Steaua Roşie, ianuarie 1970 (Anul 21, nr. 1-24)

1970-01-14 / nr. 9

PAGINA 2 STEAUA ROSIE Cinema Progresul „MÎNA CU BRILIANTE" MINA CU BRILIANTE e o „po­veste cu contrabandişti", reali­zată în tradiţia celei mai bune comedii cinematografice sovieti­ce, în tradiţia fertilă şi bogată în învăţăminte a lui Alexandrov. Leonid Gaidai nu-l pastişează însă pe marele său înaintaş, în­tre pelicula sa şi celebra „Vol­­ga-Volga" nu există nici o ase­mănare directă, dar spiritul lui Alexandrov îl simţim prezent în substanţa „Mîinii cu briliante", în tot ce are mai bun această comedie burlescă. Gaidai îşi stăpineşte foarte bine meseria şi filmul său se de­rulează cu precizie matematică, întîmplările — banale sau năs­truşnice — înlănţuindu-se logic şi într-un crescendo perfect, iar interpreţii şi-au însuşit acea le­ge de bază a comediei, care spune că într-un asemenea spectacol (pe ecran ca şi pe scenă) efectul se obţine numai dacă iei totul în serios, dacă faci totul cu maximă credinţă. Aşa că, aici şi cele mai puţin obişnu­ite manifestări au girul deplinei sincerităţi, ceea ce, în schimb, trezeşte hazul nestăvilit al spec­tatorilor, care se amuză copios. Filmul are însă, dincolo de si­tuaţiile amuzante, şi o adresă satirică evidentă, îndreptată îm­potriva unor manifestări coti­diene, aflate la ordinea zilei şi binecunoscute de noi toţi. Res­ponsabila de bloc, de pildă, e un personaj secundar şi ironia cu care e tratată poate părea colaterală, dar ştim cu toţii ce râu pot pricinui­­— chiar dacă aici, comedie fiind, lucrurile se termină cu bine — cei care îşi ju­decă superficial semenii şi se amestecă, nechemaţi şi fără nici un drept, în viaţa lor intimă. Nu aceasta e tema principală a fil­mului — care e poliţist şi nu de moravuri — dar poate că, mai mult decit orice, asta se reţine pînă la urmă, de asta îţi amin­teşti cel mai bine şi mai mult. Şi nu e rău că e aşa. Aş mai sublinia, ca o carac­teristică a acestei pelicule, nai­vitatea comică a personajelor (a eroului „pozitiv" ca şi a contra­bandiştilor), naivitate care dă întregului film un ton cu totul aparte şi care a determinat de altfel şi maniera regizorală. Ea — ca şi sinceritatea interpretă­rii, de care aminteam — a fost excelent slujită de actori şi în primul rînd de marele comedian (fost clown) luri Nikulin, inter­pretul eroului principal, şi de partenerul său, tînărul Andrei Mironov (Ghena), un talent cu totul excepţional şi de care se va vorbi în curtind ca de un ma­re artist. ZENO FODOR TINERI ŞI TINERE Practicaţi paraşutismul şi planorismul! Paraşutismul şi planorismul sunt două minunate ramuri sportive ca­re incumbă curaj, prezenţă de spi­rit, voinţă şi tenacitate. Cîţi tineri nu simt atracţie către aceste spor­turi, atunci cind zăresc pe azurul cerului planind paraşute şi pla­noare?! Aici, la Tirgu-Mureş, Aeroclubul judeţean Mureşul acordă tinerilor posibilitatea de a practica aceste sporturi, organizind cursuri de pa­raşutism şi planorism atît în pe­rioada iernii, cind se ţin cursurile teoretice, cît şi vara, cind se des­făşoară lecţiile practice. Tineri şi tinere, practicaţi cu cu­raj minunatele sporturi ale tenaci­tăţii şi curajului — paraşutismul şi planorismul ! înscrierile se fac zilnic, la sediul Aeroclubului judeţean Mureşul din Tg.