Steaua Roşie, martie 1970 (Anul 21, nr. 49-74)

1970-03-31 / nr. 74

Anul XXII. Nr. 74 (3.739) Marţi, 31 martie 1970 4 pagini 30 de bani Dezbateri la „masa rotundă** întărirea ordinei, disciplinei şi răspunderii pe şantierele trustului Constructorii T.C.M. Mureş sunt angajaţi in anul 1970 la înfăptui­rea unor obiective industriale şi social-culturale de mare însemnă­tate. Accelerarea ritmului de exe­cuţie pe şantiere, executarea unor lucrări de înalt nivel calitativ, care să fie predate la termen sau înain­te de termen, cel din partea între­gului colectiv ordine, disciplină și mare răspundere în întreaga acti­vitate. Zilele trecute, în cadrul trustului au fost organizate dezbateri la „masa rotundă" pe tema: „întări­rea ordinei, disciplinei şi răspunde­rii pe şantiere". La dezbaterea or­ganizată de comitetul sindicatului şi comitetul de direcţie al trustului, sub conducerea comitetului de partid, au participat mem­bri ai comitetului de partid, cadre de răspundere din conducerea trustului, preşedinţi ai secţiilor sin­dicale, fruntaşi în întrecerea socia­listă, maiştri. Prin analiza aspectelor esenţiale ale muncii pe şantiere, prin fruc­tuosul schimb de opinii şi prin combativitatea cu care au fost dez­văluite actele de indisciplină de la unele puncri de lucru, dezbaterea va avea o înrîurire însemnată asu­pra organizării şi disciplinei muncii în construcţii. In intervenţiile pe care le pre­zentăm sintetic în continuare, s-au făcut propuneri valoroase pentru perfecţionarea activităţii pe şantie­re, pentru utilizarea integrală a timpului de lucru. Cîndea Vasile, preşedintele co­mitetului sindicatului pe trust: — O condiţie de bază a realizării sarcinilor planului pe 1970 şi a angajamentelor este întronarea u­­nui înalt spirit de disciplină şi răs­pundere pe toate şantierele, la toa­te locurile de muncă. Aceasta este cu atît mai necesar cu cit în cadrul trustului continuă să se piardă sute de ore din timpul de lucru. Brezeanu Vasile, jurisconsult la T.C.M.: — Luarea în dezbatere a acestei teme are o semnificaţie deosebită. Astfel, Marea Adunare Naţională a votat Legea organiză­rii şi disciplinei muncii în unităţile socialiste de stat, un act juridic de mare însemnătate economică, poli­tică şi etică. Legea va juca un rol esenţial in acţiunea pe care conducerea trus­tului a stabilit-o pentru întărirea disciplinei şi răspunderii. Aplicarea ei este cu atît mai importantă cu cit stabileşte că fără o organizare temeinică nu putem vorbi nici de o disciplină a muncii. Normele stabilite de noua regle­mentare vor determina ridicarea gradului de disciplină în unităţile noastre şi întărirea raporturilor în­tre conducerea trustului şi salariaţi. Szatmári Carol, preşedintele co­mitetului sindicatului la Grupul nr. 1: — întronarea unei discipline fer­me depinde în mare măsură de ca­pacitatea noastră de a conduce şi organiza şi de tăria morală a co­lectivului care este chemat de a supune dezbaterii pe cei care nu-şi fac datoria. La noi au fost criticate cazurile celor care absentau, mai ales după zilele de salariu. Cu toate acestea avem şi acum situaţii care generează pierderi din timpul de lucru. Din cauza trans­portului muncitorilor, a defectării unor utilaje sau a lipsei altora, din cauza concediilor fără plată, a­­vem destule pierderi. lată deci di­recţiile în care trebuie să acţionăm cu energie. Potcoavă Ioan, organizator de grupă sindicală