Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)
1970-03-26 / nr. 70
/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE La Bucureşti, au început, miercuri dimineaţa, lucrările sesiunii a patra a celei de-a şasea legislaturi a Marii Adunări Naţionale. Marele sfat al ţării ia în discuţie documente de mare importanţă pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viaţă politică, economică şi socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, în cadrul cărora oameni ai muncii, specialişti în diverse domenii au făcut propuneri preţioase pentru perfecţionarea activităţii economice în vederea valorificării într-o măsură şi mai mare a resurselor materiale şi umane ale ţării. In actuala sesiune, deputaţii vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputaţii Marii Adunări Naţionale, precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. In lojile Marii Adunări Naţionale erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroşi corespondenţi ai presei străine. Ora 10. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului şi statului. In loja din dreapta au luat loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, Constantin Dragan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale. Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea şi controlul calităţii produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internaţională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat in prealabil în presă şi amplu dezbătut în organizaţiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătăţiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii şi al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuţia generală. Au luat cuvintul deputaţii: Ştefan Bobeş, prim-secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din judeţul Argeş, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracţie — Boldeşti, judeţul Prahova, Mihai Ubornyi, secretar al Comitetului judeţean — Harghita al P.C.R., Ioan Cotoţ, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iaşi, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din judeţul Constanţa, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrăţirea" din Oradea, Marcel Dobra, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna Gîrbov, judeţul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului judeţean Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările in şedinţa plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineaţa. Comisiile juridică: pentru industrie, construcţii şi transporturi; pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale; pentru consiliile populare şi administraţia de stat, pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) de bază ale noului sistem de sectorul circulaţiei In sectorul circulaţiei mărfurilor, ca de altfel în toate sectoarele de activitate, se experimentează noul sistem de salarizare. Elementele de bază ale noului sistem de salarizare în comerţ se deosebesc de cele ale sistemului anterior prin conţinutul lor şi prin direcţia lor mobilizatoare. Astfel, crescind rolul salariului tarifar ca element determinant al salariului total, este stimulată ridicarea nivelului de calificare profesională, iar obţinerea acestui deziderat înseamnă în primul rînd o temeinică cunoaştere a fondului de marfă, o capacitate autoritară de recepţie calitativă şi o permanentă şi atentă studiere a cererii de consum sub tripla ei manifestare, satisfăcută, în formare şi nesatisfăcută. Sporul de vechime, cointeresînd continuitatea în acelaşi loc de muncă, în particularităţile acestui sector apare ca element de importanţă sporită, facilitînd direct cunoaşterea de către lucrătorul din comerţ a clientelei sta-CORNEL CEUCA directorul Direcţiei comerciale judeţene bilite, dimensionarea sortimentală a ofertei de mărfuri în funcţie de nevoile acestei clientele, adaptarea suplă a acestei oferte la cerinţele excepţionale şi, în final, la stabilirea unor relaţii de conlucrare vînzătorclient, în aşa fel, încît actul de aprovizionare să poată exprima un aspect important al însăşi democratismului societăţii noastre. In noul sistem, începînd cu cadrele de conducere, cu corpul de tehnicieni-merceologi, şi terminînd cu lucrătorii din reţea, tot colectivul unei întreprinderi sau organizaţii comerciale este antrenat — cointeresat în sporirea fondului de marfă, diversificarea serviciilor, activizarea stocurilor, sporirea vitezei de circulaţie etc. Ne permitem să evidenţiem deja unele rezultate foarte semnificative din prima lună de aplicare a noului sistem. Astfel, cu toate greutăţile existente în anumite direcţii de organizare a fondului de marfă alimentar, la O.C.L. Alimentara din Tg.