Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)

1970-02-14 / nr. 36

SPORT SPORT Programul manifestărilor sportive CUPA TINERETULUI DE LA SATE.­­ In cadrul competiţiei de iarnă „Cupa tineretului de la­­ sate“, sîmbătă pe­­Buciu va avea loc etapa judeţeană la schi şi să­niuţe la care participă cîştigătorii etapelor pe centre. Duminică la Tg.-Mureş, în ca­drul aceleiaşi competiţii, orga­nizate de Comitetul judeţean U.T.C., vor avea loc întrecerile etapei judeţene la tenis de masă şi şah. ★ Sîmbătă şi duminică la Poiana Braşov va avea loc etapa finală a competiţiei dotate cu trofeul „Săniuţa de argint“, la care par­ticipă şi reprezentanţi ai jude­ţului Mureş, cîştigătorii etapei judeţene (băieţi şi fete).­­ BASCHET.­­ In cadrul divi­ziei şcolare şi de juniori, dumi­­­­nică municipiul Tg.-Mureş va găzdui trei intîlniri, care se vor desfăşura după următorul pro­gram: în sala de sporturi a I.M.F. de la ora 9.15, Mureşul Tg.-Mu­reş — Liceul I Hunedoara (fete); ora 10,30: Şcoala sportivă Tg.-Mu­reş — Şcoala sportivă Ploieşti (băieţi); în sala Liceului Bolyai, ora 9,30: Liceul Bolyai Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Făgăraş (fe­te). ★ VOLEI. — Duminică, în sala Liceului agricol, cu începere de la ora 10, în cadrul diviziei şco­lare şi de juniori, se vor întîl­­nî echipele de fete Şcoala spor­tivă Tg.-Mureş — Liceul Sighe­­tul Marmaţiei.­­ HANDBAL. — In cadrul eta­pei a V-a a „Cupei de iarnă“ du­minică, în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş vor avea loc următoarele întîlniri: ora 15, Dermagant Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Tg.-Mureş (fete); ora 15,50, Voinţa Sighişoara — Li­ceul Bolyai Tg.-Mureş (fete); ora 16,40, A.S. Armata — Liceul Bo­lyai (băieţi). — TENIS DE MASĂ. — Sîmbătă cu începere de la ora 16 şi du­minică de la ora 8 în sala clu­bului Constructorul (str. Tîrgu­­lui), va avea loc etapa județeană a campionatului republican indi­vidual de tenis de masă seniori. La întreceri participă sportivi de categoria a IlI-a şi neclasificaţi. v . Asociaţiile de locatari, aflate­­ la mai bine de un an şi jumăta- t­­e de activitate, se găsesc în a­­ceste zile în pline dezbateri pu­blice — prilej de analiză a acti­vităţii desfăşurate privind între­­­ţinerea şi gospodărirea fondu­­­lui locativ de stat. Crearea lor­­ a corespuns desigur unei nece­s sităţi izvorite din grija de a păs- t tra şi întreţine în bune condiţii­­ fondul de locuinţe. Acest fapt a­­ fost relevat de numeroşi vorbi­tori în adunările generale. — In perioada scursă de la înfiinţarea asociaţiilor şi pînă în­­ prezent — susţine Ioan Matei , din cartierul Libertăţii — diferiţi î cetăţeni au venit cu propuneri ^ concrete in privinţa înfrumuse­­­ţării cartierului, a utilizării efi- 4 I cier.te a fondului de rulment, N păstrarea şi întreţinerea bunuri-I lor comune. Dar comitetul aso­­­ciaţiei nu a ţinut cont de ele. I Numai aşa se explică faptul că 1 din cele 400 sesizări făcute de locatari au fost soluţionate doar jumătate. Omul investit ca îm­­ puternicit al asociaţiei a soluţio-­­ nat doar acele reclamaţii pe ca­re el le-a crezut de cuviinţă, fără a ţine cont de recomanda­­ţiile comitetului. Locatarii do-­­ resc ca astfel de situaţii să fie­­ lichidate pe viitor.