Steaua Roşie, decembrie 1969 (Anul 20, nr. 285-310)
1969-12-02 / nr. 285
specializarea agr ectivitatea cooperativelor agricole, producţia animală şi vegetală ce o realizează, este determinată de un complex de factori — organizarea muncii, mecanizarea, chimizarea, soiurile noi de plante, rasele de animale — a căror importanţă sporeşte de la an la an. Pe lîngă aceşti factori, în activitatea cooperativelor ca şi în întreaga activitate a agriculturii socialiste trebuie însă să intervină şi factori noi. Subliniind aceşti factori noi, Congresul al X-lea al P.C.R. arată că este timpul să se treacă şi în sectorul cooperatist la profilarea unităţilor în vederea realizării unor producţii animale şi vegetale mari şi sigure, cerinţă logică a marii agriculturi bazată pe tehnica modernă. Rezultatele obţinute de întreprinderile agricole de stat în urma acţiunii de profilare şi specializare confirmă necesitatea de a se trece şi în unităţile agricole cooperatiste la această acţiune. Dar procesul de profilare şi specializare nu poate fi abordat înainte de rezolvarea unei alte sarcini importante şi anume determinarea zonării producţiei agricole, care are menirea să contribuie la o mai bună repartizare în teren a culturilor, raselor şi speciilor de animale potrivit condiţiilor naturale şi economice existente. Se ştie că pînă în prezent toate lucrările de zonare au avut la bază aproape numai condiţiile naturale existente, fără să se aibă în vedere factorii de ordin economic şi social fără de care nu este posibilă o zonare. Faptul că la lucrările de zonare de pînă acum au fost neglijaţi în mare măsură aceşti factori, impune refacerea şi îmbunătăţirea zonării producţiei agricole. In urma indicaţiilor conducerii de partid şi de stat, la noi au apărut forme ale profilării producţiei şi specializării în unităţile cooperatiste. Indicaţiile de profilare şi specializare sînt de a se reveni asupra caracterului aproape universal al producţiei agricole imprimat pînă acum în unităţile cooperatiste. Noua orientare trebuie însă imprimată cu mult discernămînt, pe baza unei cunoaşteri multilaterale şi aprofundate a condiţiilor specifice pentru a nu cădea în cealaltă extremă, în imprimarea unui caracter de producţie unilaterală, care mai ales în condiţiile unităţilor cooperatiste şi in special în condiţiile noastre este tot atit de dăunător şi fără sens de reuşită. Buna înţelegere a acestei acţiuni creează toate posibilităţile pentru introducerea celei mai noi tehnologii de lucru, concentrarea investiţiilor şi utilizarea cu maximum de eficienţă a resurselor existente, permite o mai bună specializare a omului, o mai bună folosire a specialiştilor, într-un cuvînt creează cadrul necesar industrializării producţiei agricole. Un alt deziderat de seamă care îşi va găsi rezolvare prin profilarea şi specializarea producţiei agricole, îl constituie realizarea concentrării fondului de marfă. Dispersarea mare a fondului de marfă, existenţa unui număr mare de furnizori, cheltuielile mari cu desfacerea produselor duc implicit la scumpirea produselor atît pentru consumator, cît şi pentru industrie. Specializarea şi concentrarea producţiei în unităţile agricole cooperatiste din judeţul nostru a fost abordată cu toată răspunderea, fără a neglija nici unul din factorii care îi pot asigura eficienţa maximă. Pentru asigurarea consumului populaţiei şi a materiilor prime necesare fabricii de conserve, legumele se cultivau în anul 1968 în peste 160 de unităţi. In urma măsurilor de concentrare şi specializare, în 1969 legumele s-au cultivat în 110 unităţi, iar pentru anul 1970 în urma indicaţiilor primite şi a unor studii făcute împreună cu unităţile producătoare şi cele beneficiare, legumele se vor cultiva doar in 60 unităţi, din care 21 unităţi vor cultiva 2.100 ha. Unităţile care se specializează în această ramură, vor fi dotate cu sisteme de maşini pentru mecanizare cît