-Mu-reş volumul desfacerilor a cres- | cut în februarie 1970 faţă de a- a ceeași perioadă a anului 1969 cu 11,4 la sută. In cadrul preocupă- ' rilor pentru o mai bună apro- I vizionare, ca urmare a mobiliză- 9 rii fiecărui factor responsabil, ■ atît de la furnizori cît şi de la această organizaţie, au fost găsite soluţii de antrenare a unui volum de mărfuri suplimentare tocmai la produsele de bază. jj Treptele şi gradaţiile de salari- i zare stimulează lucrătorii din co- ■ merţ în obţinerea unor rezultate it cît mai bune în muncă. Acest ■ aspect este deosebit de impor- I tant întrucît în specificul secto- | rului circulaţiei mărfurilor func- "ţia de bază este aceea de vînză- | tor, respectiv ospătar. Plusul de adeziune, solicitudine şi respect , (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ITEAUA ROȘIE 4 pagini 30 de bani Anul XXII. Nr. 70 (3.735) Joi, 26 martie 1970 Cu planul trimestrial îndeplinit Colectivul Fabricii de geamuri din Tirnăveni a anunţat îndeplinirea, în ziua de 24 martie, a sarcinilor planului producţiei globale pe primul trimestru al acestui an. Pînă la finele lunii se preconizează o producţie suplimentară în valoare de 2,3 milioane lei reprezentînd peste 200.000 mp geam tras şi 700.000 butelii de sticle. îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor planului producţiei globale pe primul trimestru s-a anunţat şi de către colectivul întreprinderii de industrie locală din Tirnăveni,s Vremea Cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureș în cursul zilei de ieri a fost de 4 grade; la ora 12, temperatura era de 14 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea în general frumoasă și călduroasă, izolat averse slabe de ploaie. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3—10 grade, maximele între 13—20 de grade. Vînt slab pînă la potrivit din nord. Dimineața ceață locală. REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI MURES COMITETUL EXECUTIV DECIZIA Nr. 137/1970 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, In temeiul dispoziţiilor art. 23, aliniat 2, şi art. 47 din Legea nr. 57/1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: Articol unic. — Se convoacă Consiliul popular al judeţului Mureş în cea de-a V-a sesiune ordinară, la data de 31 martie 1970, ora 9, în sala de şedinţe din Tirgu-Mureş, strada Lungă nr. 91, cu următoarea ordine de zi: 1. Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean privind măsurile luate pentru asigurarea asistenţei medicale a populaţiei din judeţ. Coraportul comisiei permanente pentru învăţămînt, cultură, sănătate, asistenţă socială şi sport. 2. Darea de seamă a procurorului şef al Procuraturii judeţene Mureş, privitor la activitatea desfăşurată în anul 1969, Tîrgu-Mureş, la 20 martie 1970. Preşedinte, Secretar, NICOLAE VEREŞ AUREL TERO Sarcinile economice mari pe care le avem de realizat în acest an, impun cu necesitate — aşa cum sublinia plenara C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut — ca organele şi organizaţiile de partid să-şi îndrepte toate eforturile spre soluţionarea problemelor majore de care depinde îndeplinirea ritmică a planului de stat la toţi indicatorii, creşterea gradului de utilizare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor şi mijloacelor de transport, asigurarea la timp a aprovizionării tehnico-materiale, sporirea productivităţii, reducerea preţului de cost, a consumurilor specifice de materii prime şi materiale, folosirea completă a timpului de lucru. Cu alte cuvinte, munca de partid trebuie să fie îndreptată spre ceea ce este de primă importanţă, îndeplinirea şi depăşirea planului de stat. Ţinînd cont de acest obiectiv, Comitetul orăşenesc de partid Tîrnăveni a depus eforturi pentru cunoaşterea cît mai temeinică a complexelor sarcini ce revin organului nostru din acest ultim an al cincinalului, ţinînd cont şi de învăţămintele ce decurg din felul cum s-a desfăşurat activitatea economică în anul 1969. In acest an, unităţile economice din oraşul Tirnăveni, vor ajunge la o producţie industrială globală, cu aproape 400.000.000 lei mai mare faţă de 1969. Vom realiza cu 31,3 la sută mai multă producţie marfă, din care 27,3 la sută destinată exportului, vor fi date în funcţiune obiective industriale noi, iar altele, al căror debut a fost făcut în anul 1969, (cuptorul 5 carbid, instalaţia de bicromat de sodiu din Combinatul chimic, Uzina a IlI-a de geam tras de la Fabrica de geamuri) vor trebui să producă la întreaga capacitate. Sarcinile economice au fost larg dezbătute în şedinţele şi adunările organelor şi organizaţiilor de partid, în adunările generale ale salariaţilor, iar Biroul Comitetului orăşenesc de partid, ajutat de comisia economică, a analizat în mod detaliat cu conducerea fiecărei întreprinderi, toate problemele pe care le ridică planul pe 1970, astfel ca de la început să putem orienta eforturile organizaţiilor de partid spre ceea ce este de prim ordin, fiind ferm hotărîţi ca neajunsurile care s-au făcut simţite în anul trecut, să nu se mai repete. Despre ce anume este vorba? Combinatul chimic, Intreprinderea de industrie locală, Şantierul 508 construcţii au avut în cursul anului precedent perioade în care nu au realizat în mod ritmic şi la toţi indicatorii planul de producţie, datorită faptului că conducerile acestor întreprinderi „au tras semnalul de alarmă" abia după ce apăruseră fenomenele negative. Aceste aspecte negative din unele întreprinderi şi şantiere de construcţii au determinat întărirea prezenţei şi rolului comitetului orăşenesc de partid în conducerea economiei. Dacă ne-am limita însă numai la atît, la creşterea rolului comitetului orăşenesc — ceea ce e fără îndoială un lucru bun şi necesar — n-am face încă tot ce trebuie. De aceea, avînd în vedere necesitatea obiectivă a creşterii rolului conducător al partidului în raport direct cu mersul nostru înainte, ne străduim ca printr-un ajutor calificat, concret şi la timp acordat, să