Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)
1970-02-14 / nr. 36
SPORT SPORT Programul manifestărilor sportive CUPA TINERETULUI DE LA SATE. In cadrul competiţiei de iarnă „Cupa tineretului de la sate“, sîmbătă peBuciu va avea loc etapa judeţeană la schi şi săniuţe la care participă cîştigătorii etapelor pe centre. Duminică la Tg.-Mureş, în cadrul aceleiaşi competiţii, organizate de Comitetul judeţean U.T.C., vor avea loc întrecerile etapei judeţene la tenis de masă şi şah. ★ Sîmbătă şi duminică la Poiana Braşov va avea loc etapa finală a competiţiei dotate cu trofeul „Săniuţa de argint“, la care participă şi reprezentanţi ai judeţului Mureş, cîştigătorii etapei judeţene (băieţi şi fete). BASCHET. In cadrul diviziei şcolare şi de juniori, duminică municipiul Tg.-Mureş va găzdui trei intîlniri, care se vor desfăşura după următorul program: în sala de sporturi a I.M.F. de la ora 9.15, Mureşul Tg.-Mureş — Liceul I Hunedoara (fete); ora 10,30: Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Ploieşti (băieţi); în sala Liceului Bolyai, ora 9,30: Liceul Bolyai Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Făgăraş (fete). ★ VOLEI. — Duminică, în sala Liceului agricol, cu începere de la ora 10, în cadrul diviziei şcolare şi de juniori, se vor întîlnî echipele de fete Şcoala sportivă Tg.-Mureş — Liceul Sighetul Marmaţiei. HANDBAL. — In cadrul etapei a V-a a „Cupei de iarnă“ duminică, în sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş vor avea loc următoarele întîlniri: ora 15, Dermagant Tg.-Mureş — Şcoala sportivă Tg.-Mureş (fete); ora 15,50, Voinţa Sighişoara — Liceul Bolyai Tg.-Mureş (fete); ora 16,40, A.S. Armata — Liceul Bolyai (băieţi). — TENIS DE MASĂ. — Sîmbătă cu începere de la ora 16 şi duminică de la ora 8 în sala clubului Constructorul (str. Tîrgului), va avea loc etapa județeană a campionatului republican individual de tenis de masă seniori. La întreceri participă sportivi de categoria a IlI-a şi neclasificaţi. v . Asociaţiile de locatari, aflate la mai bine de un an şi jumăta- te de activitate, se găsesc în aceste zile în pline dezbateri publice — prilej de analiză a activităţii desfăşurate privind întreţinerea şi gospodărirea fondului locativ de stat. Crearea lor a corespuns desigur unei neces sităţi izvorite din grija de a păs- t tra şi întreţine în bune condiţii fondul de locuinţe. Acest fapt a fost relevat de numeroşi vorbitori în adunările generale. — In perioada scursă de la înfiinţarea asociaţiilor şi pînă în prezent — susţine Ioan Matei , din cartierul Libertăţii — diferiţi î cetăţeni au venit cu propuneri ^ concrete in privinţa înfrumuseţării cartierului, a utilizării efi- 4 I cier.te a fondului de rulment, N păstrarea şi întreţinerea bunuri-I lor comune. Dar comitetul asociaţiei nu a ţinut cont de ele. I Numai aşa se explică faptul că 1 din cele 400 sesizări făcute de locatari au fost soluţionate doar jumătate. Omul investit ca îm puternicit al asociaţiei a soluţio- nat doar acele reclamaţii pe care el le-a crezut de cuviinţă, fără a ţine cont de recomandaţiile comitetului. Locatarii do- resc ca astfel de situaţii să fie lichidate pe viitor. — Pe bună dreptate relevă locatarul Remus Ulrică — acei ce pot să-şi aducă cel mai mult aportul la întreţinerea instalaţiilor, a bunurilor de folosinţă comună, trebuie să fie în primul rînd locatarii. Nimeni altul decît cel ce ocupă apartamentul nu poate să întreţină în perfectă stare imobilul şi instalaţiile aferente. Pentru întreţinerea bunurilor de folosinţă comună e necesară contribuţia tuturor