la Grupul nr. 1: „ Transportul muncitorilor nu este pus la punct. Astfel, este suficient ca un singur autobuz al I.T.A. să întîrzie şi s-a dezorganizat activita­tea a 2—3 brigăzi. In acelaşi timp utilajele nu sunt deservite bine. Dis­tanţele de transport fiind mari iar drumurile spre Mădăraş, Ercea etc. fiind impracticabile, autobaza I.T.A. refuză să mai încheie con­venţia cu noi. Mircea Birău, directorul trustului: — Au fost şi cazuri cind autobuze­le au întîrziat mult. roicoaaă Ioan. — ir. iîua de 19 martie cursa de la Mădăraş, în loc să sosească la ora 7 a ajuns abia la ora 8,45. In acest fel muncitorii GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 2-a) La Şincai Acţiune reuşită pentru evita rest inundaţiilor Pe o porţiune de peste 3,5 km, canalele săpate în vederea desecă­rii Văii Comlodului, din zona co­munei Şincai, au fost deteriorate, rupte de ape. La chemarea orga­nelor locale de partid şi de stat peste 200 de ţărani cooperatori şi alţi salariaţi din localitate au par­ticipat la refacerea acestui canal. In nota telefonică transmisă de Pe­tru Cioloboc, instructor al U.J.C.A.P. Mureş, se arăta că acţiunea de stăvilire a apelor s-a încheiat cu succes în numai cîteva ore. Prin a­­ceasta s-au ferit de inundaţii peste 35 de hectare de fîneţe şi teren arabil. Tot în aceeaşi zi s-a reuşit să se repare un pod peste Comlodi şi drumul pe o lungime de 500 m ce face legătura între gara C.F.R. şi sectorul zootehnic al C.A.P. Astfel se asigură legătura între aceste două puncte. Valoarea normelor de muncă economisite prin faptul că aceste lucrări s-au făcut prin mun­că patriotică, se ridică zece mii lei. După felu­la peste cum au muncit cu acest prilej, merită a fi scoşi în evidenţă deputaţii Cristea Ştefan senior, Ştefan Traian, Iosif Silvia, Fekete Ludovic şi alţii. “ la Viena Creaţia tehnică sighişoreană a urcat în luna mărţişorului ’70 pe cea mai înaltă treaptă a performanţelor internaţionale. La tra­diţionalul Salon Internaţional de Invenţii, din cadrul Tîrgului de primăvară de la Viena, România s-a remarcat şi în 1970 prin inven­ţii de mare prestigiu. De o deosebită apreciere s-a bucurat invenţia: „Semiautomat pentru decorarea produselor ceramice prin pulveri­zare", concepută de tehnicianul Nicolae Dragomir, din cadrul Com­binatului de sticlă-faianţă Sighişoara. Invenţia a primit la Viena „Marea medalie de aur“ („Die grosse me­­daille in gold"), una dintre cele mai mari distincţii ale salonului. Ea încununează munca plină de dăruire a lui Nicolae Dragomir, care s-a afirmat constant prin perseverenţa cu care a promovat şi pro­movează noul în combinat. In mijlocul unui colectiv de inovatori şi inventatori animaţi de dorinţa de a perfecţiona continuu tehnica cu care lucrează, inventa­torul Dragomir a găsit un teren propice de afirmare. Acesta a fost elementul esenţial pe care a ţinut să-l sublinieze inventatorul, la care a adăugat faptul că maşina a fost atît concepută ci­ şi reali­zată în combinat. Muncitorii Eugen Medrea, Reul Fritz şi Petru Ro­tar au stăruit zile în şir asupra fiecărui organ al semiautomatului, l-au şlefuit cu migală şi răbdare, dîndu-i fineţea unei piese de cea­sornic. întregul lor efort a fost răsplătit în aceasta competiţie interna­ţională a tehnicii cu o distincţie care le ridică nemăsurat prestigiul. Semiautomatul este caracterizat şi recomandat prin performan­ţele ridicate în funcţionare. El are