mai completă, şi vor fi deservite de mai multe cadre de specialitate. Existenţa în judeţul nostru a două fabrici de zahăr, a unei topitorii de cînepă şi a două de in, ne obligă la o concentrare a producerii materiilor prime necesare în unităţile cu cele mai bune condiţii de cultivare. In acelaşi timp însă, va trebui să se ţină cont de necesitatea de a reduce cît mai mult posibil distanţele de transport şi de a avea drumuri pentru transport cît mai bune. Procesul de concentrare şi profilare în cadrul judeţului nostru a fost analizat şi pentru sectorul producţiei animale. Aşa cum este normal, aici se ridică mult mai multe probleme decit în sectorul vegetal. Investiţiile făcute pînă acum în acest sector, sau cele care sunt în curs să se facă, structura bazei furajere şi alte situaţii cu totul specifice necesită un studiu aprofundat pentru fiecare unitate în parte. Şi pentru acest sector putem spune că acţiunea de profilare şi specializare este începută în cadrul judeţului nostru. Studiul privind creşterea şi repartizarea celor 4 specii de animale a fost făcut, dar necesită încă să fie aprofundat. Analizele efectuate de organele agricole judeţene, împreună cu cooperativele agricole de producţie, au scos în evidenţă faptul că în condiţiile existente schimbarea profilului nu se poate face de la un an la altul şi că el trebuie făcut în timp, în funcţie de crearea condiţiilor pentru una sau alta din speciile sau categoriile ce urmează să fie crescute. Este evident faptul că în întreprinderile agricole de stat efectul concentrării şi specializării a avut urmări bune, de aceea el trebuie să constituie un exemplu şi un îndreptar şi pentru C.A.P. Sarcina specialiştilor din judeţ şi a consiliilor de conducere este de a găsi cele mai bune soluţii de concentrare şi profilare, fără să influenţăm în mod negativ efectivele actuale de animale şi implicit producţia. Dimpotrivă, procesul de concentrare şi specializare, trebuie să aducă o îmbunătăţire a eficienţei economice în acest important sector, o creştere continuă a efectivelor şi a producţiei. ing. IOAN OLTEANU director adjunct al Direcţiei agricole judeţene VIAŢA DE PARTID Pentru respectarea dreptului cu care a fost in- vestită organizaţia de partid Adunările generale de dări de seamă care s-au ţinut in toamna acestui an în organizaţiile de partid, au constituit şi în municipiul Tîrgu-Mureş un bun prilej de analiză multilaterală a activităţii organizaţiilor, a comuniştilor, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului. Prin însăşi dezbaterea problemelor la nivelul sarcinilor şi exigenţelor actuale, prin poziţia critică şi autocritică faţă de minusurile constatate, prin hotărîrile şi măsurile adoptate, adunările generale au determinat ridicarea calitativă a întregii munci de partid, au întărit rolul de conducător al fiecărei organizaţii de bază la locul său de muncă, garanţia obţinerii unor rezultate şi mai bune în toate compartimentele de activitate. Cu toate acestea, se cuvine să insistăm puţin asupra unor lipsuri care au fost evidenţiate cu această ocazie precum şi cu ocazia controalelor efectuate de colective ale comitetului municipal de partid, ştiut fiind că lipsurile constatate nu se remediază printr-o simplă adunare, printr-o simplă hotărîre, că pentru aceasta trebuie depuse eforturi susţinute la care să-şi aducă contribuţia organizaţiile de partid în ansamblul lor, fiecare comunist în parte. Nu ne vom ocupa în materialul de faţă de toate organizaţiile de partid de pe raza municipiului. Am ales doar cîteva, iar celelalte, să tragă concluziile ce se impun, pentru că astfel de deficienţe s-au semnalat în multe din organizaţiile de bază şi comitetele de partid din oraşul nostru. Anume, este vorba de nerespectarea unor norme ale vieţii interne de partid, de folosirea unor metode de muncă care nu se recomandă, de nerespectarea graficului de şedinţe, de unele încercări