­­ — Pe bună dreptate relevă locatarul Remus Ulrică — acei ce pot să-şi aducă cel mai mult aportul la întreţinerea instalaţi­ilor, a bunurilor de folosinţă co­mună, trebuie să fie în primul rînd locatarii. Nimeni altul decît cel ce ocupă apartamentul nu poate să întreţină în perfectă stare imobilul şi instalaţiile afe­rente. Pentru întreţinerea bunu­rilor de folosinţă comună e ne­cesară contribuţia tuturor loca­tarilor care se folosesc de ele. Dar unii locatari se dezintere­sează de obligaţiile ce le revin. lată că numai restanţele la cheltuielile comune provenite de la unii locatari însumează circa 57.000 lei. Considerăm că e ab­solut necesar să se creeze opi­nie împotriva celor care nu-şi în­deplinesc obligaţiile în această direcţie. întreţinerea propriei lo­cuinţe în condiţii bune este o obligaţie elementară a fiecărui locatar. Din păcate, unii loca­tari nu ţin seama de aceasta. Magda Pop, apartament 92; Aurel Iunea apartament 41; Ileana Nedelcu, apartament 46; Mircea Hugo, apartament 39, toţi din blocul nr. 41 din Aleea Carpaţi (şi, din păcate, lista s-ar putea întregi cu un număr destul de mare de nume şi a­drese!), sunt neglijenţi in buna întreţinere a apartamentului. In apartamentele locuite de M. Pop şi A. Junea instalaţiile sa­nitare sunt defecte, apa curge din robinetele defecte şi se pre­linge pe pereţi. In discuţia pe care am avut-o M. Pop se scu­za, în loc să ia măsuri pentru remedierea deficienţelor. Un ro­binet uitat deschis în aparta­mentul nr. 46 a făcut ca apa să se prelingă la vecin. Nici Mir­cea Hugo nu a depus mai mult interes în întreţinerea locuinţei şi remedierea defecţiunilor la in­stalaţia sanitară. In apartamen­tul în care locuieşte, veşnic pe­reţii sunt umezi şi se cojesc. De această situaţie nu se face vi­novat numai locatarul, ci şi în­treprinderea de locuinţe şi pres­taţii care nu trimite specialişti (deşi s-au făcut multe sesizări), să execute izolaţia acoperişului. De sus în jos, încet, încet, ca o carie apa distruge blocul. Pentru asemenea situații I.L.P. a fost criticat de nenumă­rate ori. Dar... redresarea si­tuației privind executarea ope­rativă a lucrărilor de strictă ne­cesitate, întîrzie. Ce are de gînd conducerea acestei între­prinderi? Totuşi de buna întreţinere a locuinţelor, folosirea în mod ci­vilizat a tuturor instalaţiilor afe­rente răspunde în primul rînd LOCATARUL. In contractul de inchiriere, pe care îl semnează, sunt prevăzute obligaţiile sale. Acestea trebuie respectate. T. TANASESCU A. DAN De întreţinerea fondului de locuinţe răspund In primul rînd LOCATARI! PADINA 2 STEAUA ROȘIE EROI AI CLASEI MUNCITOARE constantii Goneau Flăcările războiului continuau să ardă în vara aceea fierbinte a anului 1944, cu o intensitate din ce în ce mai mare, iar hoardele hitleriste fugeau în debandadă sub loviturile nimicitoare ale ar­matelor sovietice și române care le urmăreau. Sub conducerea P.C.R., insu­recţia armată din august 1944 — deschizătoare de drumuri noi în istoria şi destinele poporului ro­mân — ieşise victorioasă, în­treaga noastră armată întorcînd armele împotriva duşmanului nostru — fascismul hitlerist ger­man — cu hotărîrea fermă, dic­tată de înalta îndatorire patrioti­că de a elibera ţara de cotropi­tori şi a ajuta alte popoare în lupta lor de eliberare. Partidul Comunist Român, or­ganizatorul şi conducătorul insu­recţiei din august, a lansat, în aceste condiţii de după eliberare, cunoscuta şi înflăcărată sa lo­zincă: „Totul pentru front, to­tul pentru victorie!