locatarilor care se folosesc de ele. Dar unii locatari se dezinteresează de obligaţiile ce le revin. lată că numai restanţele la cheltuielile comune provenite de la unii locatari însumează circa 57.000 lei. Considerăm că e absolut necesar să se creeze opinie împotriva celor care nu-şi îndeplinesc obligaţiile în această direcţie. întreţinerea propriei locuinţe în condiţii bune este o obligaţie elementară a fiecărui locatar. Din păcate, unii locatari nu ţin seama de aceasta. Magda Pop, apartament 92; Aurel Iunea apartament 41; Ileana Nedelcu, apartament 46; Mircea Hugo, apartament 39, toţi din blocul nr. 41 din Aleea Carpaţi (şi, din păcate, lista s-ar putea întregi cu un număr destul de mare de nume şi adrese!), sunt neglijenţi in buna întreţinere a apartamentului. In apartamentele locuite de M. Pop şi A. Junea instalaţiile sanitare sunt defecte, apa curge din robinetele defecte şi se prelinge pe pereţi. In discuţia pe care am avut-o M. Pop se scuza, în loc să ia măsuri pentru remedierea deficienţelor. Un robinet uitat deschis în apartamentul nr. 46 a făcut ca apa să se prelingă la vecin. Nici Mircea Hugo nu a depus mai mult interes în întreţinerea locuinţei şi remedierea defecţiunilor la instalaţia sanitară. In apartamentul în care locuieşte, veşnic pereţii sunt umezi şi se cojesc. De această situaţie nu se face vinovat numai locatarul, ci şi întreprinderea de locuinţe şi prestaţii care nu trimite specialişti (deşi s-au făcut multe sesizări), să execute izolaţia acoperişului. De sus în jos, încet, încet, ca o carie apa distruge blocul. Pentru asemenea situații I.L.P. a fost criticat de nenumărate ori. Dar... redresarea situației privind executarea operativă a lucrărilor de strictă necesitate, întîrzie. Ce are de gînd conducerea acestei întreprinderi? Totuşi de buna întreţinere a locuinţelor, folosirea în mod civilizat a tuturor instalaţiilor aferente răspunde în primul rînd LOCATARUL. In contractul de inchiriere, pe care îl semnează, sunt prevăzute obligaţiile sale. Acestea trebuie respectate. T. TANASESCU A. DAN De întreţinerea fondului de locuinţe răspund In primul rînd LOCATARI! PADINA 2 STEAUA ROȘIE EROI AI CLASEI MUNCITOARE constantii Goneau Flăcările războiului continuau să ardă în vara aceea fierbinte a anului 1944, cu o intensitate din ce în ce mai mare, iar hoardele hitleriste fugeau în debandadă sub loviturile nimicitoare ale armatelor sovietice și române care le urmăreau. Sub conducerea P.C.R., insurecţia armată din august 1944 — deschizătoare de drumuri noi în istoria şi destinele poporului român — ieşise victorioasă, întreaga noastră armată întorcînd armele împotriva duşmanului nostru — fascismul hitlerist german — cu hotărîrea fermă, dictată de înalta îndatorire patriotică de a elibera ţara de cotropitori şi a ajuta alte popoare în lupta lor de eliberare. Partidul Comunist Român, organizatorul şi conducătorul insurecţiei din august, a lansat, în aceste condiţii de după eliberare, cunoscuta şi înflăcărată sa lozincă: „Totul pentru front, totul pentru victorie!