determinăm toate organizaţiile de partid de pe raza oraşului să înţeleagă această necesitate şi să o realizeze în activitatea lor zilnică. Adică, fiind vorba în materialul de faţă de probleme economice, să urmărească îndeplinirea sarcinilor — dar nu indiferent cum ci pe baza unei economicităţi ridicate — şi de la caz la caz, să intervină în analiza unor situaţii şi elaborarea unor soluţii adecvate. Cred că nu e greşit să reamintim din nou că pe baza sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, organele şi organizaţiile de partid, fiecare comunist, poartă răspunderea pentru modul cum se desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor în care lucrează. De aceea, pe lingă preocuparea de a dezbate cu toţi comuniştii, cu întreaga masă a salariaţilor a sarcinilor economice ale anului 1970, am adăugat-o pe aceea a sporirii exigenţei şi răspunderii tuturor comuniştilor şi cu atît mai mult a cadrelor de conducere, de la toate nivelele, cărora le revine sau (Continuare in peg. a 2-a) îndeplinirea exemplară a sarcinilor economice - preocupare principală a organizaţiilor de partid BALLAI ARPAD, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tirnăveni Sticlarii şi faianţarii sighişoreni au primit steagul roşu acordat celor mai buni Citim pe feţele acestor oameni, faianţari şi sticlari, muncitor ori inginer, maistru sau economist, satisfacţia deplină ce o trăim toţi după o muncă asiduă, nu cu puţine greutăţi şi incertitudini, dar cu atît mai valoroasă cu cît ea se soldează cu realizări pe măsura efortului. Şi, activitatea din anul trecut a colectivului COMBINATULUI DE STICLA ŞI FAIANŢĂ DIN SIGHIŞOARA a fost apreciată ca pozitivă, decernîndu-i-se steagul roşu şi diploma de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă pe anul 1969. La festivitatea de înmînare a înaltei distincţii au luat parte tovarăşii Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, Vaier Giurgiu, prim-secretar al comitetului municipal de partid Sighişoara, ing. Dorel Stinghe, director general în minister, Maga Alexandru, secretar al Uniunii sindicatelor pe ramură, Gheorghe Parajdi, secretar al Comitetului judeţean al sindicatelor. Realizările sînt într-adevăr deosebit de semnificative. Şi, oricît de lapidar ni se pare uneori graiul cifrelor, ele reflectă pe alt plan lupta cu timpul, preocuparea pentru constrîngarea consumurilor la limitele minime, respectarea tehnologiei de fabricaţie, dorinţa de a realiza produse care să ducă departe faima pricepuţilor lucrători sighişoreni. Faianţară au livrat în anul trecut peste 24 milioane bucăţi articole de faianţă menaj şi decorative, ceea ce a permis încadrarea încă din primul an în parametrii proiectaţi la noile obiective date în folosinţă. Numai în anul trecut la această secţie au fost introduse în producţie 30 de sortimente noi. Antrenaţi în întrecerea dintre fabrici, secţii şi sectoare, nici sticlarii nu s-au lăsat mai prejos, realizînd peste plan 130 milioane bucăţi sticle şi borcane pentru conserve. Activitatea sectorului mecanic, energetic şi termotehnic se poate aprecia mai puţin în cifre, totuşi ea se concretizează în menţinerea în stare de funcţionare a tuturor utilajelor, instalaţiilor şi aparatelor de măsură şi control. Articolele de faianţă menaj, îndeosebi, se bucură azi de aprecierea unanimă a beneficiarilor interni şi externi. In anul trecut, pe pieţele a peste 14 ţări — unele cu vechi tradiţii în prelucrarea ceramicii __ s-au livrat cu 30 la sută mai multe produse decit era planificat. Este o cifră care semnifică fără îndoială, înaltul grad de execuţie, talentul şi valenţele artistice ale acestui colectiv. La fabrica de sticlă plănul de export a fost depăşit, de asemenea, cu peste 8,8 milioane bucăţi. Iată doar cîteva din cifrele care atestă convingător că bilanţul pozitiv al anului trecut este rezultatul firesc al unei activităţi desfăşurată cu rîvnă şi pasiune de toţi salariaţii combinatului. Iată criteriile, tot atît de convingătoare, care au determinat acordarea înaltei distincţii de întreprindere fruntaşă pe ramură în întrecerea socialistă. Şi nu mai puţin semnificativ este faptul că toţi cei care au luat cuvintul la adunarea festivă prilejuită de acest eveniment, după ce au arătat că locul cîştigat vine să încununeze munca tuturor, au subliniat că întregul colectiv este hotărît să muncească şi mai bine, să traducă in viaţă sarcinile trasate de partid, să ridice mai sus prestigiul şi faima întreprinderii şi, astfel, să păstreze steagul roşu care astăzi a poposit în mijlocul lor. Totodată, s-a reţinut necesitatea continuării pe mai departe a activităţii productive din prmele 2 luni ale acestui an — cînd toate sarcinile au fost îndeplinite — prin noi măsuri privind organizarea raţională a producţiei şi a muncii, prin întărirea disciplinei, ordinei şi răspunderii tuturor angajaţilor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. In încheiere, adunarea festivă a hotărît cu entuziasm să se trimită Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, o telegramă în care se exprimă încă o dată voinţa colectivului de a da viaţă sarcinilor de plan şi angajamentelor luate în acest an, creînd condiţii optime pentru trecerea la înfăptuirea prevederilor cincinalului următor. M. BARDAŞANU m m m, $ *Jjî; * * Wmâ JH m SIGHIŞORENII PREIAU ÎNALTA DISTINCŢIE