Steaua Roşie, mai 1970 (Anul 21, nr. 101-126)

1970-05-30 / nr. 125

^ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___________|____________Simbata, 30 mai 1970__________ | 4 pagini, 30 de bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL IALOMIŢA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞII PAUL NICULESCU-MIZIL ŞI ILIE VERDEŢ AU FĂCUT IERI O VIZITĂ DE LUCRU ÎN JUDEŢUL IALOMIŢA. SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI ŞI CEILALŢI CONDUCĂTORI DE PARTID ŞI DE STAT AU VIZITAT LUCRĂRILE CE SE DESFĂŞOARĂ ÎN INCINTA ÎNDIGUITĂ BORCEA PENTRU A STĂVILI APELE DUNĂRII ÎN CREŞ­TERE, PRECUM ŞI ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE, UNITĂŢI AGRICOLE DE STAT ŞI COOPERATISTE, AU STABILIT LA FAŢA LOCULUI MĂSURILE CE TREBUIE LUATE ÎN CONTINUARE PENTRU APĂRAREA DE INUNDAŢII, PENTRU RIDICAREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE LA NIVELUL ŞI CERINŢELE IMPUSE ACESTUI ULTIM AN AL CINCINALULUI. MII ŞI MII DE OAMENI AU ÎNTÎMPINAT PE CONDUCĂ­TORII DE PARTID ŞI DE STAT CU UN PUTERNIC ENTUZIASM, I-AU ACLAMAT ÎNDELUNG, EXPRIMÎNDU-ŞI DRAGOSTEA, ÎNCREDE­REA NEŢĂRMURITĂ FAŢĂ DE PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, HO­TĂRÎREA LOR FERMĂ DE A CONTRIBUI CU TOATE FORŢELE LA RE­CUPERAREA GRABNICĂ A DAUNELOR PRICINUITE DE CALAMITĂŢI, PENTRU A ÎNDEPLINI PLANUL DE ACEST AN, ASIGURÎND ASTFEL O TEMELIE TRAINICĂ VIITORULUI CINCINAL încă de la primele ore, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat, se îndreaptă spre meleagurile ia­­lomiţei. Sub ochiul de lumină al ferestrelor elicopterului, totul se vede foarte bine: cîmpii întinse, învăluite în verdele crud al griu­lui şi porumbului. Pe măsură ce ne apropiem de pămînturile ialomiţene, apar ici­­colo, pe cîmpurile pline de rod, ochiuri de apă, mai mari, tot mai mari, pînă cînd cuprind în viitoa­rea lor sate, şosele, livezi. Lunca, Brăiliţa, Piua Petrii — trei sate se succed aproape uni­te de apele lalomiţei, refuzate de prea plinul Dunării. Elicopterul aterizează chiar în această zonă, pe un drumeag înălţat, unde apele nu au putut ajunge. Sîntem în faţa sediului fermei nr. 4 a întreprinderii agri­cole de stat Vlădeni — mare uni­tate de producţie, ale cărei pă­­mînturi se află in zona îndiguită dintre Dunăre şi Braţul Borcea. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat au sosit aici tovarăşii Vasile Ma­rin, prim-secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., I. Manţ, secretar general al Minis­terului Agriculturii şi Silviculturii, inginerul Valentin Georgescu, di­rectorul I.A.S. Secretarul general al partidului se interesează de măsurile care au fost luate pentru apărarea a­­cestei incinte îndiguite, de situa­ţia actuală. Se porneşte de îndată, la bor­dul unei şalupe, la cercetarea stă­­rii digului care împrejmuieşte o­­goarele întreprinderii, ferindu-le de năvala apelor. Cît vezi cu ochii, de-a lungul malului Borcei, mii şi mii de saci de polietilenă plini cu nisip sau pămînt, stivuiţi cu grijă, în unele locuri depăşind înălţimea de 1 metru. De fapt, digul adevărat nu se mai vede, apele sunt demult la înălţimea sa. De cîteva zile, cota undelor Borcei este de 714 centi­metri, cea mai înaltă cunoscută pînă acum. Zona Vlădenilor este, din toate cele 100.000 hectare ameninţate de ape în incinta îndiguită dintre fluviu şi Borcea, cea mai pericli­tată. Se lucrează la Gura Sălta­­vei, la fel, la Ţipirigelu, la Repe­­joru, oriunde digul se află mai