-Mureş, strada Libertăţii nr. 120, între orele 8—14. IOAN PĂUŞ f In scopul satisfacerii cerinţelor m­ereu sporite ale populaţiei în ceea ce priveşte deservirea prin prestarea unor servicii ori execu­tarea de lucrări — în special în mediul rural, unde aceste cerinţe nu sunt integral satisfăcute de u­­nităţile socialiste — începind de anul trecut se aplică în practică prevederile Legii nr. 13 din 1968, referitoare la exercitarea meseriilor de către meşteşugari în ateliere proprii. Pentru a se asigura un înalt nivel de competență profesională, pe măsura exigenţelor crescinde ale populaţiei, legiuitorul a prevă­zut că pot exercita meserie în ate­liere proprii acele persoane care au obţinut în prealabil cartea de meşteşugar în condiţiile legii de care ne ocupăm, cei care au pre­gătire medie sau superioară de specialitate, precum şi cei care posedă cărţi de meşteşugari eli­berate in baza Legii nr. 93/1936 pentru pregătirea profesională şi exercitarea meseriilor. Socotim că sunt necesare cîteva precizări în legătură cu condiţiile cerute de lege pentru obţinerea cărţii de meşteşugar. In primul rind, cel care solicită eliberarea acestui act trebuie să fie absol­vent al unei şcoli profesionale co­­respunzătoare ca profil cu meseria pe care doreşte s-o practice, cali­ficat prin ucenicie la locul de muncă, cu carnet de muncitor ca­lificat, sau prin şcoli absolvite în trecut şi care sunt echivalate de Ministerul Invăţămîntului cu şcoa­la profesională. Rezultă de aici că nu pot intra în posesia cărţii de meşteşugar cei care au învăţat meseria la persoane particulare şi nu au acte care să ateste califica­rea lor, cei care s-au calificat prin cursuri de scurtă durată sau prin practică îndelungată în producţie. In al doilea rînd, cei care soli­cită obţinerea cărţii de meşteşugar trebuie să dovedească cu acte o­­ficiale — în primul rind cu carne­tul de muncă — faptul că au un stagiu în meseria respectivă, cu­prinsă între 4 şi 7 ani, în funcţie de complexitatea meseriei. In sfîrşit, pentru obţinerea cărţii de meşteşugar, solicitantul trebuie să promoveze un examen de veri­ficare a cunoştinţelor teoretice şi practice în faţa unei comisii care funcţionează pe lingă Direcţia ju­deţeană pentru probleme de mun­că şi ocrotiri sociale. Condiţiile enumerate mai sus, pe care legea le cere pentru ca un meseriaş oarecare să obţină cartea de meşteşugar, sunt pe de­plin justificate. Avem în vedere complexitatea serviciilor şi lucrări­lor pe care aceştia trebuie să le efectueze la nivelul cerinţelor be­neficiarilor, precum şi faptul că aceste persoane au dreptul — în condiţiile legii — să încheie con­tracte de ucenicie, deci să califi­ce alte persoane, fapt care recla­mă temeinice cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice. Subliniem că simpla deţinere a cărţii de meşteşugar nu dă drep­tul la practicarea meseriei in atelie­rul propriu sau la domiciliul clien­tului. Pentru aceasta este necesa­ră autorizaţia de exercitare a me­seriei, autorizaţie care se elibe­rează de comitetele executive ale consiliilor populare municipale, o­­răşeneşti sau comunale, in raport cu localităţile in care solicitantul urmează să-şi stabilească atelie­rul sau să practice meseria. Pen­­tru meseriile care, prin specificul lor, presupun deplasarea pe o ra­ză mai mare, autorizaţiile se eli­berează de către comitetul exe­cutiv al consiliului popular al ju­deţului unde solicitantul îşi are domiciliul şi sunt valabile pe în­treg teritoriul ţării. Eliberarea autorizaţiei presupu­ne o inaltă răspundere. Din pă­cate, unele comitete executive ale consiliilor populare ca, de pildă, cele din comuna Hodac sau din oraşul Sovata, au acordat autori­zaţii şi unor solicitanţi