din partea unor conduceri tehnico-administrative de a lua măsuri peste şi fără ştirea organizaţiilor de partid, ceea ce direct sau indirect ştirbeşte autoritatea şi rolul de conducător politic al Organizaţieir respective. Organizaţiile de partid din întreprinderea „Metalotehnica" de exemplu, desfăşoară în general o activitate bună, ceea ce se reflectă şi în rezultatele economiei bune obţinute,in întărirea disciplinei de partid şi în muncă. Se întîmplă însă uneori şi aici , şi la Combinatul de îngrăşăminte azotoase, ca şi la organizaţiile de partid de la I.U.I.U. şi cele din comerţ, ca evidenţa membrilor de partid să nu fie ţinută la curent, cotizaţiile să nu fie calculate în raport cu veniturile comuniştilor, după cum prevăd instrucţiunile, iar unii membri de partid, ce-i drept foarte puţini la număr, să „uite" de această obligaţie elementară pe care fiecare comunist o are faţă de partid. De pildă, între evidenţa comitetului de partid pe comerţ şi cea a comitetului municipal, există o diferenţă de 15 membri de partid din cauză că nu s-au efectuat operaţiile de scoatere din evidenţă la timp a unor oameni mutaţi la alte locuri de muncă, iar unele organizaţii de la I.U.I.U. sunt în restanţă cu plata cotizaţiilor, din neglijenţa unor secretari, dar şi a comuniştilor care nu se îngrijesc să se achite la timp de această obligaţie statutară. S-ar părea că acestea sunt lucruri „mărunte", dar situaţia nu este tocmai aşa. De aceea ne-am gîndit că trebuie atrasă atenţia în mod serios tuturor celor în cauză asupra faptului că ele constituie norme ale vieţii interne de partid şi în consecinţă trebuie respectate ca atare, iar acolo unde se constată neglijenţă să se aplice prevederile statutare, deopotrivă de obligatorii pentru toţi membrii partidului nostru. Este vorba de întărirea şi respectarea disciplinei de partid şi aici nu i se pot acorda concesii nimănui. Cu ocazia adunărilor generale însă şi a controalelor, au reieşit şi altfel de lipsuri cu mult mai grave, unele practici greşite cărora trebuie să li se pună capăt cit mai urgent, în interesul îmbunătăţirii muncii de partid, a activităţii de ansamblu în cadrul întreprinderii sau instituţiei respective. La I.U.I.U. (întreprinderea de utilaje pentru industria uşoară) de pildă, în unele organizaţii de bază, în adunări, participarea comuniştilor la dezbaterea problemelor este slabă, comuniştii nu-şi spun deschis părerea, nu contribuie efectiv la adoptarea măsurilor şi soluţiilor ce se impun la un loc sau altul de muncă. Cercetată mai îndeaproape această situaţie, a reieşit că multe din propunerile lor juste, nu sunt luate în considerare de către maiştri, şefi de secţii sau chiar conducerea întreprinderii, şi atunci, cei care altădată au vorbit, se abţin de a mai da soluţii pentru că tot rămîn fără ecou la cei vizaţi de a le lua în seamă. In unele cazuri (şi aceasta nu numai la I.U.I.U.) se iau măsuri privind pe unii membri de partid — sancţiuni administrative, mutarea de la un loc de muncă la altul etc. — fără ştirea nici măcar a biroului organizaţiei de bază sau a secretarului său. In alte cazuri, nu se respectă hotărîrile adoptate de organizaţiile de partid, unii şefi de secţii, de servicii, maiştri, permiţîndu-şi să le anuleze, să le „corecteze" fără să aibă cel puţin avizul secretarului organizaţiei de bază. Astfel de stări de lucruri se întilnesc în mai multe locuri, dar situaţia este oarecum caracteristică pentru I.U.I.U. Trebuie înţeles o dată pentru totdeauna rolul pe care organizaţia de partid îl are la locul său de muncă, rol bine determinat de Statutul partidului şi subliniat încă o dată, cu toată tăria, de Congresul al X-lea al P.C.R., în virtutea căruia, nimic nu se petrece şi nu poate să se petreacă fără ştirea şi avizul organizaţiei de partid respective, Fiecare organizaţie de bază trebuie să-şi îndeplinească rolul de conducător politic în raza sa de activitate, iar conducătorii tehnico-administrativi, trebuie să înţeleagă acest lucru. Aşa cum partidul în ansamblul său este recunoscut ca partid de guvernămînt, conducător al întregii noastre societăţi, al naţiunii noastre socialiste, tot aşa, la nivelul unităţilor de producţie, fiecare organizaţie de partid exercită acest rol de conducător, trebuie să-l exercite în conformitate cu dreptul pe care i-l conferă statutul. Trebuie precizat că organizaţiile de partid din municipiul Tg.