puţin sigur. La unul din aceste puncte, şalupa pe care se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu a­­costează. Muncitori, ostaşi, femei şi bărbaţi se opresc o clipă din lucru şi salută cu toată dragos­tea, cu zîmbete vădind un puter­nic optimism, pe secretarul gene­ral al partidului, care se opreşte la mulţi dintre ei, le spune cuvin­te de îmbărbătare, elogiindu-le e­­fortul, izvorit dintr-un profund pa­triotism, de a salva bogatele re­colte pe care le vestesc aceste pămînturi pentru a căror renaşte­re s-au cheltuit atîta trudă şi bani, indică măsurile care trebuie luate în continuare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi felicită­ şi le ureaza succes. Comandantul trupelor care aju­tă la înălţarea digului, genera maior Gheorghe Briceag, prezintă secretarului general al partidului un scurt raport în care subliniază voinţa de neclintit a ostaşilor de a fi alături de întregul popor şi aceste momente de încordata luptă. Aparatul de zbor aterizează în zona industrială a Călăraşilor. Mii de oameni ai muncii din oraş ,­ din comunele apropiate, aflînd de vizita secretarului general al par­tidului, au venit aici să-l întîm­­pine. Este o atmosferă entuziastă. Primul secretar al Comitetului mu­nicipal Călărași al P.C.R., Ion Si-­Continuare în pag. a 3-a) Dragi tovarăși, Doresc în primul rînd să vă a­­dresez dumneavoastră, locuitorilor oraşului Slobozia şi ai întregului judeţ Ialomiţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii noastre so­cialiste. (Aplauze puternice, urate). Am vizitat astăzi lucrările ce se desfăşoară de mai multe zile pe malul Dunării pentru a face faţă apelor în creştere ale fluviului. Am rămas foarte plăcut impresionaţi şi sîntem satisfăcuţi de hotărîrea, ab­negaţia şi eroismul cu care oame­nii muncii, ostaşii, membrii forma­ţiunilor patriotice şi tineretul din detaşamentele de pregătire mili­tară, — inclusiv studenţii veniţi din Bucureşti — acţionează pentru a asigura consolidarea şi înălţarea digurilor, pentru a salva de la inundaţie zeci de mii de hectare, pentru a apăra recolta. Sunt con­vins că lucrările realizate, munca pe care o desfăşuraţi vor fi încu­nunate de succes, că şi în acest judeţ — ca, de altfel, şi în alte părţi ale ţării — vom reuşi să fa­cem faţă situaţiei, să învingem pe­ricolele pe care le provoacă furia apelor. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi că am avut — şi a­­vem încă — inundaţii în multe zo­ne ale patriei noastre, acestea au provocat pierderi deosebit de gre­le, atît populaţiei din oraşe şi sate, cît şi întreprinderilor, unităţilor a­­gricole, economiei noastre naţio­nale. Dar trebuie să menţionez că datorită măsurilor ce s-au luat, muncii eroice desfăşurate zi şi noapte de zeci şi sute de mii de cetăţeni ai patriei noastre, s-au e­­vitat pierderi şi mai mari. De aceea, doresc să adresez şi cu a­­cest prilej, mulţumiri şi felicitări atît celor care, în zona Dunării continuă să se lupte cu apele, cît şi celor care în întreaga patrie au desfăşurat o muncă titanică zăgă­­zuind, în măsura posibilului, sti­hiile naturii. (Aplauze puternice, prelungite). Desigur, tovarăşi, nu are rost să vorbim doar despre ceea ce a fost. Fără îndoială, alta ar fi fost situa­ţia dacă am fi avut o primăvară bună. Dar răspunzînd într-un sin­gur glas, într-o deplină unitate de voinţă şi de acţiune, întregul nos­tru popor luptă în continuare pen­tru a stăvili apele, pentru a înlă­tura pagubele provocate, a