“ adresînd în­tregului popor o vibrantă chema­re de a sprijini lupta armată îm­potriva duşmanului prin toate puterile lui, inclusiv cu arma în mină. Era o problemă de patrio­tism în cel mai înalt înţeles al cuvântului, căreia clasa munci­toare, ţărănimea, intelectualii pa­trioţi, i-au răspuns cu un entu­ziasm nemărginit, angajîndu-se în faţa partidului şi a poporu­lui să elibereze ţara, să contri­buie nemijlocit la înfrîngerea ce­lui mai mare şi mai fioros a­­gresor pe care l-a cunoscut vreo­dată omenirea. Printre milioanele de patrioţi, de oameni care au pus mai pre­sus de orice interesele patriei se afla şi tînârul Constantin Go­­deanu, muncitor la Atelierele C.F.R. „Griviţa“ din Bucureşti. Născut în anul 1919, tînărul Go­­deanu intră ucenic la atelierele mai sus menţionate. unde, luînd legătură cu organizaţia ilegală a U.T.C., îşi găseşte drumul spre idealul pe care avea să-l urme­ze cu toată convingerea pînă în clipa cînd moartea l-a smuls pre­matur dintre noi. Răspunzînd chemării partidului, el se înro­lează voluntar în divizia „Tudor Vladimirescu“ unde, pentru curaj şi abnegaţie, pentru calităţi deo­sebite de luptător comunist, i se încredinţează comanda unei gru­pe. In fruntea ei, alături de tova­răşii săi de arme, Constantin Go­­deanu, crescut şi educat de par­tidul comunist, al cărui fiu cre­dincios a fost, luptă cu eroism pentru distrugerea duşmanului care a înroşit Europa de sînge şi a presărat-o cu cadavre, în­fruntând moartea care-i dădea tîrcoale la fiecare pas. Plecat într-o misiune pentru înfrîngerea rezistenţei duşmane în munţii Tatra din Cehoslovacia, unde ajunsese cu unitatea sa, angajîndu-se într-o luptă inegală cu dușmanul, tînărul comunist, patriotul Constantin Godeanu, cade la datorie răpus de fasciști în februarie 1945, departe de pa­trie, dar cu gîndul la ea, la pa­tria sa căreia i-a închinat su­prema jertfă. Pentru meritele sale în lupta antifascistă, pentru spiritul său de sacrificiu, eroul Constantin Godeanu a fost avansat post­mortem la gradul de sublocote­nent Astfel a căzut eroic, în încleş­tarea pe viaţă şi pe moarte cu duşmanul, Constantin Godeanu, unul din milioanele de eroi care au înscris cu sîngele lor fierbin­te marea epopee a popoarelor împotriva fascismului, unul din eroii poporului nostru a cărui scumpă amintire o păstrăm noi și eternitatea. ION SIMA ANGAJARE FERMA ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Fabrica de conserve resed­ Comuniştii şi toţi salariaţii fa­bricii de conserve, cheamă la în­trecere toate unităţile Combinatu­lui industriei alimentare din ju­deţul Mureş, avînd ca obiectiv realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1970. In acest scop se angajează la următoarele: © Depăşirea planului producției globale şi marfă cu 1 milion lei, realizîndu-se peste prevederi: — 100 tone conserve de legume; — 20 tone conserve de carne mixtă; — 20 tone de muştar. © La fondul pieţii se vor livra suplimentar produse alimentare în valoare de 1,5 milioane lei.­­ Prin recepţia exigentă a ma­teriilor prime, îmbunătăţirea teh­nologiei de fabricaţie şi reducerea consumurilor specifice planificate se vor economisi: — 200 tone de legume; — 50 tone de fructe; — 10 tone de carne; — 5 tone seminţe de muştar. @ Prin organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, creşterea gradului de mecanizare, întărirea disciplinei în muncă, utilizarea mai bună a fondului de timp de lucru, productivitatea muncii pla­nificată va spori cu 1.150 lei pe salariat. @ Ridicarea nivelului calitativ al produselor şi diversificarea sor­timentelor, realizîndu-se trei sor­timente noi de conserve: întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Tg.-Mureş In chemarea adresată tuturor întreprinderilor pentru mecaniza­rea agriculturii din judeţ, mecani­zatorii de la I.M.A. Tg.