“ adresînd întregului popor o vibrantă chemare de a sprijini lupta armată împotriva duşmanului prin toate puterile lui, inclusiv cu arma în mină. Era o problemă de patriotism în cel mai înalt înţeles al cuvântului, căreia clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualii patrioţi, i-au răspuns cu un entuziasm nemărginit, angajîndu-se în faţa partidului şi a poporului să elibereze ţara, să contribuie nemijlocit la înfrîngerea celui mai mare şi mai fioros agresor pe care l-a cunoscut vreodată omenirea. Printre milioanele de patrioţi, de oameni care au pus mai presus de orice interesele patriei se afla şi tînârul Constantin Godeanu, muncitor la Atelierele C.F.R. „Griviţa“ din Bucureşti. Născut în anul 1919, tînărul Godeanu intră ucenic la atelierele mai sus menţionate. unde, luînd legătură cu organizaţia ilegală a U.T.C., îşi găseşte drumul spre idealul pe care avea să-l urmeze cu toată convingerea pînă în clipa cînd moartea l-a smuls prematur dintre noi. Răspunzînd chemării partidului, el se înrolează voluntar în divizia „Tudor Vladimirescu“ unde, pentru curaj şi abnegaţie, pentru calităţi deosebite de luptător comunist, i se încredinţează comanda unei grupe. In fruntea ei, alături de tovarăşii săi de arme, Constantin Godeanu, crescut şi educat de partidul comunist, al cărui fiu credincios a fost, luptă cu eroism pentru distrugerea duşmanului care a înroşit Europa de sînge şi a presărat-o cu cadavre, înfruntând moartea care-i dădea tîrcoale la fiecare pas. Plecat într-o misiune pentru înfrîngerea rezistenţei duşmane în munţii Tatra din Cehoslovacia, unde ajunsese cu unitatea sa, angajîndu-se într-o luptă inegală cu dușmanul, tînărul comunist, patriotul Constantin Godeanu, cade la datorie răpus de fasciști în februarie 1945, departe de patrie, dar cu gîndul la ea, la patria sa căreia i-a închinat suprema jertfă. Pentru meritele sale în lupta antifascistă, pentru spiritul său de sacrificiu, eroul Constantin Godeanu a fost avansat postmortem la gradul de sublocotenent Astfel a căzut eroic, în încleştarea pe viaţă şi pe moarte cu duşmanul, Constantin Godeanu, unul din milioanele de eroi care au înscris cu sîngele lor fierbinte marea epopee a popoarelor împotriva fascismului, unul din eroii poporului nostru a cărui scumpă amintire o păstrăm noi și eternitatea. ION SIMA ANGAJARE FERMA ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Fabrica de conserve resed Comuniştii şi toţi salariaţii fabricii de conserve, cheamă la întrecere toate unităţile Combinatului industriei alimentare din judeţul Mureş, avînd ca obiectiv realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1970. In acest scop se angajează la următoarele: © Depăşirea planului producției globale şi marfă cu 1 milion lei, realizîndu-se peste prevederi: — 100 tone conserve de legume; — 20 tone conserve de carne mixtă; — 20 tone de muştar. © La fondul pieţii se vor livra suplimentar produse alimentare în valoare de 1,5 milioane lei. Prin recepţia exigentă a materiilor prime, îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie şi reducerea consumurilor specifice planificate se vor economisi: — 200 tone de legume; — 50 tone de fructe; — 10 tone de carne; — 5 tone seminţe de muştar. @ Prin organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, creşterea gradului de mecanizare, întărirea disciplinei în muncă, utilizarea mai bună a fondului de timp de lucru, productivitatea muncii planificată va spori cu 1.150 lei pe salariat. @ Ridicarea nivelului calitativ al produselor şi diversificarea sortimentelor, realizîndu-se trei sortimente noi de conserve: întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Tg.-Mureş In chemarea adresată tuturor întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii din judeţ, mecanizatorii de la I.M.A. Tg.