reface locuinţele, întreprinderile, institu­ţiile, cooperativele, pentru a asi­gura desfăşurarea normală a acti­vităţii. Menţionez că, de pe acum, cea mai mare parte a întreprinde­rilor, cooperativelor şi instituţiilor din zonele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, şi-a reluat activitatea; multe din ele lucrează cu întreaga capacitate. (Aplauze puternice, prelungite), întregul nostru popor a răspuns chemării partidului, ajutînd la re­facerea grabnică a bunurilor dis­truse, la reluarea cursului normal al activităţii, la ajutorarea celor care au fost loviţi de calamităţi. S-au strîns sute şi sute de milioane de lei, s-au donat îmbrăcăminte, alimente, mii şi mii de oameni au mers în localităţile sinistrate spre a contribui la repunerea în pro­ducţie a unităţilor de producţie. Vor începe, în curînd, chiar în zi­lele următoare, lucrările de recon­strucţie a locuinţelor. Aşa cum aţi văzut din Hotărîrea publicată as­tăzi în presă, printre celelalte mă­suri adoptate s-a hotărît ca 5.000 de apartamente să fie construite peste plan, din contribuţia statu­lui, în oraşele care au avut de su­ferit. (Aplauze puternice, ura­­le, se scandează „Ceauşescu- Ceauşescu!"). Desigur, tovarăşi, şi pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obţinute în con­strucţia socialistă, în creşterea bu­năstării poporului s-au evidenţiat unitatea şi hotărîrea de muncă a naţiunii noastre socialiste: această unitate nu s-a manifestat însă nici­odată cu atîta tărie — aş putea spune — ca în aceste zile grele. A­­ceasta este o dovadă a nivelului înalt de conştiinţă a naţiunii noas­tre socialiste, a hotărîrii întregului popor ca, stricns unit în jurul parti­dului, să facă totul pentru a în­vinge orice greutăţi, pentru a asi­gura edificarea în ritm tot mai in­tens a socialismului, victoria comu­nismului în România. (Aplauze pu­ternice, urale; se scandează: „Ceauşescu-P.C.R. I"). Avem convingerea că, datorită măsurilor luate, angajamentelor asumate de clasa muncitoare, de ţărănime, de intelectualitate, de bărbaţi, femei, tineri şi vîrstnici de a asigura prin muncă intensă o producţie sporită, recuperarea pier­derilor din unităţile care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, sarcinile de plan pe acest an vor fi în întregime realizate în indus­trie; avem, de asemenea, perspec­tiva ca prin muncă intensă şi în agricultură, cu toate greutăţile provocate de calamităţile naturale, să obţinem o recoltă bună. Sîntem încredinţaţi că lucrătorii din agri­cultură, cooperatorii, inginerii, vor face totul pentru a recupera pagu­bele şi a asigura o bună recoltă în acest an. (Aplauze puternice, u­­rale; se scandează: „Ceauşescu- P.C.R."). Am vizitat în judeţul dumnea­voastră două întreprinderi indus­triale, precum şi o întreprindere a­­gricolă de stat şi o cooperativă a­­gricolă. Am constatat că şi în a­­cest judeţ — ca de altfel în întrea­ga ţară — oamenii muncii desfă­şoară o activitate însufleţită, plină de elan, pentru a-şi îndeplini obli­gaţiile, pentru a contribui la învin­gerea greutăţilor provocate de ca­lamităţi. De asemenea, am con­statat cu bucurie că lucrătorii din agricultură, cooperatorii au obţinut rezultate bune, că, în general, pe cîmpiile Bărăganului, recolta se prezintă bine. Avem convingerea că oamenii muncii din judeţul Ia­lomiţa — muncitori, ţărani şi inte­lectuali — îşi vor aduce din plin contribuţia la realizarea planului pe acest an, la învingerea greută­ţilor, şi — în