o productivitate foarte mare şi aplică permanent un strat uniform de colorant. Acest lucru este deosebit de preţios, întrucît emailurile transparente aplicate neuni­form dau nuanţe neuniforme. De remarcat este şi economia de materiale pe care o realizează, întrucît semiautomatul nu pulverizează colorant fără obiect (farfurie sau ceaşcă). Prin faptul că depozitul de lac culisează intr-un locaş, are avantajul că urmăreşte profilul produsului aflat în procesul de pul­verizare. ,, Aşa cum arăta autorul invenţiei, atunci cind imra in procesul tehnologic ceşti cu farfurii, maşina pulverizează cu o deosebită pre­cizie perechile de produse, iar furca de extracţie depune intercala pe bandă o farfurie, o cană, fără a mai fi necesar ca muncitorul să le numere la sfîrşit. El îndeplineşte doar simpla operaţie de a te împerechea pe măsură ce apar pe bandă. Toate aceste calităţi îi conferă semiautomatului originalitate, du­blată de o mare eficienţă economică, înalta distincţie acordată invenţiei, cum bine remarca autorul, reprezintă pentru colectivul combinatului, pentru el, un puternic stimulent spre creaţii tehnice originale şi amplica nemăsurat de mult cutezanţa şi îndrăzneala promotorilor noului. Distincţia este un preţios îndemn pentru minunatul colectiv al combinatului de a urca cu ambiţie spirala progresului tehnic şi ştiinţific. B. GHEORGHE N bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs bs Invenţia „Semi­automat pentru decorarea produ­selor ceramice prin pulverizare", distinsă la Viena cu „Marea meda­lie de aur". (Foto: C. SZÁSZ) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ ! TEJJUjl ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Combinatul siderurgic din Galaţi NOI AGREGATE TEHNOLOGICE INTRATE IN FUNCŢIUNE In cadrul planului de extinde­re a laminorului de tablă groa­să de la Combinatul siderurgic din Galaţi, cu o nouă capacita­te de 400.000 tone, în zona de ajustaj au intrat în funcţiune primele două agregate tehnolo­gice: un cuptor cu propulsie, care poate încălzi 100 tone la­minate pe oră şi un pat de ră­cire de 900 mp. Controlul funcţionalităţii aces­tora şi coordonarea regimului tehnologic sunt asigurate de la un dispecerat centralizat, prin mijloace complet automatizate. In continuare, se lucrează la montajul grupului de foarfeci, ca­racterizat de posibilitatea reglă­rii de la distanţă a unghiurilor de tăiere, pentru diferite mărimi şi forme. Tot aici se lucrează la montajul maşinii de îndreptat, a patului de transfer pentru table, la stivuitorul mecanizat şi mij­loacele de ridicare şi încărcare ale sectorului. Prin intrarea în funcţiune a întregului grup de agregate, sectorul de ajustaj al laminoru­lui va satisface cu mai multă o­­perativitate cerinţele de diversi­ficare a producţiei de 1 milion tone tablă. (Agerpres) ÎN APRILIE. Festivalul naţional al artei studenţeşti In cursul lunii aprilie, Comitetul Executiv al U.A.S.R. organizează Festivalul naţional al artei studen­ţeşti, manifestare tradiţională care îşi propune să valorifice resursele artei populare, dramaturgiei şi mu­zicii româneşti, să promoveze crea­ţia originală şi să stimuleze mişca­rea artistică studenţească. Formaţiile participante, cuprin­­zînd peste 2.000 de studenţi, au fost selecţionate in cadrul festiva­lurilor desfăşurate la nivelul cen­trelor universitare­­.lui finergo Ba­­ră. Ediţia 1970 a Festivalului naţio­nal al artei