-Mureş insistă asupra folosirii mai bune a fondului de timp de lucru, a capacităţii tractoarelor şi a celorlalte maşini din dotare, executării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor, asupra diversificării lucrărilor, în special cele de recoltare, întreţinerea culturilor, combaterea dăunătorilor şi cele din fermele legumicole. Angajamentele cu care se înscriu ei în întrecere vizează: © Creşterea productivităţii muncii pe salariat cu 650 de lei; © Reducerea cheltuielilor de producţie cu 1%; © Depăşirea planului de venituri cu 1,5 la sută; © Adaptarea unui număr de 15 semănători SPC-6 pentru încorporarea îngrășămintelor odată cu semănatul; © Asigurarea tuturor secțiilor cu ateliere corespunzătoare. Echipa României participă la un mare turneu de fotbal la Rio de Janeiro RIO DE JANEIRO (Agerpres). Pe marele stadion Marocana din Rio de Janeiro incepe astăzi un turneu internaţional de fotbal, la care participă selecţionata României, echipa argentiniana Independiente Buenos Aires şi două dintre cele mai valoroase formaţii braziliene — Flamengo şi Vasco da Cama. Turneul se deschide astăzi cu meciul Independiente — Vasco da Cama şi continuă mîine cu partida România — Flamengo. Miercuri, echipa română va juca cu Independiente şi Vasco da Gama cu Flamengo. S-A TERMINAT MODERNIZAREA DRUMULUI VOILA — SÎMBĂTĂ DE SUS S-au terminat lucrările de modernizare a drumului Voila —Sîmbăta de Sus a cărui lungime este de 30 km. S-au creat astfel condiţii pentru îmbunătăţirea traficului rutier de călători şi mărfuri între localităţile din această parte a judeţului Braşov. Noul drum facilitează totodată dezvoltarea turismului în masivele Urlea, Podragu, Bîlea, Negoiu şi Moldovanu din Carpaţii Meridionali.(Agerpres) * MUIE PICĂTURĂ CU PICĂTURĂ . .. Recent, la Tg.-Mureş s-a încheiat urmărirea penală a lui Máté Gheorghe, care a comis infracţiunea de delapidare. In calitate de achizitor de carne la direcţia Spitalului clinic nr. 3, omul a confundat de-a binelea avutul obştesc cu cel personal. Atît de tare s-a obişnuit cu marfa, încît nici n-o putea diferenţia de pachetul de ţigări. Ce conta o ţigară în plus sau în minus! Numai că, spre deosebire de tutun, distribuitorul avea grijă de fiecare dată să nu ofere nimănui carne pe „ochi frumoşi“. Făcea ce făcea şi, modest încasa cam 15 lei la kilogram. Cu ocazia verificărilor a reieşit că în fiecare zi sustrăgea 3,4 kg de carne. Cantitate numai pentru consum familial! Apoi, in plus, alte şi alte cantităţi pentru a le vinde. Numai la şefa unui magazin de legume şi fructe a „fructificat“ 100 de kg! Una cu alta, picătură cu picătură, Máté a cauzat un prejudiciu care se ridică la frumuşica valoare de 17.983 lei. Şi, iată cum, picătură cu picătură s-a format... un dosar cu acte care acuză. S-A REVĂRSAT PAHARUL In str. Corunca din Tg.-Mureş s-a comis un accident de circulaţie mai puţin obişnuit. Un autobuz plin cu călători (31—MS—1627) condus de György Iosif circula regulamentar. La un moment dat, pe mijlocul străzii a apărut un cetățean — Demeter János. Se clătina omul ca o trestie. Era cînd pe o parte cind pe cealaltă a drumului. Atent, şoferul a luat măsurile cuvenite. Totuși, accidentul nu a putut fi evitat. Omul ameţit de băutură s-a izbit de partea laterală a autobuzului şi, căzînd, şi-a fracturat piciorul drepţi Ce-şi face omul cu capul lui!... ATENŢIE COPII, APELE SlNT MARI! Printr-o simplă şi tragică coincidenţă, în aceeaşi zi (11 februarie a.c.), în două localităţi ale judeţului nostru s-au petrecut două fapte asemănătoare: SOVATA. In satul Ilieşi, după ce a venit acasă de la şcoală Papp Albert (7 ani) a plecat la joacă împreună cu prietenul său Székely Ioan (9 ani). Aşa au ajuns la pîrîul Ilieşi. Tot jucîndu-se, Papp a alunecat în apă. Văzindu-l, prietenul său s-a speriat. A fugit repede la părinţii