acest fel — la asigu­rarea mersului înainte al patriei noastre socialiste. (Aplauze puter­nice, urale). Doresc să adresez fe­licitări tuturor muncitorilor din ju­deţul Ialomiţa, ţăranilor coopera­tori, lucrătorilor din agricultură, in­telectualilor, şi să le urez noi suc­cese în activitatea lor. (Aplauze puternice, urale). Fireşte, tovarăşi, în aceste săptă­­mîni ne-am concentrat mult atenţia şi eforturile pentru învingerea greutăţilor provocate de calamită­ţile naturale. Dar, totodată, ne-am preocupat şi ne preocupăm ca a­­ceste greutăţi, aceste calamităţi, să nu influenţeze activitatea din cele­lalte părţi ale ţării. Dimpotrivă, căutăm să organizăm in aşa fel munca încît, în ansamblu, să asi­gurăm desfăşurarea în condiţii cît mai bune a activităţii economice şi sociale. Facem acest lucru convinşi că succesele pe care le obţinem în construirea socialismului, în ridica­rea bunăstării poporului nostru, reprezintă o contribuţie concretă la dezvoltarea şi întărirea sistemu­lui mondial socialist, la creşterea influenţei socialismului în întreaga lume. (Aplauze puternice, prelun­gite). Preocupîndu-ne în mod susţi­nut de dezvoltarea construcţiei socialiste în patria noastră, noi am considerat şi considerăm, tot­odată, necesar să ne aducem contribuţia activă la dezvoltarea colaborării cu ţările socialiste, cu partidele comuniste şi muncito­reşti, cu mişcarea antiimperialistă. După cum cunoaşteţi, chiar în a­­ceastă perioadă am avut în Bucu­reşti multe întîlniri cu şefi de sta­te, cu reprezentanţi ai altor ţări, cu conducători şi delegaţi ai al­tor partide şi mişcări de elibera­re naţională; am mers, de ase­menea, la Moscova, considerînd că nu putem neglija problemele internaţionale chiar în condiţiile greutăţilor pricinuite de inundaţii. Dimpotrivă, tocmai datorită faptu­lui că există o asemenea situaţie, trebuie să dezvoltăm o activitate internaţională mai intensă, con­vinşi că solidaritatea şi unitatea tuturor popoarelor, a tuturor for­ţelor progresiste constituie o ga­ranţie a mersului înainte, a asi­gurării păcii. (Aplauze puternice, prelungite). Noi nu am uitat nici în aceste zile că în diferite părţi ale globu­lui pămîntesc continuă războiul, că este necesar să acţionăm, să facem totul pentru a se pune ca­păt politicii de dominaţie şi dic­tat, colonialismului, pentru a im­pune în viaţa internaţională re­laţii de colaborare şi înţelegere, principiile deplinei egalităţi în drepturi, ale respectării indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, dreptul fiecărui popor de a-şi hotărî soarta aşa cum o doreşte. Sîntem convinşi că aceste principii vor triumfa. (Aplauze puternice). Imbinînd preocupările naţionale cu cele internaţionale, partidul şi poporul nostru îşi îndeplinesc ast­fel atît obligaţiile faţă de ele în­­şile, cît şi faţă de mişcarea comu­nistă şi muncitorească internaţio­nală, de cauza socialismului, a păcii şi progresului în lume. In felul acesta demonstrăm că între interesele naţionale şi solidarita­tea internaţională există o strînsă unitate, că numai îmbinînd în mod armonios preocuparea faţă de problemele naţionale — asigu­­rînd creşterea bunăstării şi dez­voltarea socialismului în propria ţară — cu solidaritatea interna­ţională, noi ne facem datoria de detaşament al mişcării comuniste, al forţelor păcii din întreaga lu­me. (Aplauze puternice). Doresc să aduc, şi cu acest prilej, mulţumiri tuturor statelor care, în aceste zile, şi-au expri­mat simpatia faţă