-Mureş in­sistă asupra folosirii mai bune a fondului de timp de lucru, a ca­pacităţii tractoarelor şi a celorlalte maşini din dotare, executării la timp şi de calitate a tuturor lu­crărilor, asupra diversificării lu­crărilor, în special cele de recol­tare, întreţinerea culturilor, com­baterea dăunătorilor şi cele din fermele legumicole. Angajamentele cu care se în­scriu ei în întrecere vizează: © Creşterea productivităţii mun­cii pe salariat cu 650 de lei; © Reducerea cheltuielilor de producţie cu 1%; © Depăşirea planului de veni­turi cu 1,5 la sută; © Adaptarea unui număr de 15 semănători SPC-6 pentru încor­porarea îngrășămintelor odată cu semănatul; © Asigurarea tuturor secțiilor cu ateliere corespunzătoare. Echipa României participă la un mare turneu de fotbal la Rio de Janeiro RIO DE JANEIRO­­ (Agerpres). Pe marele stadion Marocana din Rio de Janeiro incepe astăzi un turneu internaţional de fotbal, la care participă selecţionata Româ­niei, echipa argentiniana Inde­­pendiente Buenos Aires şi două dintre cele mai valoroase formaţii braziliene — Flamengo şi Vasco da Cama. Turneul se deschide as­tăzi cu meciul Independiente — Vasco da Cama şi continuă mîine cu partida România — Flamengo. Miercuri, echipa română va juca cu Independiente şi Vasco da Ga­ma cu Flamengo. S-A TERMINAT MODERNIZA­REA DRUMULUI VOILA — SÎMBĂTĂ DE SUS S-au terminat lucrările de mo­dernizare a drumului Voila —Sîm­­băta de Sus a cărui lungime este de 30 km. S-au creat astfel con­diţii pentru îmbunătăţirea traficu­lui rutier de călători şi mărfuri în­tre localităţile din această parte a judeţului Braşov. Noul drum fa­cilitează totodată dezvoltarea tu­rismului în masivele Urlea, Podra­­gu, Bîlea, Negoiu şi Moldovanu din Carpaţii Meridionali.(Agerpres) * MUIE PICĂTURĂ CU PICĂTURĂ . .. Recent, la Tg.-Mureş s-a în­cheiat urmărirea penală a lui Máté Gheorghe, care a comis in­fracţiunea de delapidare. In calitate de achizitor de car­ne la direcţia Spitalului clinic nr. 3, omul a confundat de-a bine­­lea avutul obştesc cu cel perso­nal. Atît de tare s-a obişnuit cu marfa, încît nici n-o putea dife­renţia de pachetul de ţigări. Ce conta o ţigară în plus sau în minus! Numai că, spre deosebire de tutun, distribuitorul avea gri­jă de fiecare dată să nu ofere ni­mănui carne pe „ochi frumoşi“. Făcea ce făcea şi, modest încasa cam 15 lei la kilogram. Cu ocazia verificărilor a reie­şit că în fiecare zi sustrăgea 3,4 kg de carne. Cantitate numai pentru consum familial! Apoi, in plus, alte şi alte cantităţi pentru a le vinde. Numai la şefa unui magazin de legume şi fructe a „fructificat“ 100 de kg! Una cu alta, picătură cu picătură, Máté a cauzat un prejudiciu care se ridică la frumuşica valoare de 17.983 lei. Şi, iată cum, picătură cu pi­cătură s-a format... un dosar cu acte care acuză. S-A REVĂRSAT PAHARUL In str. Corunca din Tg.-Mureş s-a comis un accident de circu­laţie mai puţin obişnuit. Un autobuz plin cu călători (31—MS—1627) condus de György Iosif circula regulamentar. La un moment dat, pe mijlocul străzii a apărut un cetățean — Demeter János. Se clătina omul ca o trestie. Era cînd pe o parte cind pe cealaltă a drumului. A­­tent, şoferul a luat măsurile cu­venite. Totuși, accidentul nu a putut fi evitat. Omul ameţit de băutură s-a izbit de partea late­rală a autobuzului şi, căzînd, şi-a fracturat piciorul drepţi Ce-şi face omul cu capul lui!... ATENŢIE COPII, APELE SlNT MARI! Printr-o simplă şi tragică coin­cidenţă, în aceeaşi zi (11 februa­rie a.c.), în două localităţi ale judeţului nostru s-au petrecut două fapte asemănătoare: SOVATA. In satul Ilieşi, după ce a venit acasă de la şcoală Papp Albert (7 ani) a plecat la joacă împreună cu prietenul său Székely Ioan (9 ani). Aşa au a­­juns la pîrîul Ilieşi. Tot jucîn­­du-se, Papp a alunecat în apă. Văzindu-l, prietenul său s-a spe­riat. A fugit repede la pă­rinţii celui din apă şi i-a înştiin­ţat