. Mai ales dacă avea chibrituri şi, înainte să aprindă focul, uita să se... gîndească. OMUL CU SECUREA Tot duminică seara, în altă parte a judeţului, in comuna Cozma, s-a iscat un scandal. Doi consăteni, Teodor Tomuţ şi Ni­­colae Luca au dat de gîlceavă. Pînă la urmă, socotelile s-au în­cheiat într-un mod cu totul ne­omenesc. Teodor Tomuţ l-a lovit de două ori în cap pe Nicolae Lu­ca... cu securea! Deocamdată, Nicolae Luca se află la Spitalul din Reghin, unde primeşte îngrijiri. In ce-l priveşte pe Tomuţ... cercetările continuă. SĂRITURĂ din tren Alţi consăteni, Vlad Dragomir Aurel împreună cu Iosif Aurel şi cu Misăilă Ioan au rămas în Si­ghişoara pînă seara tîrziu. Au stat în restaurantul „Carpaţi“. Dar, nu degeaba. După miezul nopţii s-au gîndit să plece acasă, la Al­beşti. Au luat un taximetru şi, pe lin­gă Complexul de faianţă şi sticlă au renunţat să mai călătorească cu el. Au coborît şi au luat-o pe jos, spre Albeşti. Ajungînd la cantonul C.F.R. nr. 216, Vlad a văzut semaforul care oprea trenul. S-a urcat in tren. Ajungînd însă la Albeşti, trenul nu s-a mai oprit. Totuşi, Vlad vroia neapărat să ajungă acasă. A sărit din mers. Cum a ajuns acasă, accidentat, numai el ştie... IN SAC NU ERA O PISICA... Seara, pe la orele 22, la Aba­torul din Tîrgu-Mureş s-a efectuat un control inopinat la poartă. Simţindu-se vinovat, împreună cu un coleg, Ioan Pop a încercat să fugă. Totuşi, de ce i-e frică omului, nu scapă. A fost prins. Avea un sac. In loc de pisică, în sac avea ... păr de porc. Inten­ţiona ca în zilele următoare să-l valorifice. Dar, intenţia a rămas doar... intenţie. In ce priveşte omenia...

Next