-Mureş sunt la înălţimea sarcinilor încredinţate. Am găsit însă necesar să atragem atenţia asupra unor lipsuri ca cele de mai sus, care se mai manifestă pe ici pe colo, cu intenţia de a fi înlăturate în interesul îmbunătăţirii continue a muncii de partid şi în consecinţă, a întregii noastre activităţi economice şi social-politice. NAFTAILA CILICHINA secretar al Comitetului municipal de partid Tîrgu-Mureş ION SIMA ionice In străinătate încheind seria numeroaselor turnee întreprinse anul acesta de ansambluri româneşti peste hotare, alte cîteva formaţii teatrale şi muzicale din ţara noastră vor apare luna viitoare pe diferite scene din străinătate. Teatrul Naţional „I. L. Caragiale", în frunte cu unii din cei mai de seamă actori ai săi, va fi oaspetele publicului cehoslovac. In programul turneului au fost incluse piesele „Coana Chiriţa” de Tudor Muşatescu, după Vasile Alecsandri, „Becket" de Jean Anouilh şi „Cine eşti tu?" de Paul Everac. Un alt colectiv, cel al Teatrului de stat din Arad, va da în cadrul unor schimburi teatrale directe mai multe spectacole la Vîrşeţ şi în alte localităţi din Bulgaria. Muzica românească va avea în decembrie ca mesager peste hotare Corul Madrigal, care îşi va da concursul la o gală internaţională organizată sub auspiciile UNICEF, la Theatre de France din Paris, in ziua de 4 decembrie. (Agerpres) Un pasager neobişnuit Animaţie pe aeroportul Băneasa! Din avionul YRBCD, sosit de la Frankfurt, a coborît un pasager neobişnuit, tigroaica Bani, ţinută de zgardă de artista Lidia Jiga, de la Circul de Stat din Bucureşti. Felina şi-a căpătat o celebritate neîntîlnită la un animal. Ea a devenit cunoscută la Hamburg, în Berlinul occidental, la Köln, Essen şi în alte numeroase oraşe din R.F. a Germaniei, prin prezenţa ei, permanentă, chiar pe străzi, alături de un grup de artişti români care au întreprins un lung turneu, într-o serie de ţări din vestul Europei. Presa occidentală a relatat pe larg despre succesul artiştilor români dar şi despre un fapt ieşit din comun. In Berlinul occidental, un tigru a scăpat de sub supravegherea paznicilor şi a pornit pe străzile oraşului. Dînd dovadă de curaj şi stăpînire de sine, dresoarea Lidia Jiga a reuşit să readucă fiara în cuşcă. (Agerpres) —---------- ~——I—— —— o I LAURA A 3 Avînd în vedere cererile publicului călător, Autobaza Tg.-Mureş a deschis recent noi trasee, pentru o cît mai bună deservire a cetăţenilor. Astfel, de la 1 decembrie circulă un autobuz pe ruta Tg.-Mureş—Cerghid, cu plecarea la orele 6 şi 30 de minute, 14 şi 30 de minute şi 17 şi 40 de minute. De la Cerghid spre Tg.-Mureş pleacă la orele 5, 7 şi 15 minute, şi 15 şi 30 de minute. Noi trasee s-au înfiinţat şi de la Tg.-Mureş la Sărmaşu. Un autobuz pleacă de la Tg.-Mureş la ora 5 şi soseşte la Sărmaşu la ora 7 şi 20 de minute, pe ruta Rîciu, Sînpetru, Sărmăşel, Sărmaşu. Se înapoiază de la Sărmaşu la ora 7 şi 25 de minute, pe ruta Sărmăşel, Silivaş, Urmeniş, Crăieşti, Rîciu, Tg.-Mureş, avînd sosirea la ora 9 şi 40 de minute. Cursa a doua pleacă de la Tg.-Mureş la Sărmaşu la ora 14 şi 30 deminute, pe ruta Rîciu, Crăieşti, Urmeniş, Sărmăşel şi se înapoiază pe ruta Sărmăşel, Dîmbu, Sînpetru, Rîciu, Tg.-Mureş. Soseşte la Tg.-Mureş la ora 19 şi 26 de minute. Un alt autobuz de la Tg.-Mureş la Sărmaşu pleacă la ora 16 pe ruta Rîciu, Sînpetru, Sărmăşel, Sărmaşu. Acesta se înapoiază pe aceeaşi rută, dimineaţa, avînd plecarea la ora 5 şi sosirea la Tg.