de cele întîmplate. Cînd au ajuns părinţii la pîrîu, au constatat cu durere că era prea tîrziu. SUPLAC. Tot în jurul orei 14, Szőke Francisc a plecat să se joace pe malul rîului împreună cu fratele său loan şi cu un prie­ten, Ştefan — toţi minori. Apele rîului fiind cu mult­ mai mari ca de obicei,­ aduceau cu ele tot felul de obiecte. Văzînd pe rtu un lemn mai mare, Francisc s-a întins să-l ia. A alunecat şi... l-a luat apa şi pe el. Mai mulţi oameni — martori oculari — au încercat să-l salveze. Degeaba, n-au reușit. Rubrică realizată de F. GENARU s IsI IV *s Is Is *s I­ ks Is nMtiniiKHS Hi/reaza si perso^e particulare . ^ mur£$ telefon :31,{q Pn" “"' Mp te Jli„ 0 %, tir­lancU­­.io \ ,\a LMî«'",uLd ~*«­■» a«““ mn'1 Formaţiile Casei de cultură a sindicatelor în judeţ Aplaudate fiind tot mai des pe scenele căminelor culturale din localităţile judeţului nostru, formaţiile artistice ale Casei de cultură a sindicatelor din Tg.­­Mureş întreprind şi în această duminică deplasări în două co­mune. Astfel, formaţia de teatru va prezenta la Beica de Jos pie­sa „Moştenire" de Földes Ma­ria, iar cetăţenii din Chiheru de Jos vor găzdui ansamblul fol­cloric care va da un spectacol cu cele mai îndrăgite cîntece şi dansuri populare de pe văile Mureşului şi Nirajului. Vremea Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură în­registrată la Tg.-Mureş a fost de minus 7 grade; la ora 12, tem­peratura era de 0 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine rece, cu cerul schimbă­tor, izolat precipitaţii de scurtă durată sub formă de ninsoare. Temperatura în general stațio­nară, minimele vor fi cuprinse între minus 4 și minus 0 grade, maximele între minus 2 și plus 2 grade. Vînt slab din sud vest. rCronica cenaclului La şedinţa din 10 februarie a citit poezie Ion Maşca. Iată cîte­­va spicuiri din opiniile comenta- t torilor: Silviu Olariu: „Poeziile au mo­tive diferite, stiluri diferite. Se creează o impresie de eterogen. Unele poezii aduc ceva din linia clasică, transilvăneană, tradiţio-­­ nală“. Maria Şuteu: „Mi-a plăcut poe­zia „Sat“, o frumoasă realizare în care e bine surprinsă atmosfe­ra rurală transilvăneană“. Dan Culcer: „Poeziile conţin o sfîşiere interioară, un „dezastru calm“. O reuşită fără fisuri e „Baladă“. Nu cred că e un pă­cat faptul că exersează stiluri di­ferite. Ele sunt cerute în acest caz de materia poetică“. Viorica Mereuţă: „Poeziile nu m-au impresionat prea mult. U­­neori apar imagini plate“. Valeriu Niţu: „Există versuri revelatorii, ele însele poezie. U­­nele poezii rămîn însă la stadiul de creionări. Mi-ar fi plăcut o mai mare consecvenţă în aplica­rea unei prozodii clasice, atunci cînd autorul o adoptă, cum se în­­tîmplă în „Baladă“. Zeno Ghiţulescu: „Poeziile au o tentă modernă şi nu tradiţio­nalistă“. Andronie Vişan: „Există multe imagini şi motive din poezia de circulaţie actuală“. Lucian Cucuiet, descifrînd cîte­­va structuri poetice, a făcut, cum se spune, „poezie pe marginea poeziei“. A sesizat o tendinţă a poetului de a reconsidera un u­­nivers oarecum abandonat în poezie, dezinvoltura cu care se mişcă prin el, ca şi o anumită „nemulţumire poetică“. Mihai Sin: „Coexistă în poe­ziile lui Ion Maşca o furie ado­lescentă cu aspiraţia spre linişte şi echilibru“. E uşor de observat ca ideile şi aprecierile enunţate au fost deo­sebite. De aceea, pe parcursul discuţiilor s-a făcut simţită ne­voia unor precizări teoretice, deosebit de interesante. La şedinţa următoare (marţi, 17 februarie) va citi proză Virgil Gomboşiu. CRONICAR iil 1970 se pot obţine rezultate mai bune (Urmare din pag. 1) mărul lor să