celui din apă şi i-a înştiinţat de cele întîmplate. Cînd au ajuns părinţii la pîrîu, au constatat cu durere că era prea tîrziu. SUPLAC. Tot în jurul orei 14, Szőke Francisc a plecat să se joace pe malul rîului împreună cu fratele său loan şi cu un prieten, Ştefan — toţi minori. Apele rîului fiind cu mult mai mari ca de obicei, aduceau cu ele tot felul de obiecte. Văzînd pe rtu un lemn mai mare, Francisc s-a întins să-l ia. A alunecat şi... l-a luat apa şi pe el. Mai mulţi oameni — martori oculari — au încercat să-l salveze. Degeaba, n-au reușit. Rubrică realizată de F. GENARU s IsI IV *s Is Is *s I ks Is nMtiniiKHS Hi/reaza si perso^e particulare . ^ mur£$ telefon :31,{q Pn" “"' Mp te Jli„ 0 %, tirlancU.io \ ,\a LMî«'",uLd ~*«■» a«““ mn'1 Formaţiile Casei de cultură a sindicatelor în judeţ Aplaudate fiind tot mai des pe scenele căminelor culturale din localităţile judeţului nostru, formaţiile artistice ale Casei de cultură a sindicatelor din Tg.Mureş întreprind şi în această duminică deplasări în două comune. Astfel, formaţia de teatru va prezenta la Beica de Jos piesa „Moştenire" de Földes Maria, iar cetăţenii din Chiheru de Jos vor găzdui ansamblul folcloric care va da un spectacol cu cele mai îndrăgite cîntece şi dansuri populare de pe văile Mureşului şi Nirajului. Vremea Ieri, în orele de dimineaţă, cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureş a fost de minus 7 grade; la ora 12, temperatura era de 0 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se menţine rece, cu cerul schimbător, izolat precipitaţii de scurtă durată sub formă de ninsoare. Temperatura în general staționară, minimele vor fi cuprinse între minus 4 și minus 0 grade, maximele între minus 2 și plus 2 grade. Vînt slab din sud vest. rCronica cenaclului La şedinţa din 10 februarie a citit poezie Ion Maşca. Iată cîteva spicuiri din opiniile comenta- t torilor: Silviu Olariu: „Poeziile au motive diferite, stiluri diferite. Se creează o impresie de eterogen. Unele poezii aduc ceva din linia clasică, transilvăneană, tradiţio- nală“. Maria Şuteu: „Mi-a plăcut poezia „Sat“, o frumoasă realizare în care e bine surprinsă atmosfera rurală transilvăneană“. Dan Culcer: „Poeziile conţin o sfîşiere interioară, un „dezastru calm“. O reuşită fără fisuri e „Baladă“. Nu cred că e un păcat faptul că exersează stiluri diferite. Ele sunt cerute în acest caz de materia poetică“. Viorica Mereuţă: „Poeziile nu m-au impresionat prea mult. Uneori apar imagini plate“. Valeriu Niţu: „Există versuri revelatorii, ele însele poezie. Unele poezii rămîn însă la stadiul de creionări. Mi-ar fi plăcut o mai mare consecvenţă în aplicarea unei prozodii clasice, atunci cînd autorul o adoptă, cum se întîmplă în „Baladă“. Zeno Ghiţulescu: „Poeziile au o tentă modernă şi nu tradiţionalistă“. Andronie Vişan: „Există multe imagini şi motive din poezia de circulaţie actuală“. Lucian Cucuiet, descifrînd cîteva structuri poetice, a făcut, cum se spune, „poezie pe marginea poeziei“. A sesizat o tendinţă a poetului de a reconsidera un univers oarecum abandonat în poezie, dezinvoltura cu care se mişcă prin el, ca şi o anumită „nemulţumire poetică“. Mihai Sin: „Coexistă în poeziile lui Ion Maşca o furie adolescentă cu aspiraţia spre linişte şi echilibru“. E uşor de observat ca ideile şi aprecierile enunţate au fost deosebite. De aceea, pe parcursul discuţiilor s-a făcut simţită nevoia unor precizări teoretice, deosebit de interesante. La şedinţa următoare (marţi, 17 februarie) va citi proză Virgil Gomboşiu. CRONICAR iil 1970 se pot obţine