studenţeşti va avea loc în următoarele centre universitare: Braşov: 3—5 aprilie, Festivalul tea­trelor dramatice şi de poezie: Ti­mişoara: 10—12 aprilie, Festivalul formaţiilor de muzică uşoară şi de estradă: Cluj: 17—19 aprilie, Festi­valul şi colocviul de folclor: Iaşi: 24—26 aprilie, Festivalul formaţiilor corale şi instrumentale; Bucureşti: 5—20 aprilie, Salonul studenţesc de primăvară: 23—26 aprilie coloc­viul de literatură. Juriile, avînd ca preşedinţi pe: Dina Cocea, artistă emerită, Geor­ge Grigoriu, membru în Biroul U­­niunii Compozitorilor, prof. dr. do­cent Mihai Pop, directorul Institu­tului de etnografie şi folclor, prof. univ. Achim Stoia, rectorul Conser­vatorului de muzică „George Enes­­cu" din Iaşi, conf. univ. dr. Gheor­­ghe Achiţei, rectorul Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu" din Bucureşti, prof. dr. docent Dimitrie Păcuraru, decanul Facultăţii de limba şi literatura română din Bu­cureşti, vor fi formate din persona­lităţi ale vieţii artistice şi culturale, reprezentanţi ai Consiliului U.A.S.R., ai Ministerului Invăţămintului, Co­mitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, redactori ai presei studenţeşti. Formaţiile studenţeşti vor susţine, în afara concursului, spectacole în oraşele care găzduiesc Festivalul, în centrele muncitoreşti şi localită­ţile învecinate. Comitetul Executiv al U.A.S.R. va acorda premii formaţiilor şi solişti­lor laureaţi, urmînd ca la sfîrşitul festivalului să se organizeze în Bu­cureşti un spectacol festiv. (Agerpres) ed iy"r'w/ I jjf I f E | Printre cele mai moderne utilaje puse în funcţiune recent la I.R.U.M. Reghin este şi această maşină de înalt randament pentru rectificat roţi dinţate. Nave rapide pe linia fluvială Calafat - Turnu-Severin Direcţia generală a navigaţiei civile „Navrom" a deschis o nouă linie fluvială de pasageri pe itine­­rariul Calafat — Cetate — Gîrla Mare — Ostrovul Mare — Crivina — Batoţi — Tr.-Severin. Plecarea din Calafat are loc în fiecare zi la ora 6:00, iar sosirea în Tr. Severin la ora 9,00. A doua cursă are ple­carea din Tr. Severin la ora 16,00 şi sosirea la Calafat la ora 19,00, întoarcerea fiind în ziua următoare. Duminică, vasele respective sunt destinate excursiilor în această zo­nă şi în cea de la Porţile de Fier şi Cazane. Pe traseul respectiv, „Navrom" a pus în circulaţie navele rapide „Steaua" şi „Fulger" cu o viteză de croazieră de 60 km pe oră. (Agerpres) Construcţii noi 9 la Odorheiul Secuiesc Zilele acestea, municipiul Odor­heiul Secuiesc şi-a lărgit perimetrul industrial cu o nouă şi modernă unitate. Este vorba de intrarea în funcţiune a fabricii care, în prima etapă, va produce anual 1.000 to­ne de aţă de cusut. In prezent con­structorii şantierului Harghita din cadrul Trustului Braşov şi-au con­centrat eforturile asupra lucrărilor din cea de-a doua etapă de dez­voltare a acestui obiectiv, etapă care urmează să se încheie la ju­mătatea anului. In viitoarele capa­cităţi, întreprinderea va realiza două noi produse: aţa de poliester şi aţa de bumbac cu miez de poli­ester,­­produse ce vor­ fi repozate pentru prima oară în ţară. (Agerpres).. „RELAŢII“ pe bază de abuz, in dauna avutului obştesc Conducătorii cooperativelor agri­cole şi în special preşedinţii şi in­ginerii au menirea de a contribui prin întreaga lor activitate la dez­voltarea cooperativei, la apărarea averii obşteşti şi, implicit, la creş­terea