crească. Singura so­luţie este, a intervenit ing. Şte­fan Tolcer, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene, ca oa­meni, care de altfel au fost şcola­rizaţi o dată, să pună mina pe carte şi să înveţe serios şi apoi să se prezinte la examene. In continuare tovarăşul Tolcer s-a referit pe larg la noile sarcini ale I.M.A., ale secţiilor, arătînd că mecanizatorii, pentru a face faţă cerinţelor, trebuie sâ devi­nă meseriaşi pricepuţi, multila­teral pregătiţi. Ei trebuie să cu­noască şi sâ facă nu numai lu­crări de reparaţii la tractoare ci şi la instalaţiile din zootehnie, sâ se ocupe de întreţinerea tuturor maşinilor din secţie şi din coope­rativa agricolă pe care o deser­vesc. Pe viitor, pentru o evi­denţă clară a folosirii timpului de lucru, mecanizatorii trebuie pon­taţi nu numai pe cele 10 ore cu­ e norma tarifară, ci în mod real, adică cît a lucrat efectiv în brazdă. Interesante discuţii au purtat şi alţi participanţi printre care: Mihai Haba, Mathe Iosif, Emil Boariu, Ioan Fărcaş şi alţii. Ana­liza aprofundată, părerile compe­tente expuse au arătat că la această întreprindere sunt posi­bilităţi pentru rezultate mai bune, pe care cu toţii le doresc în anul 1970. 1.1. Y ■■»«!£ «JlltflfBuB*«» tț» str. Bolyai nr. 36. AMGAPAZA SCULER ŞEF, LA SERVICIUL MECANIC ŞEF Solicitanţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Anexa nr. 5 din H.C.M. nr. 914/1969. — să aibă studii superioare tehnice — 9 ani vechime în funcţie — domiciliu stabil în oraşul Tg.-Mureş Cererile se vor prezenta Serviciului personal unde se pot obţine informaţii suplimentare. Telefon 59­41. AUTOBAZA MARFĂ DIN Tîrgu-Mureş str. Budiului nr. 101 ANGAJEAZĂ URGENT ŞOFERI ŞI MECANICI AUTO Informaţii detailate asupra condiţiilor de angajare zilnic în­tre orele 8—14 la sediul autoba­zei, resortul personal, telefon 33­07—46-73. MICA PUBLICITATE Vînd salon Biedermeier auten­tic, restaurat, ireproșabil, compus din: sofa, 2 fotolii mari, 3­­foto­lii mici, măsuță, Suciu Tom­a, O­­radea, str. Republicii 55. AGENDA SIMBATA, 14 FEBRUARIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Via Mala. Select: Păpuşa (ambele serii). Progresul: Profesioniştii (ambe­le serii). Tineretului: La război ca la război. Muncitoresc: Rolls Royce-ul galben. Flacăra: Vîrsta ingrată. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Operaţiunea „Lady Chaplin“. LUDUŞ — Flacăra: Omul, orgo­liul, vendetta. SÂRMAŞU — Popular: Omul care valora mi­liarde. REGHIN — Patria: In împărăţia Leului de argint. Vic­toria: Război şi pace (ambele se­rii). TÎRNAVENI — Melodia: Nu vor fi divorţuri. SOVATA -­­Doina: Memento. SÎNGEORGIU DE PADURE: Popular: Angelica şi sultanul. FÎNTÎNELE — Patria: Războiul domniţelor. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul: O­­mul momentului. Teatru TEATRUL DE STAT din­­ Tg.­­Mureş, secţia maghiară, prezintă în sala mare a Palatului culturii, azi, la ora 20, comedia muzicală „Baloane de săpun“. In sala Studio, la ora 20, poe­mul „Doja“. Televiziune 17,00 — Emisiune in limba ger­mană; 18,05 — Emisiune pentru tineret; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Desene animate; 19,30 — Emisiune muzical-core­­grafică pe teme folclorice; 19,55 — Microavanpremieră; 20,00 — Tele-enciclopedia; 21,00 — Film serial: „Răzbunătorii“; 21,50 — Varietăţi cu public; 22,30 — Telejurnalul de noapte, telesport (campionatul mondial de schi): 23.00 — Romanțe. Loto Rezultatele tragerii din 13 fe­bruarie a. c. Extragerea I : 25, 54, 37, 15, 32, 57, 41, 29, 62 Fond de premii: 770.673 lei Extragerea a II-a : 2, 27, 68, 6, 58, 46, 71 Fond de premii: 716.320 lei.

Next