de poporul nostru, au oferit, sub diferite for­me, ajutor; doresc să mulţumesc, de asemenea, tuturor organiza­ţiilor internaţionale care ne-au dat sprijinul lor, cetăţenilor din diferite ţări ale lumii care au tri­mis ajutoare pentru sinistraţii din România. In toate acestea noi ve­dem o manifestare a simpatiei şi stimei de care se bucură poporul nostru în rîndul celorlalte popoare ale lumii, pentru politica sa de prietenie şi colaborare cu toate naţiunile, pentru politica sa de pace. (Aplauze puternice, urale). Exprimînd mulţumirile noastre tuturor celor care ne-au ajutat' Şi (Continuare în pag. a 3-a) CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN JUDEŢUL NOSTRU, CA ŞI ÎN ÎNTREAGA ŢARĂ, OAMENII MUNCII DE LA ORAŞE ŞI SATE AU AFLAT CU SATISFACŢIE DE HOTĂRÎREA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST RO­MÂN, A CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA ŞI A CONSILIULUI NAŢIO­NAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE, PRIVIND UNELE MĂSURI DE AJUTORARE A POPULAŢIEI ŞI A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE CARE AU AVUT DE SUFERIT DIN CAUZA CALAMI­TĂŢILOR NATURALE DIN LUNA MAI 1970. SPRIJINUL ŞI ÎNLESNIRILE ACORDATE DE STAT PENTRU CA FAMILIILE SINISTRAŢILOR SĂ ÎNLĂTURE CIT MAI REPEDE PAGUBELE SUFERITE, SĂ-ŞI REFACĂ GOS­PODĂRIILE ŞI BUNURILE DISTRUSE, SĂ REINTRE IN RITMUL UNEI VIEŢI NORMALE, CONSTITUIE O NOUĂ ŞI PUTERNICĂ MĂRTURIE A GRIJII FAŢĂ DE OM, FAŢĂ DE NEVOILE LUI, IN ORINDUIREA NOASTRĂ SOCIALISTĂ. PUBLICĂM MAI JOS PRIMELE ECOURI LA ACEASTĂ HOTĂRÎRE, CULESE DE REDACTORI AI ZIA­RULUI NOSTRU, IN CURSUL DIMINETII DE IERI. Mulţumim partidului Am aflat şi noi cu satisfacţie de hotărîrea parti­dului şi guvernului privind unele măsuri de ajuto­rare a populaţiei care a suferit din cauza inunda­ţiilor. Sîntem şi noi printre aceia pe care calamitatea naturală i-a lovit foarte tare. Sintem­ oameni în vîr­­stă. Soţul meu, acum pensionar, a muncit din greu o viaţă întreagă. Acum, la bătrîneţe, aranjîndu-ne co­piii, ne-am înălţat şi noi o căsuţă, pe strada Podeni din Tg.-Mureş. La construcţia ei am cheltuit tot ceea ce am agonisit, prin multă muncă, mulţi ani la rînd. Am făcut această casă abia în anul trecut, pe din­afară nefiind încă nici tencuită. Şi iată că, pe cînd ne credeam aranjaţi, a venit urgia apelor. în cîteva clipe ne-a luat tot ceea ce am agonisit într-o viaţă. Din casă au rămas numai fundaţia şi dărîmăturile. Atît eu cît şi soţul am fost disperaţi, rămînînd fără adăpost. Am simţit multă bunăvoinţă, multă omenie din partea unor vecini. Acum am aflat cu bucurie că partidul şi statul vine în ajutorul oamenilor care au suferit de pe urma inundaţiilor. Celor din municipii şi oraşe, ale căror locuinţe proprietate personală au fost complet dis­truse li se atribuie, dacă doresc, apartamente în proprietate personală din locuinţele ce se constru­iesc în blocuri de către stat. Sau, dacă nu doresc să se mute în blocuri, vor primi ajutor în bani pentru a-şi construi locuinţe, ajutor care, împreună cu despăgu­birile de la ADAS, poate ajunge pînă la 20.000 lei. Este un mare ajutor, pentru care mulţumim par­tidului. Noi, cei în vîrstă, cunoaştem că şi în trecut au fost nenorociri, oamenii rămînînd fără adăpost. Pe atunci statul nu-i ajuta. Cei aflaţi în suferinţă erau obligaţi să colinde ţara în lung şi în lat, cu cartea în mînă, cerşind, încă o dată, pentru grija ce o poartă tuturor cetăţenilor ţării, mulţumim din inimă partidului şi guvernului. ,­­ ROZALIA MUREŞAN strada Podeni nr. 53^ Un sprijin preţios Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi a Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste privind ajutorarea populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai a acestui an, despre care am luat cunoş­tinţă din coloanele ziarului, m-a bucurat. Am locuit în Tg.