-Mureş la 7 şi 26 de minute. Cu data de 1 decembrie s-au schimbat şi orele de plecare şi sosire a autobuzului care face cursă de la Tg.-Mureş la Sovata, prin Reghin. Astfel, de la Sovata spre Tg.-Mureş pleacă dimineaţa la ora 6 în loc de 5. Acest autobuz, între orele 5 și 6 efectuează o cursă de la Chibed la Sovata. La cererea publicului Noi trasee de autobuze Cereţi în librării şi chioşcurile de difuzare a presei A, II 1970 Din cuprins: — O amplă dezbatere asupra naturii raporturilor omului cu societatea căreia îi aparţine: ancheta internaţională „Nordul" busolei contemporane: marele contract social. — Evocări la centenarul Lenin. — In adîncurile „Continentului albastru" — prezentarea succintă a captivantei istorii a cuceririi abisurilor submarine. — Răspunsurile unor specialiști din Anglia, Belgia, Brazilia, Cehoslovacia, Japonia, România, S.U.A., Uniunea Sovietică la întrebarea „Cum va arăta lumea în anul 2000?“ — Şi totuşi, cura de slăbire nu exclude mesele copioase ! (Punctele — un nou regim dietetic). — Valorile şi miturile civilizaţiei moderne. — Haina şi mobila — din preistorie pînă azi. — O întrebare (cu multe răspunsuri) pentru şoferii amatori. Ştiţi, într-adevăr, să conduceţi automobilul? — Incursiune prin bibliotecile lumii. — Păreri avizate despre perspectivele principalei îndeletniciri omeneşti. — Minighidul turistului: România — judeţe şi date de bază. — Introducere în tainele sondajului de opinie: ancheta internaţională „Copilul gigant al exploziei informaţionale”. — Oameni în Lună, cum s-a transformat un vis milenar in realitate. — Un abecedar... pentru părinţi. — In lipsa unui tratat, vi se oferă un mic cod contemporan al politeţii. — După a doua incursiune a omului pe Lună, răspuns la întrebarea: sîntem în preajma erei fiinţelor cosmice? — Mexico ’70 — sau noi amănunte despre campionatul mondial de fotbal. — Secretele echilibrului vieţii lăuntrice (ancheta internaţională „Trepidaţiile epocii actuale atrofiază universul sentimental?“). — Umor, teste, ghid hotelier, jocuri distractive). Premierele cosmice ale anului 1969 Duminică, 30 noiembrie a. c. peste 300 de pionieri din municipiul Tg.-Mureş s-au întîlnit cu tov. conf. dr. Ion Corvin Sîngeorzan, directorul Observatorului astronomic popular din Bucureşti. Oaspetele a vorbit elevilor despre premierele cosmice ale anului 1969, folosind numeroase diafilme în culori, primite de la centrul spaţial din Houston. In aceeaşi zi, tov. Ion Corvin Sîngeorzan a făcut o amplă şi documentată expunere la Casa de cultură a sindicatelor din Tg.-Mureş, in faţa unui numeros public. Abordînd probleme în legătură cu „Apollo-11" şi „Apollo-12", expunerea a fost bogat ilustrată cu diapozitive în culori. Sosit în Tg.-Mureş la invitaţia Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, directorul Observatorului astronomic popular din Bucureşti a făcut două expuneri deosebit de interesante, urmărite cu mare atenţie de cei prezenţi. NOUL COMPLEX DE DESERVIRE AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI DIN SIGHIŞOARA I»Poi Unităţile de desfacere a produselor preparate şi semipreparate tip „Gospodina" sunt mult apreciate de gospodine şi se bucură de un mare număr de cumpărători. In urma solicitării gospodinelor din strada Lungă şi împrejurimi, în ziua de 27 noiembrie s-a dat în folosinţă în strada Lungă nr. 161 a patra unitate de desfacere a produselor tip „Gospodina", cu denumirea „Poiana". Unitatea este bine aprovizionată cu un bogat sortiment din aceste produse, (în total cu peste 30). S-au mai pus în vinzare la această unitate băuturi alcoolice, diferite sortimente de siropuri, produse lactate, cafea şi ceai fierbinte. Unitatea respectivă serveşte unele sortimente din aceste produse şi pentru consumaţie în local. ALBERT RIES II Buletin meteorologic săptămînal Vremea din ultima săptămină a lunii noiembrie a fost deosebit de