care nu în­deplinesc condiţiile legale. Se în­ţelege că asemenea acte nu au valabilitate. Pentru meseriile care nu nece­sită o calificare specială (olari, dogari, cioplitori în piatră, etc.) consiliile populare pot elibera au­torizaţii fără verificarea cunoştin­ţelor profesionale, deci fără carte de meşteşugar. Lista meseriilor ca­re intră în această categorie este publicată ca anexă la Legea nr. 13. O precizare la instrucţiunile de aplicare a acestei legi scoate în evidenţă necesitatea ca odată cu cererea de eliberare a autoriza­ţiei, solicitantul să prezinte o de­claraţie din care să rezulte că nu are calitatea de angajat al unei organizaţii socialiste ori de coo­perator în cooperaţia meşteşugă­rească, precum şi acordul scris al conducerii cooperativei agricole de producţie, în cazul cînd este mem­bru al cooperativei. Pentru situaţiile cînd posesorul autorizaţiei exercită meseria în al­te condiţii decît cele precizate în aceasta, legea prevede sancţiuni contravenţionale, precum şi retra­gerea autorizaţiei în caz de aba­teri repetate. Legea precizează, de asemenea, că practicarea mese­riei fără autorizaţie de funcţionare este calificată infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale. Noua reglementare a exercitării meseriei de către meşteşugari în ateliere proprii are un profund conţinut umanitar, o grijă deose­bită pentru cei ce-şi desfăşoară activitatea în aceste condiţii. Ast­fel, meşteşugarii cu ateliere pro­prii sunt asiguraţi obligatoriu in a­­sigurările sociale din cooperaţia meşteşugărească, vărsind în acest scop o cotă din venitul profesio­nal impozabil. Aceasta le­­dă drep­tul la ajutoare băneşti in caz de incapacitate temporară de muncă, precum şi dreptul la pensie in cadrul asigurărilor sociale. Tot pe această linie se înscrie obligati­vitatea respectării normelor legale de protecţie a muncii, atît pentru meşteşugari, cit şi pentru persoa­nele care lucrează în atelierul a­­cestora (membri de familie sau u­­cenici). In vederea îndrumării activităţii meşteşugarilor care lucrează in a­­teliere proprii şi pentru sprijinirea acestora în exercitarea meseriei, pe lingă Uniunea judeţeană a cooperativelor meşteşugăreşti a fost constituită şi funcţionează o comisie de coordonare. V. MOLDOVAN — şef de oficiu GR. GRAMA — inspector Oficiul judeţean al forţei de muncă CONDIŢIILE EXERCITĂRII MESERIEI ÎN ATELIERE PROPRII II I­I ^ Pași PRIN CHEILE BICAZULUI (Foto: V. MOLDOVAN) POŞTA JURII TAMAŞ IOAN, DEDRAD GO­­RENI. Perioadele cuprinse între anii 1934—1944 şi 1945—1947 nu au fost recunoscute de către organele de pensii, deoarece din înregistrarea făcută în car­netul de muncă nu rezultă dacă pentru fiecare perioadă au fost ascultate două persoane. In si­tuaţia în care pentru perioadele menţionate au fost ascultate ci­te două persoane, puteţi cere I.A.S. Botoş să facă rectificarea carnetului de muncă, după care veţi putea solicita organului de pensii adăugarea acestor peri­oade la vechimea în muncă de­ja recunoscută, şi drept urmare a acestui fapt, să vă recalculeze pensia. BUCUR ALEXANDRU, COMU­­NA RICIU: Potrivit legii de pen­sii, nimeni nu poate primi decit o singură pensie. Sunt exceptaţi de la această regulă generală membrii C.A.P., care dacă înde­plinesc condiţiile legale, pot ob­ţine pensia atît în cadrul asigu­rărilor sociale de stat, cît şi de la casa de pensii a C.A.P. Intru­­cît şi in cadrul C.A.P. pensia pentru limită de vîrstă se acor­dă, printre altele, în funcţie şi de numărul de