nivelului de viaţă al membri­lor cooperatori, îndeplinirea aces­tui deziderat impune celor care de­­ Su­­­ţin funcţii de atari răspunderi în viaţa satului un întreg şir de obli­gaţii: respectarea legilor statului, a normelor statutare, a hotărîrilor a­­dunării generale, a principiului muncii colective, a tuturor indica­ţiilor date de forurile superioare. Majoritatea conducătorilor C.A.P. respectă aceste norme şi principii, îşi îndeplinesc cu cinste mandatul dat de obşte, făcînd tot ce le stă în putinţă pentru dezvoltarea uni­tăţilor pe care le conduc. Sînt însă şi cazuri cînd unii conducători, ui­­tînd de obligaţiile pe care le au, văd în funcţie nu o îndatorire de muncă ci, exclusiv, o sursă de drepturi, un mod de a dispune şi hotărî, după bunul lor plac, asupra averii obşteşti. Renunţarea la con­ducerea colectivă a cooperativei înseamnă, de fapt, înlăturarea treptată a democraţiei­­cooperatis­­te, a controlului din partea consi­liului de conducere şi a adunării generale, adică instaurarea în C.A.P. a arbitrarului şi a bunului plac ca o regulă de conduită. De­sigur, ţăranii cooperatori, dintr-un spirit de sănătoasă responsabili­tate, iau o atitudine fermă faţă de asemenea manifestări, care ame­ninţă sau lovesc în avutul obştesc, în interesele cooperatorilor. Tocmai dintr-un spirit sănătos de responsa­bilitate a unor cooperatori s-au descoperit, nu de mult, la C.A.P. Pogăceaua anumite nereguli da­torate abuzului de funcţie din par­tea preşedintelui şi inginerilor din C.A.P. şi a altor persoane cu munci de răspundere din afara unităţii. Despre ce este vorba? In repetate rinduri s-a atras atenţia că este in­terzis să se vîndă din C.A.P., cu preţ redus, persoanelor particulare, animale sau alte produse agricole. Cu toate acestea, preşedintele C.A.P. Pogăceaua, împreună cu inginerul şef, fără a se consulta cu organele locale sau cu cele ierar­hic superioare, şi fără acordul con­siliului de conducere (nemaivorbind de aprobarea forului suprem al C.A.P. — adunarea generală), au dispus cu de la sine putere vînza­­rea cu preţ redus a 23 porci, dife­ritelor persoane particulare. Fapta este cu atît mai gravă, cu cît, chiar persoane cu diferite funcţii de răs­pundere au acceptat să cumpere şi prin funcţiile ce le ocupă au in­ T. DUMBRAVEANU (Continuare în pag. a 2-a) N­ ­­n lucru trebuie să fii aşa de necăjit? Ai şi tu , pe parcurs, se vor găsi soluţii adecvate şi ... Şi pentru atîta răbdare că, probabil atunci o să ai din nou costumul curat ! Oricit m-am străduit însă să-mi consolez prietenul care se mntor-­­ cea dezamăgit de la secţia de curăţătorie chimică a cooperativei „ Textila Mureş“ din Tîrgu-Mureş, să-l fac să înţeleagă ca nu e el singurul care face cale întoarsă, cu hainele în braţe, n-am reuşit ! _ Care soluţie, domnule? - îmi zice. Anul trecut mi-am palat­­ costumul cu grăsime şi cînd l-am dus la curăţat, nu mi l-a primit , că nu iese grăsimea. Acum, pe ăsta care-1 port în braţe, l-am patat cu cerneală, din cauza unui stilou defect, care s-a descurcat un bu­zunar, si nu voi-1 primeşte. . . Dacă grăsime nu curăţă, cerneală iarăşi nu, macar ca cerneala face parte chiar din familia chimicalelor, atunci, spune dumneata, ce curăță dînșii? Probabil hainele pe care încă nici macar nu le-am îmbrăcat. . se umplură de lacrimi, ca unui elev din clasele I mici, pe care l-a prins „tovarășa" copiind de la vecinul de banca.­­ ION SIMA s

Next