rezultate mai bune (Urmare din pag. 1) mărul lor să crească. Singura soluţie este, a intervenit ing. Ştefan Tolcer, director adjunct al Direcţiei agricole judeţene, ca oameni, care de altfel au fost şcolarizaţi o dată, să pună mina pe carte şi să înveţe serios şi apoi să se prezinte la examene. In continuare tovarăşul Tolcer s-a referit pe larg la noile sarcini ale I.M.A., ale secţiilor, arătînd că mecanizatorii, pentru a face faţă cerinţelor, trebuie sâ devină meseriaşi pricepuţi, multilateral pregătiţi. Ei trebuie să cunoască şi sâ facă nu numai lucrări de reparaţii la tractoare ci şi la instalaţiile din zootehnie, sâ se ocupe de întreţinerea tuturor maşinilor din secţie şi din cooperativa agricolă pe care o deservesc. Pe viitor, pentru o evidenţă clară a folosirii timpului de lucru, mecanizatorii trebuie pontaţi nu numai pe cele 10 ore cu e norma tarifară, ci în mod real, adică cît a lucrat efectiv în brazdă. Interesante discuţii au purtat şi alţi participanţi printre care: Mihai Haba, Mathe Iosif, Emil Boariu, Ioan Fărcaş şi alţii. Analiza aprofundată, părerile competente expuse au arătat că la această întreprindere sunt posibilităţi pentru rezultate mai bune, pe care cu toţii le doresc în anul 1970. 1.1. Y ■■»«!£ «JlltflfBuB*«» tț» str. Bolyai nr. 36. AMGAPAZA SCULER ŞEF, LA SERVICIUL MECANIC ŞEF Solicitanţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Anexa nr. 5 din H.C.M. nr. 914/1969. — să aibă studii superioare tehnice — 9 ani vechime în funcţie — domiciliu stabil în oraşul Tg.-Mureş Cererile se vor prezenta Serviciului personal unde se pot obţine informaţii suplimentare. Telefon 5941. AUTOBAZA MARFĂ DIN Tîrgu-Mureş str. Budiului nr. 101 ANGAJEAZĂ URGENT ŞOFERI ŞI MECANICI AUTO Informaţii detailate asupra condiţiilor de angajare zilnic între orele 8—14 la sediul autobazei, resortul personal, telefon 3307—46-73. MICA PUBLICITATE Vînd salon Biedermeier autentic, restaurat, ireproșabil, compus din: sofa, 2 fotolii mari, 3fotolii mici, măsuță, Suciu Toma, Oradea, str. Republicii 55. AGENDA SIMBATA, 14 FEBRUARIE Cinema TG.-MUREŞ — Arta: Via Mala. Select: Păpuşa (ambele serii). Progresul: Profesioniştii (ambele serii). Tineretului: La război ca la război. Muncitoresc: Rolls Royce-ul galben. Flacăra: Vîrsta ingrată. SIGHIŞOARA — Lumina: Operaţiunea „Lady Chaplin“. LUDUŞ — Flacăra: Omul, orgoliul, vendetta. SÂRMAŞU — Popular: Omul care valora miliarde. REGHIN — Patria: In împărăţia Leului de argint. Victoria: Război şi pace (ambele serii). TÎRNAVENI — Melodia: Nu vor fi divorţuri. SOVATA -Doina: Memento. SÎNGEORGIU DE PADURE: Popular: Angelica şi sultanul. FÎNTÎNELE — Patria: Războiul domniţelor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Omul momentului. Teatru TEATRUL DE STAT din Tg.Mureş, secţia maghiară, prezintă în sala mare a Palatului culturii, azi, la ora 20, comedia muzicală „Baloane de săpun“. In sala Studio, la ora 20, poemul „Doja“. Televiziune 17,00 — Emisiune in limba germană; 18,05 — Emisiune pentru tineret; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Desene animate; 19,30 — Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice; 19,55 — Microavanpremieră; 20,00 — Tele-enciclopedia; 21,00 — Film serial: „Răzbunătorii“; 21,50 — Varietăţi cu public; 22,30 — Telejurnalul de noapte, telesport (campionatul mondial de schi): 23.00 — Romanțe. Loto Rezultatele tragerii din 13 februarie a. c. Extragerea I : 25, 54, 37, 15, 32, 57, 41, 29, 62 Fond de premii: 770.673 lei Extragerea a II-a : 2, 27, 68, 6, 58, 46, 71 Fond de premii: 716.320 lei.