zile-muncă reali­zate şi deoarece, după cum re­zultă din scrisoare, nu aţi reali­zat nici o zi-muncă în C.A.P., conchidem că nu puteţi benefi­cia de pensie în cadrul acestui sector. STOICA IOAN, BOROHALMA: Timpul lucrat ca angajat, pe ca­re nu-l puteţi dovedi cu acte ofi­ciale, se poate reconstitui prin declaraţii de martori, adică prin declaraţii date de cel puţin două persoane care posedă ac­te oficiale pentru justificarea faptului că, în aceeaşi perioadă au lucrat la aceeaşi unitate cu dv. Cererea de reconstituire se depune la comitetul sindicatului din unitatea la care lucraţi. Da­că nu aveţi calitatea de anga­jat, nu aveţi dreptul la efectua­rea reconstituirii. TOMPI DIONISIE, ORADEA: Dosarul dv. de pensionare, ca urmare a cererii personale, a fost trimis la Oficiul de pensii al judeţului Bihor. Drepturile de pensie cuvenite pînă la 30 XI 1969 au fost achitate de către Oficiul de pensii din Tg.-Mureş, iar de la 1 XII 1969, pensia cu­venită urmează să vă fie plătită de către organele de pensii din Oradea. TEGLA GHEORGHE, IERNUT: Cu adresa nr. 213 074 din 15 X 1969, Ministerul Muncii a apro­bat înscrierea dv. la pensie I.O.V.R. cu începere de la 1 octombrie 1969. Pe baza acestei aprobări, Oficiul de pensii din Tg.-Mureș, prin decizia din 18 noiembrie 1969, cu începere de la 1 octombrie 1969, v-a stabilit o pensie lunară de 225 lei. De­cizia de reînscriere la pensie v-a fost expediată la data de 23 noiembrie 1969. ȘTEFAN CSIKI consilier juridic Mai multă răspundere in îndeplinirea atribuţiunilor privind paza contra incendiilor Potrivit actelor normative în vi­goare, în fiecare localitate există o comisie de prevenirea şi stinge­rea incendiilor, al cărei preşedin­te este secretarul comitetului exe­cutiv al consiliului popular comu­nal. In atribuţiile acestei comisii intră organizarea, înzestrarea şi îndrumarea activităţiii formaţiilor civile de pompieri din localităţi, precum şi organizarea populaţiei in vederea stingerii incendiilor. Acest lucru este deosebit de im­portant pentru ca formaţiile civile de pompieri să se poată achita de misiunea pentru care au fost create şi anume, să activeze pen­tru realizarea prevenirii incendii­lor, să asigure salvarea oamenilor şi apărarea bunurilor ameninţate de incendiu şi să stingă incendii­le. Mulţi secretari ai consiliilor populare comunale din judeţul nostru privesc cu simţ de răspun­dere şi se achită în mod cores­punzător de sarcinile ce le sunt încredinţate în această direcţie. Putem să-i evidenţiem pe cei din comunele Miercurea-Niraj, Crâ­­ciuneşti, Ceuaşul de Cîmpie, Săr­­maşu, Beica, Bogata şi altele, ca­re îndrumă, controlează şi sprijină activitatea şefilor de formaţii şi a grupelor de pompieri din satele aparţinătoare, se preocupă de a­­sigurarea prezenţei şi desfăşura­rea în bune condiţii a şedinţelor de instructaj, de asigurarea adă­­postirii şi întreţinerii utilajului din dotare, organizarea şi desfăşura­rea controalelor de prevenire la obiectivele locale şi gospodării ce­tăţeneşti etc. Trebuie să constatăm însă cu regret că avem secretari, şi destul de mulţi la număr, care lasă toa­tă activitatea de prevenire şi stin­gere a incendiilor din localitatea de care răspund pe seama şefului de formaţie, care neavînd compe­tenţă legală, nu poate dirija a­­ce­astă activitate. Din această cau­ză unele formaţii şi grupe civile de pompieri din comune şi satele aparţinătoare nu sunt corespunză­tor organizate şi încadrate. In multe localităţi, deşi acestea au fost