-Mureş, pe strada Secării nr. 3, dar apele fu­rioase ale Mureşului mi-au distrus complet casa. in aceste zile grele, atît pentru mine cît şi pentru mulţi alţii, nu am fost singuri. Am fost înconjurat cu căl­dură şi ajutat de către colegii mei de muncă, de că­tre oamenii muncii din întreaga ţară, de organele de partid şi de stat, de conducerea întreprinderii. Pen­tru mine însă, problema care mă frămîntă este aceea de a-mi construi o altă casă, de a-mi reface căminul, încît viaţa întregii familii să reintre pe calea normală. Contribuţia bănească din partea statului cît şi avantajele de care vom beneficia in procurarea ma­terialelor de construcţii, ieftinirile care se aduc, con­stituie pentru mine, cit şi pentru mulţi alţii care au suferit de pe urma acestei nenorociri, un însemnat ajutor, care ne va permite, într-un timp mai scurt, să depăşim aceste momente grele, să ne vindecăm rănile şi să uităm astfel cît mai repede de nenoroci­rile ce s-au abătut asupra noastră. De fapt eram convins că, aşa cum de fiecare dată conducerea de partid şi de stat a luat măsuri înţelepte pentru a veni în sprijinul oamenilor muncii, de a-i ajuta să-şi făurească o viaţă mai bună şi mai uşoară, vom fi sprijiniţi şi acum. Pentru mine, ca muncitor, această hotărire constituie un puternic stimulent, un imbold de a munci cu toată priceperea la locul de muncă, de a mă situa în cadrul secţiei de p.v.c. în primele rinduri în luptă pentru înlăturarea pierderilor pe care le-a avut întreprinderea şi să îndeplinim inte­gral planul de producţie de pe acest an. AUGUSTIN BUGNARU muncitor la secţia p.v.c. Fabrica de conductoare Tg.-Mureş RECONSTRUCŢIA -principala noastră preocupare 1. Ce pagube a suferit oraşul? 2. Ce ajutor aţi primit? 3. Ce s-a făcut pentru reluarea activităţii de producţie? 4. Ce sprijin solicitaţi de la cetăţeni? * La aceste întrebări ne răspunde: VASILE RUS, primarul municipiului Tîrgu-Mureş 1 Municipiul Tîrgu-Mureş, la fel ca şi multe oraşe şi­­ comune din ţara noastră, a fost greu lovit de către arţele stihinice, nemiloase ale no­urii; zeci de mii de cetăţeni, tineri, strini, femei, copii — oameni de rate vîrstele — au trecut prin mo­­lente tragice, de mare cumpănă, ifruntînd cu bărbăţie şi eroism­au­­a apelor care s-au revărsat şi au fundat mai mult de jumătate din Iaş. După cum se ştie, au fost omplet inundate cartierele: Aleea Carpaţi, Ady Endre, Podeni, străzi­­i Voiniceni, Cornăţel, Cuza Vodă, Igazului, Abrudului etc. Au fost truse din funcţiune o serie de streprinderi importante printre ca­­i „Electro-Mureş", Iprofil „23 Au­­tist”, Fabrica de confecţii „Mure­­ş­", întreprinderea comunală, He­rr Voiniceni şi altele. Au fost eva­­uate 3.400 de familii; au fost omplet distruse 184 de clădiri de rcuit, din această cauză rămînînd­­ră adăpost 277 de familii, res­­ectiv peste 800 de persoane. Cir­ca 4.000 de clădiri din oraş au fost variate, dintre care peste 1.500­­ găsesc într-o stare gravă, ne­­evitînd reparaţii urgente. Comer­­ț­ a suferit, de asemenea, mari aune în cartierele inundate. Furia pelor nu a cruţat nici comunele