schimbătoare. Dacă primele zile ale săptămînii au fost mai călduroase decît normal, temperaturile maxime ziua oscilînd între 13—18 grade, iar minimele intre plus 1 și plus 7 grade, în ultimele trei zile am avut de înfruntat o vreme tipică de iarnă. Mercurul termometrului nu a mai urcat ziua decît la plus 2 sau plus 3 grade, iar noaptea a coborît pînă la minus 3 sau chiar minus 6 grade. Dar, ceea ce a imprimat vremii un aspect de iarnă a fost ninsoarea, care pe alocuri a fost viscolită de un vînt puternic şi în rafale, din sectorul vestic. In ziua de 28 noiembrie grosimea stratului de zăpadă a fost de peste 10 cm în zonele de deal şi între 1—5 cm în cîmpia judeţului Mureş. Cantitatea de precipitaţii a fost de data aceasta mai însemnată, însumînd valori de 15—25 litri pe mp în cea mai mare parte a judeţului. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTAMlNA IN CURS: Cu tot avertismentul din săptămîna precedentă, vremea din săptămină în curs va fi mai moderată din punct de vedere termic. Cerul va fi mai mult noros şi din această cauză oscilaţiile temperaturii aerului vor fi mai reduse şi nu vor cobori noaptea decit la zero sau minus 1 grad in primele 2—3 zile, interval în care sunt posibile precipitaţii sub formă de ploaie. In a doua parte a săptămînii precipitaţiile vor fi mai reduse cantitativ şi teritorial, iar temperatura aerului va înregistra o uşoară scădere. Ceaţa va fi frecventă în orele de dimineaţă. DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tîrgu-Mureş T1 mlHliJLX1ii ** MILIŢIE vinovatA-i numai cioara? In comuna Bahnea, o cioară şi-a făcut de cap. Obraznică şi gălăgioasă din fire, s-a încumetat să-şi înjghebeze un cuib exact in hornul căminului cultural. De acolo asculta muzică. Duminică seara . .însă, ai păţit-o amarnic.A rămas fără cuib. Dar, nu oricum, ci cu hărmălaie mare. In timp ce sătenii stăteau liniştiţi la film, în sobă ardea focul. Deodată... foc! Arde! S-a aprins hornul clădirii şi o grindă de lingă el. Noroc cu spectatorii. In zece minute focul a fost stins! Deci, din cauza cuibului de cioară, căldura şi gazele n-au avut pe unde ieşi. Gurile rele vorbesc că şi acuma se mai caută vinovatul. E o treabă foarte grea: la Bahnea sînt multe ciori de aceeaşi culoare. Dar, cine ştie, vinovat poate fi şi un om. Mai ales dacă avea chibrituri şi, înainte să aprindă focul, uita să se... gîndească. OMUL CU SECUREA Tot duminică seara, în altă parte a judeţului, in comuna Cozma, s-a iscat un scandal. Doi consăteni, Teodor Tomuţ şi Nicolae Luca au dat de gîlceavă. Pînă la urmă, socotelile s-au încheiat într-un mod cu totul neomenesc. Teodor Tomuţ l-a lovit de două ori în cap pe Nicolae Luca... cu securea! Deocamdată, Nicolae Luca se află la Spitalul din Reghin, unde primeşte îngrijiri. In ce-l priveşte pe Tomuţ... cercetările continuă. SĂRITURĂ din tren Alţi consăteni, Vlad Dragomir Aurel împreună cu Iosif Aurel şi cu Misăilă Ioan au rămas în Sighişoara pînă seara tîrziu. Au stat în restaurantul „Carpaţi“. Dar, nu degeaba. După miezul nopţii s-au gîndit să plece acasă, la Albeşti. Au luat un taximetru şi, pe lingă Complexul de faianţă şi sticlă au renunţat să mai călătorească cu el. Au coborît şi au luat-o pe jos, spre Albeşti. Ajungînd la cantonul C.F.R. nr. 216, Vlad a văzut semaforul care oprea trenul. S-a urcat in tren. Ajungînd însă la Albeşti, trenul nu s-a mai oprit. Totuşi, Vlad vroia neapărat să ajungă acasă. A sărit din mers. Cum a ajuns acasă, accidentat, numai el ştie... IN SAC NU ERA O PISICA... Seara, pe la orele 22, la Abatorul din Tîrgu-Mureş s-a efectuat un control inopinat la poartă. Simţindu-se vinovat, împreună cu un coleg, Ioan Pop a încercat să fugă. Totuşi, de ce i-e frică omului, nu scapă. A fost prins. Avea un sac. In loc de pisică, în sac avea ... păr de porc. Intenţiona ca în zilele următoare să-l valorifice. Dar, intenţia a rămas doar... intenţie. In ce priveşte omenia...