organizate, nu se ţin şedinţe­le de pregătire, nu se desfăşoară muncă de prevenire a incendiilor, întreţinerea şi adăpostirea utila­jelor din dotarea multor formaţii lasă de dorit, nefiind asi­gurată o intervenţie promptă, in­cendiile puţind lua proporţii. Atitudine de nepăsare din par­tea secretarilor consiliilor popu­lare în privinţa sprijinirii formaţii­lor au fost constatate la comune­le Daneş, Sîntana de Mureş, Bah­­nea, Aluniş, Rîciu, Deda, Grebe­­ru­ş, Saschiz şi altele. Ţinînd cont de anotimpul în ca­re ne aflăm, când pericolul incen­diilor este mai mare în urma fo­losirii mai accentuate a instalaţii­lor de încălzit şi a desfăşurării diferitelor activităţi specifice se­zonului ce reclamă folosirea focu­lui, iar intervenţia companiilor de pompieri este îngreunată de ză­padă, polei şi drumurile desfunda­te, se impune mai mult ca oricind să luăm toate măsurile necesare pentru întărirea capacităţii comba­tive a formaţiilor. In această privinţă recomandăm să se revizuiască organizarea şi încadrarea formaţiilor şi grupelor de pompieri, să se treacă hotărît la munca de prevenire a incendii­lor prin controale la obiectivele locale şi gospodării cetăţeneşti, precum şi prin munca de propa­gandă prin toate mijloacele loca­le. Să se repare şi întreţină în bu­ne condiţii utilajul din dotarea formaţiilor, asigurîndu-se adăpos­tirea lui şi menţinerea în perfectă stare de funcţionare. In scopul minuirii cu pricepere a utilajelor din dotare şi desfăşurării de cali­tate a activităţilor de către forma­ţii, să se organizeze şi să se des­făşoare şedinţele de pregătire conform programului. Recoman­dăm comisiilor de prevenire şi stingerea incendiilor şi formaţiilor civile de pompieri din localităţi să se ocupe cu mai multă pasiune de îndeplinirea atribuţiunilor lega­le pentru apărarea de urgia flă­cărilor a obiectivelor economice şi a gospodăriilor cetăţeneşti. Maior CSOMA ALEXANDRU din Grupul judeţean de pompieri Peşterile îşi dezvăluie misterele... Lucrătorii muzeelor din Tg.-Mu­reş şi Odorheiul Secuiesc, în cola­borare cu specialişti de la Institu­tul de arheologie din Bucureşti, au întreprins ample lucrări de săpă­turi arheologice în două din cele peste 40 de peşteri de la Mereşti, de pe valea Tîrghişului, situată la poalele masivului Harghita. Mate­rialul arheologic identificat prezin­tă o deosebită importanţă ştiinţi­fică şi istorică. Se atestă pentru prima oară existenţa vieţii ome­neşti in această zonă a ţării încă din epoca paleolitică. Succesiunea culturilor materiale identificate continuă cu epoca neolitică, a bronzului şi fierului, cu cea daco­română precum şi cu bogate urme materiale din feudalism. Noua zes­tre a arheologilor este supusă unor studii de amploare, restaurate ur­­mînd a îmbogăţi colecţiile muzee­lor din Tg.-Mureş şi Odorheiul Se­cuiesc. Ea va oferi vizitatorilor noi şi valoroase mărturii despre exis­tenţa vieţii omeneşti in această parte a ţării din cele mai vechi timpuri. MICA PUBLICITATE îndurerata familie aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a iubitului lor MOLDOVAN PETRU, în vîrstă de 76 ani. Inmormîntarea la 14 ianuarie, ora 15, în cimitirul ortodox. AGENDĂ MARŢI, 14 IANUARIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta. Winne­tou în Valea morţii. Select: My fair lady (ambele serii — la ore­le 9: 15; 18,30). Progresul: Mina cu briliante. Tineretului: Galileo Galilei. Unirea: Vîrstă ingrată. Muncitoresc: Omul care valora miliarde. Flacăra: Viţelul de aur (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina : Beru şi comisarul San Antonio. Tirnava: Balul de sîmbătâ seara. LUDUŞ — Fla­căra: Pensiune pentru holtei. IERNUT — Lumina: Răutăciosul adolescent. SĂRMAŞU — Popu­lar: Ah, acest tineret ! REGHIN — Patria: Operaţiunea „Lady Chaplin“. Victoria: Contesa Ca­sei (ambele serii). TÎRNĂVENI — Melodia: Pe teren propriu şi Război şi pace. SOVATA — Doi­na: Corabia nebunilor (ambele serii). SiNGEORGIU DE PADU­Popular: Comedianţii. FiNTiNELE — Patria: Operaţiu­nea „Belgrad MIERCUREA NI­RAJULUI — Nirajul: Cavalerii aerului. Televiziune 18,00 — Ex­terra '70. Emisiu­­ne-concurs pentru şcolari; 18,30 —­ Datini româneşti. Nuntă în Valea Birgăului; 19,00 — Tele­jurnalul de seară; 19,20 — Feli­citări. Emisiune muzicală; 19,40 Timpul liber. Anchetă TV; 20,15 — Tele-cinemateca. Nibe­­lungii; 21,45 — Muzică uşoară cu formaţia Ion Cristinoiu; 21,55 Filme documentare; 22,15 — Intîlnire cu muzica. Transmi­siune de la Sofia (Interviziune); 22,40 — Salonul literar al TV; 23,45 — Telejurnalul de noapte. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.­­Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 20, „Transplantarea inimii necunoscute", comedie de Al. Mirodan. Organizează ÎN CURSUL TRIMESTRULUI I 1970 URMĂTOARELE EXCURSII IN STRĂINĂTATE : 1. BULGARIA — IUGOSLAVIA, autocar. 17—22 martie Tg.-Mureş — Bucureşti — Tîrnovo — Sofia — Niş — Belgrad — Timişoara — Tg.-Mureş Preţ: 983-960 lei (6 leva, 40 DN) Termen de înscriere: 15 ianuarie 1970 2 BULGARIA — TURCIA, autocar, 22—31 martie Tg.-Mureş — Bucureşti — Sofia — Istanbul — Tîrnovo — Bucu-­ reşti — Tg.-Mureş Preţ informativ: 3.700 lei Termen de înscriere: 15 ianuarie 1970 3. IUGOSLAVIA — UNGARIA, autocar, 8—14 martie Tg.-Mureş — Timişoara — Belgrad — Novisad — Sieged — Budapesta — Szolnok — Oradea — Tg.-Mureş Preţ informativ: 1.150 lei Termen de înscriere: 15 ianuarie 1970 4. UNGARIA, autocar, 12—16 martie 22—26 martie Tg.-Mureş — Oradea — Budapesta — retur Preţ: 565+103 lei (162 ft.) Termen de înscriere: 15 februarie 1970 5. R.D.G., tren: 2—13 martie (Praga — Leipzig — Berlin — Dresda) Tîrg Leipzig Preţ: 2.157+200 lei Termen de înscriere: 25 ianuarie 1970 G. R.P.U. — R.S.C. — R.D.G., cu autoturisme proprii (pentru vizita­rea tîrgului Leipzig): 6—15 martie (Tg.-Mureş — Oradea — Budapesta — Praga — Leipzig) Preţ informativ: pentru turişti 755+229 lei pentru posesori auto 755+1.037+229 lei Termen de înscriere: 31 ianuarie 1970 7. U.R.S.S. — Cernăuţi, autocar, 15—19 martie (Tg.-Mureş — Suceava — Cernăuţi şi retur) Preţ: 579+50 lei Termen de înscriere: 31 ianuarie 1970 8. U.R.S.S. — Chişinău, Odesa, autocar: 22—28 IN­ (Tg.-Mureş — Iaşi — Chişinău — Odesa şi retur) Preţ: 922+100 lei Termen de înscriere: 8 februarie 1970 Uzina „Autom­ecanica“ Mediaş, STR. AUREL VLAICU NR 37, TELEFON NR. 23-33 angajează de urgenţă: — STRUNGARI IN METALE — FREZORI UNIVERSALI — SUDORI ELECTRICI ŞI AUTOGENI — TINICHIGII PENTRU CONSTRUCŢII METALICE — LĂCĂTUŞI ÎN CONSTRUCŢII METALICE — TURNĂTORI Solicitanţii vor prezenta acte de calificare Informații suplimentare se pot primi zilnic la serviciul personal, între orele 7—15. UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM JUDEŢUL MUREŞ TG.-MUREŞ, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 5, telefon 55-20 , 55-24 a­ngajează ŞEF CONTABIL LA COOPERATIVA DE CONSUM DIN BEICA Condiţii: Studii medii şi 6 ani vechime in funcţii economice. Solicitanţii se vor interesa la adresa de mai sus.

Next