în Crai, Sîntana, Sîngeorgiu de Mureş, Mureşeni; numai la Sîn­­crai au fost complet distruse 38 de case şi peste 100 au fost avariate; în aceste comune au fost inunda­te mari suprafeţe însămînţate cu grîu, sfeclă, cartofi, legume tota­­lizînd circa 1.300 ha. La acest tablou sinistru trebuie adăugate imensele pagube provo­cate de inundaţii întreprinderilor scoase din funcţiune precum şi marile pierderi suferite de cetăţenii ale căror locuinţe au fost inunda­te, din această cauză fiind avariate imense cantităţi de mobilier, dis­truse sau dispărute zeci de mii de obiecte de uz casnic; în prezent se desfăşoară acţiunea de inventarie­re şi de reevaluare a pagubelor; abia după această acţiune vom fi în posesia zguduitoarelor cifre pri­vind pierderile enorme suferite de economia municipiului, de cetăţenii din oraş care au fost inundaţi, ci­fre care vor fi după părerea noas­tră de ordinul sutelor de milioane. Faţă de nenorocirea cumplită ca­re s-a abătut asupra noastră, populaţia municipiului a răspuns printr-o hotărită rezistenţă faţă de forţele stihinice, oarbe ale naturii, încă în toiul inundaţiilor cînd pu­hoaiele Mureşului năvăleau în o­­raş, mii de cetăţeni au participat la acţiunile de salvare a oamenilor inundaţi, a bunurilor materiale cu­prinse de apele lacome; muncitorii de la Iprofil „23 August" şi cetăţe­nii din cartierul 7 Noiembrie au a­­menajat diguri; cei de la „Electro- Mureş" şi Fabrica de confecţii Mu­reşul au luptat cu bărbăţie şi cu­raj pentru a salva bunurile între­prinderilor; unităţile militare din Tg.-Mureş, împreună cu gărzile patriotice, cu lucrătorii din miliţie, securitate, mii de cetăţeni anonimi — români şi maghiari — au în­fruntat cu hotărire furia stihiilor, înscriind în cronica acestor zile pa­gini de înaltă conştiinţă socialistă. Imediat după retragerea apelor, îmbărbătaţi de cuvintele calde şi de îndemnurile părinteşti, pline de grijă şi atenţie ale secretarului ge­neral al Partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostite cu pri­lejul vizitei sale în oraşul Tîrgu- Mureş, colectivele de oameni ai muncii, toţi cetăţenii din municipiul nostru au răspuns cu multă con­ştiinciozitate la chemarea organe­lor locale de partid, intensificîn­­du-şi eforturile pentru a înlătura urmările inundaţiilor, pentru resta­bilirea tuturor activităţilor şi repu­nerea în funcţiune a unităţilor eco­nomice din zonele afectate de inundaţii. Numai în cîteva zile au fost repuse în funcţiune fabricile de pîine, uzina de apă, a fost asi­gurată energia electrică necesară oraşului şi întreprinderilor pentru reluarea activităţii normale. In efortul dîrz şi în munca fără preget pentru înlătu­rarea urmărilor provocate de calamităţile abătute cu uriaşă violenţă asupra oraşului, am simţit din plin sprijinul conducerii partidului şi statului nostru, care zi de zi, oră de oră ne-a dat îndru­mări preţioase cum să acţionăm pentru a apăra şi consolida marile realizări înfăptuite în anii construc­ţiei socialiste. Ne-am bucurat de solidaritatea umană a tuturor ju­deţelor patriei noastre, care în a­­ceste zile de restrişte, de grele în­cercări prin care am trecut, ne-au ajutat cu alimente, îmbrăcăminte, apă minerală, cereale,­­materiale de construcţii, forţă de muncă ca­lificată. La punerea in funcţiune a întreprinderii „Electro-Mureş", am primit un mare sprijin din partea întreprinderilor departamentului e­­lectrotehnic din cadrul Ministerului (Continuare în pag. a 3-a)

Next